MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Avertisment sumbru privind situația din Ucraina: „Oamenii vor muri în casele lor”
Sistemul energetic al Ucrainei a pierdut jumătate din capacitatea sa ca urmare a atacurilor constate ale Rusiei, relatează Politico citând oficiali și experți cu care au discutat despre pregătirea Kievului pentru iarnă.
Ca urmare a acestor atacuri constate, orașele ucrainene se confruntă cu pene de curent zilnice de 8 – 20 de ore.
Experții anticipează că măsurile luate de Kiev pentru salvarea energiei vor obliga consumatorii casnici, dar și industria, să stea fără curent pentru mare parte din zi în timpul iernii.
Ucraina este dependentă în această perioadă în special de energie nucleară, care este, de asemenea, vulnerabilă la atacurile rusesți.
Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului pentru Cercetare în Energie și consilier pe probleme energetice a guvernului de la Kiev, spune că vremea rece și riscul de atacuri asupra instalațiilor nucleare vor duce la pene de curent de aproximativ 20 de ore. Potrivit calculelor sale, riscul cel mai mare este atunci când temperatura va scădea sub 10 grade pentru perioade lungi de timp.
Lipsa căldurii și a electricității în case va duce la creșterea fluxului de refugiați. „Sunt foarte îngrijorată”, spune Viktoria Hryb, care conduce subcomitetul pentru securitate energetică din Parlamentul ucrainean. „Situația este foarte critică și sper că partenerii internaționali ne vor oferi sprijin cât de curând posibil”.
Îngrijorările sale sunt împărtășite de partenerii internaționali. „Ne așteptăm la o iarnă foarte grea. Oamenii vor muri în casele lor pentru că Rusia distruge infrastructura energetică”, a declarat un oficial de la vârful administrației americane, sub protecția anonimatului.
200 de atacuri într-o lună asupra facilităților energetice
Ucraina s-a confruntat cu probleme însemnate și în ultimele două ierni din cauza războiului declanșat de Rusia, dar specialiștii se așteaptă ca această iarnă să fie una mult mai dificilă. Doar în luna august, Moscova a efectuat circa 200 de atacuri cu rachete și drone asupra facilităților energetice. Din cauza lor, capacitatea energetică a scăzut cu mai mult de 9 gigawațți (GW), estimează Gennady Ryabtsev, cercetător șef la Institutul pentru Studii Strategice al Ucrainei. Această capacitate este echivalentul a opt centrale electrice și peste 800 de instalații de alimentare cu energie termică.
Ryabtsev precizează că „scenariul cel mai realistic” implică restricționarea alimentării cu energie electrică pentru clădirile rezidențiale și industrie pentru perioade de 8-14 ore, în timpul iernii. „Evident, loviturile vor continua și nimeni nu poate oferi garanții nici măcar pentru obiectele restaurate în urma atacurilor anterioare, din cauza lipsei sistemelor de apărare aeriană multi-nivel”, adaugă expertul.
Dependența de nuclear, un pericol major
Oleksandr Kharchenko a numit dependența Ucrainei de centralele nucleare drept periculoasă. Reactoarele nucleare furnizează deja 60% din electricitatea Ucrainei, iar un atac care va viza direct centrale poate duce la o pană de curent la nivel național.
De asemenea, Ucraina se mai confruntă cu o lipsă a rezervelor de combustibil. Potrivit analizei făcute de Aura Sabadus, expert privind energia în statele est-europene pentru compania de consultanță ICIS, Ucraina nu are destule resurse de gaz pentru această iarnă. „Situația se înrăutățește din cauza lipsei pe piața ucraineană a unor traderi sau companii din Occident”, a explicat ea.
Apariția unor crize energetice va duce la condiții de nelocuit pentru ucraineni și automat la creșterea numărului de refugiați care va afecta inclusiv Europa printr-o criză umanitară.
Guvernul ucrainean și partenerii internaționali încearcă să prevină un asemenea scenariu. Oleksandr Kharchenko a explicat că, la îndrumarea guvernului, companiile energetice au început să-și fortifice infrastructura cu saci de nisip și cuști metalice umplute cu pietre la „nivelul inferior de protecție” și structuri groase de beton la „nivelul superior”. Dar, aceste forme de protecție sunt utile pentru atacuri cu drone și anumite rachete, dar nu vor face față unor atacuri cu rachete de tip, Kh-101, pe care Rusia le folosește în mod uzual în atacurile asupra Ucrainei, a concluzionat expertul.
