MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Armata israeliană revendică controlul deplin asupra spaţiului aerian al Teheranului
Atacurile iraniene au ucis până acum 24 de persoane în Israe
Forţele aeriene israeliene au stabilit „superioritatea aeriană deplină” asupra capitalei iraniene Teheran, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al armatei israeliene (IDF), generalul de brigadă Effie Defrin, într-o conferinţă de presă. El adăugat că forţele aeriene israeliene au distrus o treime din lansatoarele de rachete balistice ale Iranului şi reuşesc acum să întrerupă „părţi extinse” ale atacurilor sale asupra Israelului, relatează The Times of Israel.
Potrivit lui Defrin, 65 de rachete balistice şi zeci de drone au fost lansate asupra Israelului în două valuri, duminică seara şi luni dimineaţa, dintre care majoritatea au fost interceptate. Cu toate acestea, Iranul a dorit să lanseze cel puţin de două ori mai multe rachete asupra Israelului, susţine el. Peste noapte, 20 de rachete balistice au fost ţintite simultan de aviaţia israeliană în Iran înainte ca acestea să poată fi lansate, a afirmat el.
Iranul a lansat rachete asupra mai multor oraşe israeliene importante, ridicând la unsprezece numărul morţilor în cursul nopţii. În total, rachetele iraniene au ucis 24 de persoane în Israel începând de vineri, ca parte a escaladării militare dintre cele două ţări.
În Iran, un atac israelian desfăşurat luni dimineaţă în vestul Iranului a avariat spitalul Farabi din oraşul Kermanshah. Loviturile israeliene au ucis cel puţin 224 de persoane şi au rănit peste 1.000, potrivit unui raport comunicat de autorităţile iraniene. Agenţia de presă semioficială Tasnim, care este strâns legată de Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice, publică un material video care arată geamuri sparte, tavane prăbuşite şi pagube importante în camerele pacienţilor.
Forţele israeliene de apărare afirmă că au identificat 50 de avioane de luptă şi drone inamice şi au lovit, de asemenea, depozite de rachete şi centre de comandă în care soldaţii iranieni erau adunaţi pentru a lansa rachetele. De la începutul conflictului, IDF afirmă că a distrus peste 120 de lansatoare de rachete balistice iraniene, ceea ce reprezintă o treime din ceea ce avea Iranul.
În plus, armata spune că forţele sale aeriene au efectuat valuri de lovituri în Isfahan peste noapte, lovind peste 100 de ţinte militare. Israelul şi-a reluat atacurile luni dimineaţă.
Patru oficiali de informaţii iranieni, inclusiv şeful Organizaţiei de Informaţii a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, au fost ucişi duminică într-un atac al Forţelor Aeriene Israeliene la Teheran, a confirmat IDF. Lovitura efectuată de avioane de vânătoare a lovit o clădire din capitala iraniană în care erau adunaţi mai mulţi oficiali iranieni din serviciile de informaţii. Lovitura i-a ucis pe şeful serviciilor de informaţii ale IRGC, generalul de brigadă Mohammad Kazemi, pe adjunctul acestuia, Hassan Mohaqiq, precum şi pe şeful serviciilor de informaţii ale Forţelor Quds a IRGC şi pe adjunctul acestuia, afirmă armata israeliană. Iranul a confirmat moartea lui Kazemi, a lui Mohaqiq şi a unui alt oficial al serviciilor de informaţii. „Aceşti înalţi funcţionari au jucat un rol central în formularea evaluării situaţiei din Iran şi în planificarea activităţilor teroriste împotriva Israelului, Occidentului şi ţărilor din regiune”, a afirmat IDF.
Ayatollahul Ali Khamenei şi familia sa se ascund într-un buncăr la nord de Teheran
Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost evacuat într-un buncăr subteran din nord-estul Teheranului, la câteva ore după ce Israelul şi-a început, vineri, loviturile, relatează Iran International, citând două surse informate din interiorul ţării. Iran International este un post de televiziune cu sediul la Londra care se adresează diasporei iraniene.
