MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Autorul masacrului de la Parkland vrea să le doneze moștenirea sa victimelor
Autorul masacrului de la liceul din Parkland, soldat cu 17 morți și 17 răniți, Nikolas Cruz, vrea să-și doneze moștenirea victimelor și rudelor măcelului, au dat asigurări avocații săi, într-o audiere la un tribunal în Florida.
"Cruz nu vrea aceste fonduri, indiferent care este suma ce-i revine”, a declarat miercuri avocata sa Melisa McNeill, referindu-se la viitoare moștenire a tânărului în vârstă de 19 ani, a cărui mamă a decedat în noiembrie. ”El ar vrea ca acești bani să fie donați unei organizații alese de către familiile victimelor”, a spus ea, în timp ce ucigașul compărea, legat la mâini și picioare, într-o audiere vizând să stabilească dacă este în măsură să-și plătească apărarea, în contextul în care în prezent beneficiază de ajutor juridic. ”Permiteți ca (banii) să se ducă la cei care au fost răniți, punct”, a insistat alt avocat de-al său, Howard Finkelstein, anunțând că moștenirea lui Nikolas Cruz ar putea să atingă ”un milion de dolari”. Cu toate acestea, aceasta nu a fost încă pusă în executare și nu este clar, pentru moment, care este moștenirea exactă a atacatorului și a fratelui său. Tribunalul se va pronunța dacă procesul va fi plătit de contribuabilii americani sau de către atacator, într-o viitoare audiere, menită să decidă calendarul procesului.Procurorii din Florida au anunțat în martie că intenționează să ceară pedeapsa cu moartea împotriva lui Nikolas Cruz. Avocații săi au subliniat că el va accepta să pledeze vinovat în schimbul garanției că nu va fi executat. O negociere a pedepsei rămâne în mod teoretic posibilă, în pofida anunțului procurorilor cu privire la faptul că privilegiază sentința capitală.Data procesului lui Cruz - condiționată de declararea sa suficient de sănătos mental pentru a fi judecat - nu a fost stabilită încă.Tânărul, un fost elev al liceului la care a comis atacul armat pe 14 februarie cu o pușcă de asalt, a fost reținut după masacru, pe care nu a încercat să-l nege.
Zuckerberg admite că Facebook colectează date și de la cei care nu au cont în rețea
Mark Zuckerberg a avut o a doua zi de audieri mult mai grea decât prima, cei care l-au chestionat fiind mai insistenți și mai pregătiți. Șeful Facebook a admis că rețeaua colectează date și de la cei care nu au cont, adăugând că asta se întâmplă ”din motive de siguranță”. El a promis că va da mai multe detalii despre ce fel de date sunt stocate despre cei care nu sunt pe Facebook. În plus, Zuckerberg a promis că va oferi informații despre cum sunt userii monitorizați de Facebook pe toate terminalele lor, chiar și dacă se deconectează de pe contul de Facebook.CNN notează că este ciudat faptul că Zuckerberg nu a dat legiutorilor mai multe detalii despre tipurile de date colectate, mai ales că o parte dintre informații sunt disponibile pe pagina de Help a Facebook. Este adevărat că puțini oameni intră acolo, mai ales că limbajul este tehnic.Facebook explică pe pagina de Suport că face tracking atât pentru utilizatori, cât și pentru cei care nu au cont de Facebook, dar intră pe site-uri web unde sunt inserate butoane de Like sau Share. ”Dacă ești conectat pe Facebook și vizitezi un site web pe care se găsește butonul Like, browserul ne trimite informații despre vizita ta. Dacă ești deconectat de pe Facebook sau nu ai cont, dar vizitezi un site care conține butonul de Like sau alt plugin Facebook, browserul ne trimite un set limitat de informații”.
Marea Britanie a coordonat un atac cibernetic împotriva ISIS
Marea Britanie a coordonat o ofensivă cibernetică majoră asupra ISIS, conform informațiilor provenite de la Jeremy Fleming, directorul GCHQ, agenția de servicii secrete a guvernului britanic, scrie BBC. Operațiunea a afectat capacitatea grupării teroriste de a coordona atacuri și le-a oprit propaganda, a precizat Fleming. Este pentru prima oară când Marea Britanie lansează o campanie militară pentru a afecta campaniile online ale unui adversar. „Rezultatele acestei operațiuni sunt vaste. În 2017 au fost situații în care celor de la ISIS le-a fost aproape imposibil să își împrăștie ura online, să își utilizeze canalele obișnuite sau aibă încredere în propriile publicații”, a adăugat Fleming. El a declarat că operațiunile cibernetice au perturbat activitățile online ale grupării și chiar le-au distrus echipamente și rețele. „Această campanie demonstrează cât de orientate și eficiente pot fi ofensivele cibernetice”, a declarat Fleming. El a criticat și Rusia pentru ceea ce a numit „un comportament cibernetic de neacceptat”.
