MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Avans fragil al euroscepticilor, ascensiune suprinzătoare a verzilor
Ascensiunea așteptată a euroscepticilor, duminică, în alegerile europene, pare că a fost oprită - în pofida victoriilor lui Marine Le Pen în Franța, Matteo Salvini în Italia și Nigel Farage în Regatul Unit - într-un scrutin marcat de scorul bun al ecologiștilor.
Evocând o victorie, conservatorii au reclamat președinția Comisiei Europene (CE) pentru capul lor de listă (“Spitzenkandidat” în germană), germanul Manfred Weber, un conservator al cărui profil creează disensiuni. Social-democrații (S&D), al doilea partid în Parlamentul European (PE) în urma scrutinului - cu 150 de mandate (185 în 2014), au respins această cerere, prevestind negocieri îndelungate în cursa de-acum deschisă către posturi-cheie în instituții europene. Potrivit proiecțiilor PE, actualizate în noaptea de duminică spre luni, Partidul Popular European (PPE, dreapta proeuropeană) rămâne - cu 179 de mandate (216 în prezent) - prima forță în hemiciclu.
Conservatorii din PPE și social-democrații din S&D rămân principalele două formațiuni în hemiciclul european, însă ei nu mai au capacitatea să formeze singuri o majoritate pentru a adopta texte legislative - ceea ce marchează sfârșitul epocii bipartizanismului. Ei este necesar să se alieze cu ecologiștii, care își cresc numărul mandatelor de la 52 la 70 - mulțumită rezultatelor bune pe care le-au obținut în Germania și Franța - și cu liberalii din ALDE, inclusiv cu partidul președintelui francez Emmanuel Macron, care obțin 107 mandate (69 în prezent).
Francezul, unul dintre liderii cei mai atașați aprofundării construcției europene, a pierdut, duminică, duelul-far al acestor alegeri, în fața partidului de extremă dreapta a lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN), un rezultat care ar putea să-i împiedice ambițiile cu privire la Bătrânul Continent.
RN, care a obținut o victorie cu aproximativ 24% din voturile exprimate în Franța, potrivit unor sondaje, în fața formațiunii lui Macron (22-23%), a îndemnat imediat la “constituirea unui grup puternic” în PE din care să facă parte formațiuni eurosceptice, forțe eteroclite care nu au reușit să se federeze în trecut.
“Val limitat”
Le Pen speră, împreună cu Liga lui Matteo Salvini, care a obținut - fără vreo surpriză - o victorie în Italia, cu aproximativ 30% din voturile exprimate, să federeze o largă alianță de partide naționaliste, eurosceptice și populiste. Grupul lor parlamentar, ENL, este creditat cu 58 de mandate (37 în prezent). Chiar dacă li se adaugă cele 58 de mandate ale grupului ECR (Partidul Conservator britanic și polonezii la putere din PiS, învingători în alegerile europene), extrema dreaptă, euroscepticii și eurofobii rămân - cu 172 de mandate - departe de majoritate în PE (376 de mandate).
Partidele de extremă stânga obțin, la rândul lor 52 de mandate (38 în prezent). Este dificil să se ia în calcul, în prezent, o apropiere cu grupul populist EFDD - în care se află Mișcarea Cinci Stele (M5S, antisistem) italiană și în care ar urma să intre partidul eurofob al lui Nigel Farage, marele învingător al alegerilor în regatul Unit, cu 31,5% -, în contextul în care disensiunile sunt foarte puternice. “Valul de partide naționaliste și eurosceptice este foarte limitat, dacă lăsăm deoparte RN și Liga”, apreciază Eric Maurice, un analist la Fundația Robert Schuman, intervievat de AFP. “Dacă (liderul populist ungar Viktor) Orban nu se mișcă, nu văd cum s-ar putea mișca liniile actualelor grupuri”, adaugă el.
Învingător detașat în alegerile europene în țara sa, premierul suveranist ungar este suspendat din grupul democrat-creștin din PPE, din cauza derapajelor sale împotriva Bruxellesului. În Austria, partidul conservator al cancelarului austriac Sebastian Kurz a obținut o victorie, urmat de social-democrați și partidul de extremă dreapta FPÖ, afectat de “ibizagate”, potrivit unor estimări.