Khamenei se află împreună cu întreaga sa familie, inclusiv cu fiul său Mojtaba, în adăpostul din Lavizan, spun sursele. El s-a adăpostit în acest buncăr şi atunci când Iranul a lansat atacurile asupra Israelului în aprilie şi octombrie 2024. Atunci, Mojtaba a fost alături de el, dar doi dintre fiii săi, Masoud şi Mostafa, nu erau cu el.
Sursa diplomatică a adăugat că Israelul l-ar fi putut elimina pe Khamenei în prima noapte a operaţiunii, dar guvernul israelian a ales să îl menţină în viaţă pentru a-i oferi o ultimă şansă de a decide asupra dezmembrării complete a programului de îmbogăţire a uraniului al Republicii Islamice.
Trump îi acordase lui Khamenei un termen de două luni pentru a accepta să renunţe la programul iranian de îmbogăţire a uraniului. Cu toate acestea, liderul suprem a ignorat atât avertismentele sale, cât şi pe cele ale Israelului. Odată cu începerea loviturilor aeriene ale Israelului, i s-a oferit din nou această oportunitate - de data aceasta pentru ca el să evalueze în mod realist capacitatea militară a Israelului şi să ordone oprirea programului de îmbogăţire, au declarat sursele Iran International.
Duminică, doi oficiali americani au declarat pentru Reuters că preşedintele Donald Trump s-a opus în ultimele zile unui plan israelian de ucidere a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Parlamentul iranian pregăteşte un proiect de lege pentru a părăsi Tratatul de neproliferare nucleară
Parlamentarii iranieni pregătesc un proiect de lege care ar putea împinge Teheranul spre ieşirea din Tratatul de neproliferare nucleară (TNP), a declarat luni Ministerul iranian de Externe, reiterând în acelaşi timp poziţia oficială a Teheranului împotriva dezvoltării armelor nucleare, relatează Reuters.
„În lumina evoluţiilor recente, vom lua o decizie adecvată. Guvernul trebuie să pună în aplicare proiectele de lege ale parlamentului, dar o astfel de propunere este doar în curs de pregătire şi ne vom coordona în etapele ulterioare cu parlamentul”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Esmaeil Baghaei, întrebat într-o conferinţă de presă despre posibila ieşire a Teheranului din TNP.
Tratatul de neproliferare nucleară, pe care Iranul l-a ratificat în 1970, garantează ţărilor dreptul de a obţine energie nucleară civilă în schimbul obligaţiei de a renunţa la armele atomice şi de a coopera cu AIEA, organismul ONU de supraveghere nucleară. Israelul a început să bombardeze Iranul săptămâna trecută, afirmând că Teheranul este pe punctul de a construi o bombă nucleară. Iranul a declarat întotdeauna că programul său nuclear este paşnic, deşi AIEA a declarat săptămâna trecută că Teheranul îşi încalcă obligaţiile asumate prin TNP.
Preşedintele Masoud Pezeshkian a reiterat luni că armele nucleare ar fi în contradicţie cu un decret religios al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
Mass-media de stat din Iran a declarat că parlamentul nu a luat încă nicio decizie în legătură cu ieşirea din TNP, în timp ce un parlamentar a declarat că propunerea se află în stadiile iniţiale ale procedurii juridice. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian a subliniat însă că evoluţii precum atacul Israelului „afectează în mod natural deciziile strategice ale statului”, menţionând că atacul Israelului a urmat rezoluţiei AIEA, despre care a sugerat că ar fi fost pretextul. „Cei care au votat pentru rezoluţie au pregătit terenul pentru atac”, a spus Baghaei.
Israelul, care nu a aderat niciodată la TNP, este suspectat de guvernele din regiune că deţine deja arme nucleare, deşi nu confirmă sau neagă acest lucru. „Regimul sionist este singurul posesor de arme de distrugere în masă din regiune”, a declarat Baghaei.
Marea Britanie a numit pentru prima dată o femeie la conducerea MI6
cine este Blaise Metreweli
Marea Britanie a numit-o duminică pe Blaise Metreweli, ofiţer de carieră în serviciile secrete, la conducerea serviciului de informaţii externe cunoscut sub numele de MI6, relatează Reuters.
Metreweli, în vârstă de 47 de ani, care este în prezent şefa departamentului de tehnologie al MI6, s-a alăturat Serviciului Secret de Informaţii în 1999 şi şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în funcţii operaţionale în Orientul Mijlociu şi Europa, a precizat guvernul britanic într-un comunicat.
