MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Aproape 80% dintre americani consideră că Biden a câștigat alegerile
Inclusiv majoritatea republicanilor acceptă înfrângerea electorală
Aproape 80% dintre americani, inclusiv mai mult de jumătate dintre republicani, îl recunosc pe președintele ales Joe Biden drept câștigătorul alegerilor din 3 noiembrie, potrivit unui Sondaj Reuters / Ipsos. Biden - care avea nevoie de 270 de voturi în Colegiul Electoral pentru a câștiga - a obținut 279 din voturile respective, iar Trump 214. În trei dintre state numărarea voturilor nu a fost încă finalizată.
Sondajul realizat de Reuters/Ipsos la nivel național, desfășurat de sâmbătă după-amiază până marți, a constatat că 79% dintre adulții americani consideră că Biden a câștigat Casa Albă. Alți 13% au declarat că alegerile nu au fost încă stabilite, 3% au spus că Trump a câștigat și 5% au spus că nu știu. La nivelul partidelor, aproximativ șase din 10 republicani și aproape fiecare democrat au spus că Biden a câștigat.
Trump nu a recunoscut încă rezultatul cursei. El și-a declarat prematur victoria cu mult înainte ca voturile să fi fost numărate și s-a plâns în repetate rânduri, fără să ofere dovezi, că este victima unei fraude electorale pe scară largă.
Sondajul a constatat, de asemenea, că 72% dintre cei intervievați consideră că persoana care pierde alegerile trebuie să își recunoască înfrângerea, iar 60% consideră că va exista o tranziție pașnică a puterii atunci când mandatul lui Trump se va încheia în ianuarie.
Fosta soție: “Donald se va bate, se va bate și iar se va bate”
Ivana Trump, fosta soție timp de 15 ani a lui Donald Trump, avertizează în revista People, că locatarul Casei Albe nu știe să piardă, nu este pregătit să “digere” plecarea sa din Biroul Oval și îl critică din cauza înclinației sale de a merge până la capăt. “Donald a fost mereu un perdant rău”, declară ea în acest interviu. “Nu-i place să piardă și atunci se va bate, se va bate și iar se va bate”, avertizează ea, care îl știe pe Trump în afaceri, în anii '80.
Fostul manechin s-a angajat în mai multe conflicte cu fostul său soț, renegociindu-și de șase ori contractul de căsătorie, pentru a obține până la urmă zece milioane de dolari în cazul unui divorț. Donald Trump nu recunoaște victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie și a angajat o armată de avocați pentru a formula recursuri în mai multe state americane. “El trebuie să declare că a pierdut, dar detestă să fie un perdant, puteți fi siguri de asta. Dar dacă pierde, pierde. Punct”, spune Ivana. “Eu nu cred că are cu adevărat de ales”, subliniază ea, apreciind că probabil Trump va ieși din politică, în pofida lăudăroșeniei sale.
Ivana Trump, în vârstă de 71 de ani, revine, de asemenea, asupra viitorului celor trei copii ai săi cu Donald Trump - Donald Jr., Ivanka și Eric -, toți aprigi apătărori ai tatălui lor. Cei trei copii ai șefului statului american s-au aflat în centrul sistemului Trump în cei patru ani de mandat. Donald Jr. supervizează afacerile în numele tatălui său, iar Ivanka este o consilieră influentă la Casa Albă. “Vreau ca ei să se poată bucura de o viață normală”, afirmă mama lor acum. “Nu să trăiască viața de la Washington cu toate astea, ci la New York, pentru a profita de o viață normală”, spune ea, sugerând că au fost afectați de acești patru ani petrecuți în malaxorul politic. Unele publicații americane scriu că Donald Trump ar putea să-și lanseze propria televiziune și să candideze din nou la președinție în 2024, pentru a-și spăla rușinea.
Diamant roz, vândut pentru mai mult de 26 de milioane de dolari
Un diamant roz foarte rar, ce provine dintr-o mină din Rusia, a fost vândut pentru mai mult de 26 de milioane de dolari la o licitație Sotheby’s din Geneva. Descris de Sotheby’s drept „o adevărată minune a naturii”, diamantul a fost adjudecat miercuri contra sumei de 26,6 milioane de dolari (24,3 milioane de franci elvețieni). Extras de producătorul rus Alrosa în iulie 2017, diamantul a fost tăiat din cel mai mare cristal roz găsit vreodată pe teritoriul țării. El a fost prezentat în Hong Kong, Singapore și Taipei.Spre deosebire de diamantele albe, cele colorate natural prezintă o structură cristalină aparte care reflectă lumina producând efectul culoriiNumit „The Spirit of the Rose”, diamantul de 14,83 carate a fost inițial estimat că va fi vândut pentru o sumă cuprinsă între 23 și 38 de milioane de dolari. Licitația a pornit de la 16 milioane de dolari și s-a încheiat la 21 de milioane de dolari. Adăugându-se comisioanele, piatra prețioasă a stabilit un record mondial pentru diamantele roz-purpuriu. Cumpărătorul a licitat prin telefon și a dorit să rămână anonimPotrivit Sotheby’s, cinci dintre zece cele mai scumpe diamante vândute vreodată au fost roz.