WSJ: Rusia este suspectată că a pus la cale amplasarea unor dispozitive incendiare în avioane cu destinaţia SUA şi Canada
Oficialii occidentali din domeniul securităţii sunt de părere că două dispozitive incendiare, expediate prin DHL în iulie, au făcut parte dintr-o operaţiune rusă secretă care viza declanşarea de incendii la bordul avioanelor cargo sau de pasageri care zboară spre SUA şi Canada, pe măsură ce Moscova îşi intensifică campania de sabotaj împotriva Washingtonului şi a aliaţilor săi, scrie The Wall Street Journal (WSJ).
Dispozitivele s-au aprins la centre logistice ale DHL în iulie - unul în Leipzig, în Germania, iar celălalt în Birmingham, în Marea Britanie. Exploziile misterioase au declanşat o cursă multinaţională pentru găsirea vinovaţilor.
Întrebat despre aceste incidente, un purtător de cuvânt al DHL Express a declarat pentru CNN că societatea „cooperează cu autorităţile competente”.
Dispozitivele, care ar fi fost aparate electrice de masaj în care a fost introdusă o substanţă inflamabilă pe bază de magneziu, au fost trimise în Regatul Unit din Lituania şi „par să fi fost un test, pentru a afla cum se pot introduce astfel de dispozitive incendiare la bordul avioanelor cu destinaţia America de Nord”, potrivit WSJ.
Când WSJ a cerut Rusiei să comenteze presupusul complot, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat acuzaţiile. „Nu am auzit niciodată nicio acuzaţie oficială” de implicare a Rusiei, a spus el adăugând: „Acestea sunt insinuări tradiţionale nefondate din partea mass-media”.
Întrebat despre presupusul complot rusesc, un oficial guvernamental american a declarat pentru CNN că „în acest moment, nu există nicio ameninţare activă actuală care să vizeze zborurile cu destinaţia SUA”.
În octombrie, autorităţile poloneze au declarat că patru persoane au fost arestate sub suspiciunea de a fi implicate în acţiuni de sabotaj internaţional, potrivit unei declaraţii a biroului procurorului naţional. A fost iniţiată o căutare internaţională pentru încă doi suspecţi. Anunţul polonez, care nu identifică grupul de sabotaj, spune că au fost trimise prin curier către Marea Britanie şi ţările Uniunii Europene „colete conţinând explozibili camuflaţi şi materiale periculoase”, iar acestea „s-au aprins spontan sau au detonat în timpul transportului terestru şi aerian”. Potrivit Varşoviei, obiectivul grupului „a fost de a testa canalul de transfer pentru acest tip de transporturi care urmau să fie trimise în cele din urmă în Statele Unite ale Americii şi Canada”.
Un purtător de cuvânt al poliţiei antiteroriste britanice a confirmat pentru CNN că „investighează un incident la o reprezentanţă comercială din Midpoint Way” din Birmingham: „Luni, 22 iulie, un pachet aflat în locaţie a luat foc. Acest incident a fost administrat de personal şi de pompierii locali la momentul respectiv şi nu au fost raportate răniri sau daune semnificative cauzate”, a declarat purtătorul de cuvânt. El a adăugat că ancheta este în curs de desfăşurare şi că „păstrează legătura cu alţi parteneri europeni de aplicare a legii pentru a identifica dacă acest incident poate avea sau nu legătură cu alte incidente de tip similar din Europa”.
CNN a relatat în iulie că de mai bine de şase luni Rusia este angajată într-o operaţiune de sabotaj „îndrăzneaţă” în toate statele membre ale NATO, vizând liniile de aprovizionare cu arme pentru Ucraina şi factorii de decizie din spatele acestora, potrivit unui oficial NATO de rang înalt.
Mai mulţi oficiali din domeniul securităţii din Europa descriu o ameninţare care se extinde pe măsură ce agenţii ruşi, din ce în ce mai supravegheaţi de serviciile de securitate şi împiedicaţi să-şi desfăşoare propriile operaţiuni, angajează amatori locali pentru a comite în numele lor infracţiuni cu grad ridicat de risc.
IKEA va plăti despăgubiri prizonierilor est-germani forţaţi să-i construiască mobilierul
Gigantul producător de mobilă IKEA a fost de acord să plătească 6 milioane de euro (6,5 milioane de dolari) către un fond guvernamental german care despăgubeşte victimele muncii forţate sub dictatura comunistă a Germaniei, într-o mişcare prin care activiştii speră să facă presiuni pe alte companii, pentru a-i urma exemplul, relatează CNN.