Richard Moore, actualul şef al MI6, se va retrage din funcţie în toamnă, după un mandat de cinci ani. „Sunt mândru şi onorat să fiu aleasă să conduc acest serviciu”, a declarat Metreweli, care preia una dintre cele mai puternice funcţii din serviciile secrete occidentale şi va fi cunoscută sub numele de cod „C”.
MI6, fondată în 1909, se alătură celorlalte agenţii principale de spionaj britanice, serviciul de spionaj intern MI5 şi agenţia de comunicaţii şi informaţii GCHQ, care au numit o femeie în fruntea lor.
Prim-ministrul Keir Starmer, care se află în prezent în Canada pentru summitul G7, a declarat că numirea lui Metreweli vine într-un moment în care Marea Britanie se confruntă cu „ameninţări de o amploare fără precedent”. „Ştiu că Blaise va continua să ofere leadershipul excelent necesar pentru a apăra ţara noastră”, a spus el.
Cele mai mari provocări ale lui Metreweli vor fi probabil relaţiile cu Rusia, China şi Iranul. Agenţiile de spionaj britanice au acuzat Rusia că desfăşoară o campanie de sabotaj în întreaga Europă pentru a descuraja alte ţări să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruseşti.
Moore a declarat în 2021 că pentru agenţia sa de spionaj, China este prioritatea numărul unu, în timp ce MI5 a afirmat anul trecut că Iranul se află în spatele a 20 de comploturi de asasinare, răpire sau atacuri împotriva disidenţilor sau opozanţilor politici din Marea Britanie, începând din 2022.
MI6, descris de romancieri ca angajatorul unora dintre cei mai memorabili spioni fictivi, de la George Smiley al lui John le Carré la James Bond al lui Ian Fleming, operează în străinătate şi are sarcina de a apăra Marea Britanie şi interesele sale.
Metreweli a deţinut anterior o funcţie de director în cadrul MI5 şi a studiat antropologia la Universitatea din Cambridge.
MI5 a avut două femei la conducere, începând cu Stella Rimington în 1992. Eliza Manningham-Buller a condus MI5 între 2002 şi 2007. În 2023, Marea Britanie a numit prima femeie director al GCHQ.
Numirea lui Metreweli vine la trei decenii după ce actriţa Judi Dench a interpretat pentru prima dată rolul unei femei şefă a MI6 în filmul James Bond „GoldenEye”.
Zeci de mii de turişti străini sunt blocaţi în Israel
Ministerul israelian al Turismului estimează că aproximativ 40.000 de turişti sunt blocaţi în ţară după ce spaţiul aerian a fost închis până la noi ordine, pe fondul atacurilor cu rachete din partea Iranului, relatează The Times of Israel. Ministerul spune că a lansat un birou virtual, disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7, care oferă servicii de informare turiştilor din Israel prin canale digitale, disponibile atât în ebraică, cât şi în engleză.
Ministerul mai spune că este în contact cu părţile interesate din industria turismului, inclusiv hoteluri şi alţi furnizori de cazare, pentru a ajuta turiştii cu cazare şi alte nevoi. „De asemenea, încercăm să ajutăm turiştii, prezentându-le opţiunile disponibile în prezent pentru deţinătorii de paşapoarte străine de a părăsi Israelul prin punctele de trecere a frontierei terestre prin Iordania şi Egipt, care au rămas deschise”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Turismului.
Proteste masive în Europa faţă de turismul excesiv
Mii de oameni au ieşit duminică pe străzile oraşelor din sudul Europei pentru a protesta faţă de turismul excesiv, trăgând cu pistoale cu apă în vitrinele magazinelor şi aprinzând fumigene în Barcelona, unde a avut loc principalul protest, relatează Reuters. „Vacanţele voastre, nenorocirea mea”, au scandat protestatarii pe străzile din Barcelona, ţinând în mâini pancarte cu sloganuri precum „Turismul de masă ucide oraşul” şi „Lăcomia lor ne aduce ruina”.