În Spania, șeful Guvernului spaniol Pedro Sanchez este singurul socialist mare învingător în scrutin, într-o țară mare.
“Nor mic”
Alegerile europene au fost marcate, de asemenea, de rezultatele bune ale ecologiștilor, care speră să devină un interlocutor indispensabil în acest peisaj politic mai fragmentat ca niciodată.
Ei se clasează în Franța pe un neașteptat loc trei - cu 12% din voturile exprimate. Acest rezultat este un ecou al scorului înregistrat în Germania de Verzi, clasați pe locul doi potrivit sondajelor, imediat după tabăra de centru-dreapta a Angelei Merkel, care înregistrează un scor slab istoric. “O mare victorie!”, și-a exprimat satisfacția șefa listei ecologiștilor în PE, germana Ska Keller. “Sunt pe un nor mic”, a subliniat belgianul Philippe Lamberts. Nivelul prezenței în aceste alegeri rămâne inferior celui al scrutinelor naționale, însă el se situează - cu 50,5% - la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, potrivit PE.
Această mobilizare marchează o lovitură ce oprește eroziunea continuă care caracterizează alegerile europene din 1979.
Scrutinul a avut loc joi în Regatul Unit, care s-a resemnat să le organizeze în ultimul moment, după o nouă amânare a Brexitului, stabilit cel mai târziu la 31 octombrie. Mandatele aleșilor britanici urmează să înceteze la ieșirea țării lor din UE și să fie redistribuite - în parte - altor țări. Noile echilibre în hemiciclu urmează să fie determinante în cursa către posturile-cheie în instituțiile europene - mai ales cel de succesor la conducerea CE al lui Jean-Claude Juncker, membru PPE, care este necesar să obțină susținerea a cel puțin 376 din cei 751 de eurodeputați.
Phenianul răspunde unor critici ale lui Bolton prin insulte
Coreea de Nord a răspuns ieri prin insulte unor critici ale consilierului pe probleme de securitate națională al Casei Albe John Bolton, în timp ce președintele american evoca, “marele respect” între Washington și Phenian. “O asemenea eroare umană trebuie să dispară cât mai repede”, a declarat ieri un purtător de cuvânt al Ministerului nord-coreean de Externe, referindu-se la John Bolton, pe care l-a catalogat de asemenea drept un “maniac al războiului”.
Peninsula coreeană a înregistrat anul trecut o remarcabilă destindere, care a permis organizarea a două întâlniri între Donald Trump și dictatorul nord-coreean Kim Jong Un. Însă negocieri cu privire la o “denuclearizare” se află în impas, după eșecul celui de-al doilea summit al celor doi, în fenruarie, la Hanoi, iar Nordul a amplificat tensiuni procedând la două tiruri de rachetă cu rază scurtă de acțiune.
John Bolton a apreciat sâmbătă că aceste două teste constituie “fără vreo îndoială” o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, antrenând un răspuns usturător din partea Phenianului, ieri.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului nord-coreean de Externe a relevat că Phenianul nu a acceptat niciodată interdicțiile care-i sunt impuse de ONU cu privire la utilizarea tehnologiei balistice și a apreciat că ele reprezentă negarea “drepturilor unui popor suveran”. “Bolton a declarat că manevrele noastre militare de rutină încalcă rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce depășește prostia”, a declarat el, citat de agenția oficială nord-coreeană de presă KCNA.
Fără să folosească cuvântul “rachete”, ministerul arată în comunicat că aceste lansatoare nu au vizat și nu au amenințat vreo țară vecină.
“Interzicerea lansărilor care folosesc tehnologia balistică înseamnă să ni se ceară să renunțăm la dreptul nostru la autoapărare”, declară el, după care îl acuză pe Bolton de faptul că “suflă ideea războiului” la urechea lui Trump. El îl acuză pe Bolton de faptul că este “structural defectuos” și că acționează în vederea “distrugerii păcii și securității”.
Cu câteva minute înaintea publicării acestui comunicat, Trump, aflat într-o vizită de stat în Japonia, a evocat “marele respect” care există între Statele Unite și Coreea de Nord. “Multe lucruri bune se vor întâmpla cu Coreea de Nord. Am făcut mult drum”, a declarat Trump în deschiderea unui summit cu premierul japonez Shinzo Abe.