Zelenski, spitalizat din cauza covid-19
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost spitalizat după ce s-a îmbolnăvit de covid-19, scrie presa locală, iar Ucraina a înregistrat ieri un “record” de contaminări zilnice. Contactat de Reuters, anturajul șefului statului ucrainean nu a confirmat informația. Zelenski, în vârstă de 42 de ani, aflat la putere din mai 2019, s-a îmbolnăvit în cursul acestei săptămâni.Ministerul ucrainean al Sănătății a anunțat joi 11.057 de contaminări cu covid-19 în ultimele 24 de ore. Precedentul vârf al epidemiei în Ucraina - de 10.746 de cazuri - a fost înregistrat la 7 noiembrie. Ucraina a înregistrat ieri, de asemenea 198 de morți din cauza covid-19. Bilanțul total al pandemiei în Ucraina a crecut la 500.865 de contaminări cu noul coronavirus și la 9.145 de morți din cauza covid-19.
Epidemiolog: Franța este pe cale să preia controlul asupra epidemiei
Franța a reușit, la fel ca alte țări europene, să controleze al doilea val al epidemiei covid-19, a declarat ieri un epidemiolog, Antoine Flahaut, un profesor de sănătate publică. Medicul își argumentează poziția în acest sens subliniind că nivelul reproducerii virusului - faimosul “factor R” - a scăzut miercuri la 0,93. “Nu putem vorbi despre epidemie atunci când acest «R» este sub 1. «R»-ul este nivelul de reproducere, adică numărul de persoane pe care le infectezi atunci când ești infectat. Dacă infectezi mai puțin de o persoană în medie însemană că nu există epidemie”, declară el. Cu toate acestea, Antoine Flahaut rămâne prudent și amintește necesitatea unei “prelungiri” a restricțiilor impuse în lupta împotriva covid-19. “Când «R»-ul este 1, așa cum este cazul în acest moment în Franța, ne aflăm în platou. Trebuie ca «R»-ul să scadă și mai mult pentru ca să intrăm într-o zonă de securitate și să reluăm controlul asupra epidemiei”, declară el. În opinia epidemiologului, “pentru ca epidemia să se stingă, este necesar ca «R»-ul să coboare la 0,70 sau 0,60”.
Oboseala post-COVID, resimțită indiferent de gravitatea bolii
Mai mult de jumătate dintre persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 sunt afectate de o oboseală persistentă timp de zece săptămâni după trecerea bolii COVID-19, potrivit unui studiu realizat de Trinity College din Dublin. Oboseala este una din simptomele inițiale cele mai comune la persoanele infectate cu noul coronavirus și deși consecințele pe termen lung ale bolii încă nu au fost bine studiate, există preocuparea ca virusul să declanșeze un sindrom de oboseală postvirală. Pentru a descoperi acest lucru, cercetătorii au lansat un studiu asupra oboselii, a nivelului de gravitate al bolii COVID-19 și a marcatorilor inflamatorii și altor condiții ale bolii asupra a 128 de voluntari infectați cu SARS-CoV-2. Pacienții la acest studiu au fost evaluați 72 de zile după externare sau 14 zile după diagnostic în cazul pacienților tratați ambulator. Severitatea oboselii a fost măsurată utilizând Chalder Fatigue Scale (CFS) și s-a observat că 52,3% dintre participanții la studiu au resimțit o stare de oboseală cel puțin 6 săptămâni după contractarea bolii COVID-19 și doar 42,2% dintre pacienți au declarat că se simt perfect sănătoși. Studiul relevă, de asemenea, că nu există vreo legătură între gravitatea bolii COVID-19, necesitatea spitalizării sau markerii inflamației și probabilitatea de a resimți o stare de oboseală după infectare. Prin urmare, oboseala post-COVID este resimțită indiferent de gravitatea bolii.
Marea Britanie: O infirmieră, inculpată pentru uciderea a opt nou-născuți
O infirmieră de la spitalul din Chester, vestul Angliei, a fost arestată și acuzată ieri de opt crime și de zece tentative de ucidere a unor nou-născuți, a declarat poliția locală într-un comunicat. “Parchetul a autorizat poliția din Cheshire să o pună sub acuzație pentru crimă pe o angajată din sistemul medical, în cadrul unei anchete în curs de desfășurare asupra unui număr de decese în rândul nou-născuților” de la secția de neonatologie a spitalului din Chester, se precizează în comunicatul amintit. Lucie Letby, o infirmieră în vârstă de 30 de ani, este acuzată de 8 crime și de 10 tentative de crimă care au avut loc “în perioada iunie 2015 - iunie 2016”, a precizat poliția locală. Tânăra, care fusese arestată, însă eliberată, în 2018 și 2019, a fost “arestată din nou marți, pe 10 noiembrie, și de atunci pusă sub acuzare”.