Sub umbrela alianţei SET – Sud d'Europa contra la Turistització, adică „Europa de Sud împotriva turismului excesiv” în catalană – protestatarii s-au alăturat grupurilor din Portugalia şi Italia, susţinând că turismul necontrolat a dus la creşterea vertiginoasă a preţurilor locuinţelor şi la alungarea oamenilor din cartierele lor.
Barcelona, un oraş cu 1,6 milioane de locuitori, a atras 26 de milioane de turişti anul trecut. Autorităţile din oraşul din nord-estul Spaniei au declarat că aproximativ 600 de persoane s-au alăturat demonstraţiei, unele dintre ele trăgând cu pistoale cu apă sau degajând fum colorat şi lipind autocolante cu mesajul „Autoapărarea cartierului, turiştii să plece acasă” pe vitrinele magazinelor şi hotelurilor. În faţa unui hotel, un angajat agitat s-a confruntat cu protestatarii, spunând că el „doar lucrează” şi că nu este proprietarul localului.
Demonstraţii similare au avut loc şi în alte părţi ale Spaniei, inclusiv în Ibiza, Malaga, Palma de Mallorca, San Sebastian şi Granada.
Protestele din Italia au avut loc în oraşe precum Genova, Napoli, Palermo, Milano şi Veneţia, unde localnicii se opun construirii a două hoteluri care vor adăuga aproximativ 1.500 de paturi noi în oraş, au declarat organizatorii pentru Reuters.
Cheltuielile pentru călătoriile internaţionale în Europa sunt estimate să crească cu 11%, până la 838 de miliarde de dolari în acest an, Spania şi Franţa fiind printre ţările care vor înregistra un număr record de turişti.
Irlanda - Aproape 800 de bebeluşi morţi abandonaţi într-o groapă comună vor fi exhumaţi
În 2014, Catherine Corless a dezvăluit că 796 de copii au fost îngropaţi în secret într-o groapă comună, în Irlanda. Aceşti copii, născuţi în afara căsătoriei, fuseseră separaţi de mamele lor şi plasaţi într-un cămin religios. Femeia a luptat zeci de ani pentru a dezvălui acest scandal, iar acum, după mai bine de un deceniu, sunt pe cale să înceapă primele exhumări, relatează AFP. „A fost o luptă crâncenă”, a declarat pentru AFP Catherine Corless, în vârstă de 71 de ani.
Totul a început în 2014. În acel an, Catherine Corless a descoperit dovezi ale morţii a 796 de copii - de la nou-născuţi la copii de nouă ani - în această casă situată într-un orăşel la 220 de kilometri de Dublin. Cercetările sale au dus la o descoperire macabră: o groapă comună. „Nu exista niciun registru funerar, niciun cimitir, nicio statuie, nicio cruce, absolut nimic”, îşi aminteşte ea. Mai presus de toate, „când am început, nimeni nu m-a ascultat (...) Am implorat: scoateţi aceşti copii din aceste gropi, daţi-le înmormântarea creştină demnă care le-a fost refuzată”, povesteşte ea. Dar în zadar.
Când investigaţia lui Catherine Corless a fost publicată, aceasta a produs o undă de şoc în Irlanda, dezvăluind brutal tratamentul aplicat copiilor născuţi în afara căsătoriei.
Timp de decenii, societatea, statul şi Biserica Catolică - care a avut de-a lungul istoriei o dominaţie de fier asupra comportamentului în Irlanda - au trimis femeile însărcinate necăsătorite în „case pentru mame şi copii”. După ce dădeau naştere în aceste instituţii, copiii erau separaţi de mamele lor şi adesea adoptaţi.
În urma dezvăluirilor făcute de Catherine Corless, au fost lansate anchete în întreaga ţară. Acestea au stabilit că 56.000 de femei singure şi 57.000 de copii au trecut prin 18 case de acest tip între 1922 şi 1998. Aproximativ 9.000 dintre aceşti copii au murit. Unele dintre aceste cămine erau finanţate şi administrate de autorităţile sanitare locale, altele de ordine religioase catolice. Căminul din Tuam era condus de surorile Bon Secours.
În ciuda descoperirii primelor rămăşiţe umane în 2016 şi 2017, abia în 2022 o lege a autorizat oficial săpăturile. În 2023, o echipă a fost în sfârşit desemnată să efectueze operaţiuni în Tuam.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