Prizonierii politici, precum şi infractorii din Germania au fost forţaţi în perioada Războiului Rece să construiască mobilier pentru IKEA. Dezvăluirile au apărut în articolele presei suedeze şi germane în urmă cu mai bine de un deceniu, determinând compania să comande o investigaţie independentă.
Prizonierii produceau mobilier pentru IKEA, un gigant global în industria mobilierului pentru casă, încă din anii 1970 şi 1980, a constatat investigaţia efectuată de auditorii Ernst & Young.
Reprezentanţii IKEA la acea vreme erau probabil conştienţi de faptul că prizonierii politici erau folosiţi pentru a suplimenta munca, se arată în raport. Fosta Germanie de Est a fost ocupată de Uniunea Sovietică din 1949 până în 1990, care a instalat un stat comunist rigid cunoscut sub numele de Republica Democrată Germană sau RDG.
Zeci de mii de prizonieri ai săi au fost forţaţi să lucreze în fabrică, făcând-o o locaţie cheie pentru forţa de muncă ieftină de care se înţelege că au beneficiat multe companii occidentale. Mulţi dintre deţinuţii politici ai RDG ar fi fost încarceraţi pentru simpla „crimă” de a se opune statului comunist cu partid unic.
Opoziţia faţă de stat a fost înlăturată de temuta poliţie secretă Stasi din Germania de Est, care a spionat aproape fiecare aspect al vieţii de zi cu zi a oamenilor.
Într-o declaraţie din această săptămână, IKEA Germania a anunţat că va investi voluntar 6 milioane de euro pentru noul fond guvernamental înfiinţat pentru a acorda despăgubiri victimelor dictaturii est-germane.
După zeci de ani de campanie a grupurilor de victime, guvernul de coaliţie al Germaniei a propus în 2021 să înfiinţeze fondul pentru dificultate.
Comunicatul IKEA adaugă că plata este rezultatul discuţiilor de ani de zile între filiala germană a companiei şi Uniunea Asociaţiilor Victimelor Dictaturii Comuniste (UOGK) – o organizaţie care se descrie ca lucrând pentru a se asigura că cei condamnaţi pe nedrept în Germania comunistă primesc dreptatea în statul constituţional de astăzi.
Într-o declaraţie oferită CNN, Walter Kadner, CEO şi Chief Sustainability Officer la IKEA Germania, a declarat: ”Regretăm profund că produsele pentru IKEA au fost fabricate şi de prizonierii politici din RDG. De când a devenit cunoscută, IKEA a lucrat constant pentru a clarifica situaţia. Le-am dat cuvântul celor afectaţi că vom participa la acordarea sprijinului. Prin urmare, salutăm implementarea fondului pentru dificultăţi şi suntem încântaţi să ne putem ţine promisiunea.”
Plata emblematică a IKEA este prima de acest gen. Faptul a fost salutat de organizaţiile care pledează pentru victime.
Potrivit UOGK, IKEA este una dintre multele companii care au beneficiat de munca forţată în închisorile din Germania comunistă. Fostul preşedinte al UOKG, Rainer Wagner, a avertizat în 2012 că IKEA este ”doar vârful aisbergului”, în timp ce a cerut companiilor să despăgubească foştii prizonieri care încă poartă cicatricile psihologice ale încarcerării şi muncii forţate.
Evelyn Zupke, reprezentant special pentru victimele RDG în parlamentul german, a declarat: ”Angajamentul IKEA de a sprijini fondul pentru dificultate este o expresie a unei abordări responsabile de a trata capitolele întunecate din istoria propriei companii. Nu putem anula ceea ce au avut de suferit prizonierii în închisorile RDG, dar îi putem trata astăzi cu respect şi îi putem sprijini.”
Alegeri americane - 15 miliarde de dolari cheltuiţi sau bătălia miliardarilor
Mai mult de 15 miliarde de dolari au fost cheltuiţi prin diverse canale în această campanie prezidenţială americană, în special de către miliardarii americani.
Iar în ceea ce priveşte numărul de miliardari, Kalama Harris a fost câştigătoarea clară. Candidatul democrat a primit sprijin financiar din partea a cel puţin 81 dintre aceştia, faţă de doar 50 pentru Donald Trump.
Chiar şi aşa, acestea au o pondere mai mare în campania republicană, cu aproximativ o treime din donaţiile colectate, comparativ cu 6% pentru democraţi.
De partea republicanilor se află, desigur, Elon Musk, care este deosebit de implicat în obţinerea realegerii fostului preşedinte. El a donat deja aproape 120 de milioane de dolari, deşi a precizat că acesta este doar începutul.