Est-europenii, nu musulmanii, au luat cu asalt Germania în 2017
Numărul străinilor care trăiesc în Germania a crescut cu 5,8% în 2017 față de anul anterior, o creștere chiar mai importantă, de 12,5%, înregistrându-se în cazul est-europenilor (mai ales polonezi, români și bulgari), potrivit cifrelor comunicate ieri de Oficiul Federal de Statistică german. La sfârșitul anului trecut, în Germania erau înregistrate 10,6 milioane de persoane cu cetățenie străină, cu aproximativ 585.000 mai multe decât în 2016. Creșterea este aproximativ egală cu cea din 2013, înaintea valului masiv de sute de mii de migranți din 2015 spre Europa, a precizat un purtător de cuvânt la Oficiului Federal de Statistică, la Wiesbaden.Dacă numărul noilor imigranți din țări din afara Uniunii Europene, precum Siria, Irak sau Afganistan, a scăzut considerabil față de 2016, a crescut semnificativ celor al persoanelor venite din alte state comunitare, mai ales din Europa de Est. Din 2007, numărul est-europenilor celor care trăiesc în Germania a ajuns de la 919.000 la 2,6 milioane.
Ilham Aliev, “omul forte” al Azerbaidjanului, reales cu 86% din voturi
Ilham Aliev, ''omul forte'' al Azerbaidjanului de 15 ani, a fost reales, cu 86% din voturi, pentru un al patrulea mandat, care îi prelungește șederea la putere până în 2025, potrivit rezultatelor definitive publicate ieri, la o zi după alegerile prezidențiale denunțate de către opoziție ca fiind necompetitive. Potrivit Comisiei electorale centrale, Aliev, a cărui victorie nu provoacă nici o îndoială, a obținut 86,03% din voturi, după numărarea tuturor buletinelor. La alegeri au mai participat încă șapte candidați, necunoscuți marelui public și având rol de figuranți, notează AFP. Rata de participare la vot a atins 74,5%, a precizat Comisia într-un comunicat, chiar dacă apărătorii drepturilor omului și liderii opoziției au emis îndoieli referitoare la aceste cifre.Ilham Aliev (56 de ani) va rămâne prin urmare la putere cel puțin până în 2025. El a fost ales prima dată în 2003 în fosta republică sovietică bogată în hidrocarburi, succedându-i tatălui său, Heydar, un fost ofițer KGB local, care conducea țara din 1969 și care s-a aflat la putere până la moartea sa, în 2003.Criticat de opoziție și de apărătorii drepturilor omului, Aliev este lăudat de partizanii săi pentru că, datorită hidrocarburilor, a transformat și a modernizat Azerbaidjanul, devenit un important furnizor de gaz către Europa. Aliev i-a plasat și pe membrii familiei sale în posturi înalte ale puterii. Soția sa, Mehriban, a fost numită prim-vicepreședinte al țării în februarie 2017 și fiul lor Heydar este menționat deseori ca posibil succesor.
Mai puține execuții în lume, anul trecut
Pedeapsa cu moartea continuă să piardă teren în lume, în timp ce Guineea și Mongolia se adaugă pe lista țărilor care au abolit-o, indică raportul anual al organizației Amnesty International publicat ieri. În total, 993 de execuții au fost înregistrate în 23 de țări în 2017, respectiv o scădere cu 4% în raport cu 2016 și cu 39% față de 2015, care a fost un an record cu 1.634 de cazuri de punere în aplicare a sentințelor de condamnare la moarte. În aceste statistici nu figurează China, țară care are cele mai multe execuții, dar care ține secretă cifra exactă.În afară de China, patru țări - Iran, Arabia Saudită, Irak și Pakistan - cumulează 84% din cazurile semnalate în lume de punere în aplicare a sentinței de condamnare la moarte, cu toate că în Pakistan s-a înregistrat o scădere de 31% și în Iran de 11% anul trecut.În raportul său, Amnesty International constată o reducere considerabilă a numărului de execuții în Belarus, la jumătate. Printre țările unde s-a înregistrat o ameliorare a situației se remarcă Egiptul, cu o scădere de 20%.Totuși, numărul cazurilor de condamnare la moarte a crescut ușor în SUA, la 41 în 2017, față de 32 în 2016, cifra cea mai mică înregistrată în țară din 1973. Pentru al doilea an consecutiv, SUA nu figurează totuși pe lista cu cele cinci țări cu cele mai multe execuții, ocupând locul al optulea în clasamentul mondial. O ameliorare notabilă a situației se constată în Africa Subsahariană: Guineea a devenit cea de-a 20-a țară din regiune care a abolit pedeapsa capitală. A scăzut și numărul condamnărilor, la 878 în 2017, față de 1.086 în 2016.Până în prezent, 142 de țări din 195 au abolit pedeapsa cu moartea de drept sau de fapt, iar 106 au abrogat-o total.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