“Coreea de Nord a lansat câteva arme mici, ceea ce i-a deranjat pe unii din țara mea și pe alții, dar nu pe mine”, a declarat de altfel președintele american duminică.
Tânărul, suspectat că este “autorul” atentatului de la Lyon
Un bărbat în vârstă de 24 de ani, suspectat că este “autorul” atentatului cu colet-capcană de vineri, la Lyon, a fost reținut luni în acest oraș și a fost plasat în arest preventiv, a anunțat Parchetul Parisului. Suspectul a fost arestat pe domeniul public, a precizat o sursă apropiată dosarului. “Colet-capcană la #Lyon: un suspect tocmai a fost reținut. Salut mobilizarea SDAT, a poliției judiciare din Lyon și DGSI, cosesizate de secția antiteroristă a Parchetului de la Paris. Acțiunea lor comună este determinantă”, a anunțat pe Twitter ministrul de Interne Christophe Castaner. Explozia acestui colet-capcană în fața unei brutării, pe o arteră pietonală comercială, în centrul Lyonului, s-a soldat cu 13 răniți ușor - nouă femei, inclusiv o fată în vârstă de zece ani, și patru bărbați. Imagini cu un suspect care circula pe o bicicletă, cu fața mascată, au fost rapid difuzate de către autorități și s-au găsit urme de ADN, neidentificat. Potrivit unei surse apropiate dosarului există suspiciuni puternice potrivit cărora explozivul folosit a fost TATP (triperoxid de triacetonă), în cantitate mică. Comandouri jihadiste au recurs, la 13 noiembrie 2015, la acest exploziv artizanal foarte instbil. Secția antiteroistă a Parchetului Parisului a preluat ancheta vineri seara.
Kremlinul respinge apelurile de a elibera marinarii ucraineni
Kremlinul a respins un apel al tribunalului maritim internațional pentru Rusia de a elibera 24 de marinari ucraineni, susținând că tribunalul nu are jurisdicție pentru strâmtoarea în care forțele de securitate ruse i-au capturat, relatează Reuters.
Tribunalul Internațional din Hamburg a informat sâmbătă că Moscova ar trebui să elibereze marinarii imediat și că ambele națiuni ar trebui să se abțină din a lua măsuri care ar putea agrava disputa. Marina rusă a capturat marinarii ucraineni și trei nave în strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov pe 25 noiembrie 2018. Strâmtoarea face legătura între Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și Rusia. Tribunalul Internațional a fost creat pentru a media disputele maritime de către ONU în 1982, însă nu își poate implementa deciziile. „Convenția privind legea pe mare din 1982 nu se aplică în cazul Strâmtoarei Kerci”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov. El nu a oferit alte detalii.
Fostul ambasador al României la UE a stat 3 ore la coadă, dar nu a reușit să voteze
Fostul ambasador Mihnea Motoc a stat, duminică, trei ore la coadă, dar nu a reușit să voteze. „Orele 21 m-au găsit la zece metri de intrarea în Reprezentanța unde am lucrat 7 ani. Nu am putut vota.La fel ca mai multe sute de compatrioți”, scrie acesta. Fostul ambasador Mihnea Motoc a scris pe Facebook că după ce a stat 3 ore la coadă, la Londra, ora 21 l-a prins la 10 metri de intrarea în reprezentanța unde a lucrat 7 ani și nu a putut vota. „La fel ca mai multe sute de compatrioți. Aceeași umilință - de nejustificat - a cozilor astronomice, aceeași indignare în fața imposibilității de a-ți exercita dreptul elementar de vot, aceeași strângere de inimă pentru diplomații care muncesc până la epuizare în comisiile de votare. Mă insultă surpriza celor ce refuză să înțeleagă că o parte mare de Românie trăiește altundeva și că ea poate dori la fel de mult ca cei din țară să își exprime opțiunile. Resursele pentru votul în exterior nu se pot determina rigid pornind de la prezumția negativă, ci trebuie construite pe așteptarea că oamenii vor dori să vină la vot”, scrie Mihnea Motoc. În opinia acestuia, ceea ce a contat cel mai mult, însă, a fost mobilizarea extraordinară: „Întotdeauna mi s-a demonstrat că greșeala primă în tot ce ține de alegeri e subestimarea sagacității politice colective. Națiunea are întotdeauna dreptate!”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