Studiu: Spațiile în care s-a răspândit cel mai mult coronavirusul
Un studiu realizat în SUA de oameni de știință de la Universitatea Stanford, Universitatea Northwestern din Chicago și Centrul de Cercetări Cambridge a analizat legătura dintre activitățile americanilor și locurile cu cel mai mare risc de transmitere a Covid-19. Cercetătorii au folosit o cantitate mare de date anonimizate, colectate în timpul primului val al pandemiei. Studiul publicat în revista Nature a analizat circulația a 98 de milioane de oameni din zece orașe americane, stabilind că locurile cu cel mai mare risc de a deveni focare Covid-19 sunt restaurantele, sălile de sport și cafenelele. Potrivit livescience.com, cercetarea s-a bazat pe activitătile americanilor, analizate conform datelor anonimizate de pe telefoanele lor mobile, timp de două luni, în principalele orașe ale Statelor Unite, dezvoltând un model epidemiologic privind răspândirea coronavirusului. Cercetătorii de la Universitatea Stanford, Universitatea Northwestern din Chicago și Centrul de Cercetări Cambridge din Microsoft au analizat datele în 10 dintre cele mai mari orașe din Statele Unite, inclusiv Chicago, Illinois, New York și Philadelphia, Pennsylvania. Apoi, au monitorizat mișcările din oră în oră ale subiecților, prin intermediul telefoanelor mobile, între diferite „puncte de interes” în care oamenii mergeau zilnic, precum restaurante, biserici, săli de sport, hoteluri, magazine auto și magazine de articole sportive din 57.000 de cartiere. Oamenii de știință au folosit apoi informațiile pentru a dezvolta modele de răspândire a infecțiilor și le-au comparat cu datele reale despre răspândirea virusului. Concret, locurile publice care au condus la o creștere mai mare a infecțiilor în orașele examinate sunt restaurantele cu capacitate maximă, urmate de sălile de sport, cafenele, hoteluri și moteluri. Cu toate acestea, prin limitarea prezenței în restaurante la 20% din capacitatea lor maximă, susțin cercetătorii, infecțiile ar fi reduse cu peste 80%. În cazul în care studiul publicat de Nature va fi confirmat, ar putea oferi informații utile cu privire la ce activități să rămână închise și care să rămână deschise, limitând daunele aduse economiei Statelor Unite, dar și la nivel global.
Minele de teren au ucis anul trecut peste 5.500 de oameni la nivel mondial
Minele de teren și alte dispozitive explozive de război au ucis sau rănit anul trecut 5.554 de oameni la nivel global, relevă raportul anual al Campaniei internaționale pentru interzicerea minelor terestre, dat publicității joi la Geneva și care evidențiază daunele produse de grupări armate non-statale și armele lor improvizate, transmite dpa. Conform raportului, în jur de 2.200 de persoane și-au pierdut viața și circa 3.400 au fost mutilate de mine, muniții cu fragmentație neexplodate și alte tipuri de arme, afirmă campania, care în 1997 a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa la Tratatul de la Ottawa de interzicere a minelor. Activiștii campaniei arată că 2019 a fost al cincilea an la rând cu bilanțuri atât de ridicate, provocate în special de minele improvizate, responsabile de o treime din totalul victimelor. Cele mai multe victime au fost consemnate în Afganistan, Columbia, Irak, Mali, Nigeria, Ucraina și Yemen. Potrivit raportului, peste 123.000 de mine au fost distruse anul trecut. Pe fondul pandemiei de COVID-19, unele țări și-au suspendat operațiunile de deminare și au redirecționat fondurile aferente spre sectorul de sănătate, arată raportul, care mai avertizează că programele de educare a publicului despre riscurile minelor de teren au fost și acestea afectate de pandemie.
Thailanda: Captură de ketamină în valoare de un miliard de dolari
Autoritățile din Thailanda au confiscat ketamină de contrabandă în valoare de circa un miliard de dolari și având ca destinație probabilă în cea mai mare parte Europa, Japonia sau Coreea de Sud, a anunțat joi Biroul thailandez antidrog. Potrivit lui Montri Yimyaem, șeful Biroului, mărimea acestei capturi indică spre o rețea multinațională, Thailanda urmând să coopereze cu alte țări și cu agenții internaționale pentru identificarea ei. „Acest drog nu este popular în Thailanda și este vândut mai ales în străinătate, inclusiv în Europa, Australia, Taiwan, Japonia și Coreea de Sud”, a afirmat acesta. Ketamina este utilizată în medicină ca anestezic sau antidepresiv, dar mai este folosită ca drog recreativ pentru a induce senzații de transă și uneori halucinații. Anchetatorii au descoperit 457 de saci cu câte 25 kg de ketamină într-un depozit din provincia Chachoengsao, la est de capitala Bangkok, după ce și-au extins investigația în urma găsirii în Taiwan a 300 kg de ketamină provenită din Thailanda. „Această descoperire este doar începutul, vor exista investigații suplimentare pentru confiscarea câștigurilor ilicite obținute din traficul de droguri”, a subliniat ministrul justiției, Somsak Thepsutin.