Elon Musk şi Tim Mellon au donat 270 de milioane de dolari pentru Trump
Dar cel mai generos până acum este Tim Mellon, moştenitorul unei familii de bancheri, care a pus pe masă 150 de milioane de dolari pentru a-l susţine pe Donald Trump.
Cât despre Kamala Harris, 50 de milioane de dolari au fost donaţi de Bill Gates. Fondatorul Microsoft şi-a justificat decizia vorbind despre o alegere de o importanţă fără precedent. Tot în domeniul tehnologiei, co-fondatorul Facebook, Dustin Moskovitz, a donat 38 de milioane de dolari.
Michael Bloomberg, executiv media şi fost primar al New York-ului, a donat 50 de milioane de dolari.
Google, cel mai mare cec pentru democraţi
În ceea ce priveşte companiile şi sectoarele economice, industria aeriană votează masiv în favoarea lui Donald Trump, American Airlines, United, Delta şi Southwest semnând donaţii. La fel a făcut şi producătorul Boeing.
Walmart şi Costco sunt, de asemenea, implicate în distribuţie. Ca în cazul tuturor miliardarilor, tehnologia este foarte prezentă în familia Harris. Microsoft, Apple, Nvidia, Adobe, Amazon, Facebook, Oracle - cele mai mari grupuri din Sillicon Valley au semnat toate cecuri. Cel mai mare este cel al Google, care a donat peste un milion de dolari democraţilor.
Sumele implicate sunt uluitoare şi par nelimitate. În timp ce persoanele fizice pot dona doar 3.300 de dolari pe an direct pentru campania unui candidat, pot fi utilizate alte canale, cum ar fi PAC (comitetele de acţiune politică).
Acestea sunt organizaţii private, independente, care acţionează oficial în numele unui candidat şi permit donaţii de până la 5.000 de dolari de persoană. Apoi există super PAC-urile, care nu au legături oficiale cu candidaţii, dar acţionează în numele acestora. Şi aici nu există limite, de unde şi sumele exorbitante.
Guvernatorul unei regiuni-cheie din Rusia a demisionat brusc
Preşedintele Vladimir Putin a acceptat luni demisia surpriză a unuia dintre cei mai longevivi guvernatori ai Rusiei, care a condus regiunea Rostov, afectată de dronele ucrainene şi unde forţele Grupului Wagner au început în 2023 o revoltă de scurtă durată.
Regiunea Rostov, situată la aproximativ 1.000 de km sud de Moscova, se învecinează cu Ucraina. Kievul, care a lansat o serie de atacuri cu drone asupra depozitelor de petrol din această regiune, susţine că Rostov este esenţială pentru depozitarea produselor petroliere pentru forţele ruse care luptă în Ucraina.
Putin a acceptat demisia guvernatorului din Rostov, Vasili Golubev, „la cererea sa”, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Golubev, care se afla la conducerea regiunii din 2010, fiind unul dintre cei mai longevivi trei guvernatori ruşi din prezent, a declarat într-o postare pe aplicaţia sa de mesagerie Telegram că a decis să demisioneze „din cauza transferului la un alt post”. El nu a furnizat detalii suplimentare.
Agenţia de ştiri de stat TASS spune că serviciul de presă al lui Golubev a negat informaţii apărute pe canalele de Telegram ruseşti potrivit cărora serviciile de securitate ar fi percheziţionat biroul lui Golubev după demisie.
Putin l-a numit imediat în funcţia de guvernator interimar pe Iuri Sliusar, în vârstă de 50 de ani, originar din Rostov, şi l-a instruit în cadrul unei întâlniri să „aprofundeze” problemele vitale ale regiunii.
Sliusar a fost director general al companiei aerospaţiale şi de apărare a Rusiei, United Aircraft Corporation. Regiunea Rostov, cu peste 4,2 milioane de locuitori, este, de asemenea, o zonă agricolă cheie, care a contribuit anul trecut cu aproximativ o zecime la recolta totală de cereale a Rusiei.
În august, un atac cu drone al Ucrainei a declanşat un incendiu la un depozit de petrol din districtul Kamenski al regiunii, care a avut nevoie de săptămâni pentru a fi stins.
În iunie 2023, Evgheni Prigojin, liderul între timp decedat al grupului de mercenari Wagner, a preluat controlul asupra Rostov-pe-Don, centrul administrativ al regiunii Rostov, într-o revoltă de scurtă durată - a început un marş spre Moscova, apoi s-a întors.
