Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Alabama lui Trump, comparată cu România lui Ceaușescu

Ziarul de Vrancea
20 mai 2019 3141 vizualizări

Legea privind interzicerea avortului dată de Nicolae Ceaușescu, având ca principale consecințe creșterea semnificativă a mortalității materne și un număr uriaș de copii abandonați, ar putea fi un exemplu pentru ce se poate întâmpla în statele americane care au adoptat acte legislative similare. Aceasta este, cel puțin, concluzia unui articol publicat de Foreign Policy

Săptămâna trecută, în statul american Alabama, a fost adoptată o lege care interzice avortul în orice perioadă a sarcinii și care i-ar putea pedepsi pe medicii ce fac astfel de intervenții cu închisoarea pe viață. Aceasta este una dintre cele mai stricte legi privind avortul din SUA.

Publicația Foreign Policy a scris despre posibilele consecințe negative ale legilor privind avortul din SUA, dând ca exemplu actul legislativ similar adoptat în România de Nicolae Ceaușescu, care a avut consecințe devastatoare. În 1966, Nicolae Ceaușescu a interzis avortul și mijloacele de contracepție, pentru a impulsiona creșterea natalității. Decizia a funcționat pe termen scurt, în anul următor, numărul copiilor născuți de românce a crescut de la 1,9 la 3,7. Însă natalitatea a scăzut pentru că femeile au găsit metode să încalce legea impusă, fie prin mituirea unor medici care să facă avorturile, fie prin obținerea de contraceptive aduse ilegal din Germania.

Aproximativ 10.000 de românce au murit din cauza avorturilor

Însă acest lucru a fost valabil doar pentru un număr mic de femei, care își permiteau financiar să facă aceste lucruri, nu și pentru cele cu venituri mici sau din grupuri dezavantajate. Astfel, acestea apelau la persoane care le făceau avortul în condiții improprii. Până în 1989, aproximativ 10.000 de românce au murit din cauza avorturilor efectuate în condiții nesigure, însă nu se știe dacă această cifră este exactă. De altfel, mortalitatea maternă s-a dublat în perioada 1965 - 1989. O altă consecință a acestei legi pentru interzicerea avorturilor a fost că sute de mii de copii născuți în acea perioadă au ajuns în orfelinatele de stat. La căderea comunismului, în 1989, aproximativ 170.000 de copii trăiau în aceste instituții, în condiții inumane, bolnavi, înfometați, abuzați, iar imaginile acestora au provocat un șoc în toată lumea.

Mai dură decât legea lui Ceaușescu

De acest lucru se tem organizațiile care militează pentru dreptul la avort din SUA. Legea din Alabama merge mai departe decât cea a lui Ceaușescu, pentru că măcar acesta impusese niște excepții, respectiv cazurile de viol, incest și defecte congenitale. Legea americană are drept excepție cazul în care sarcina pune în pericol viața mamei. Totodată, legea din Alabama nu face referire la pilulele contraceptive. În 2017, administrația Donald Trump a permis angajatorilor să aleagă dacă oferă aceste mijloace contraceptive ca parte a asigurării medicale, dar decizia a fost anulată anul acesta.

Legea lui Ceaușescu nu a condus la o creștere semnificativă a natalității. “Declararea avorturilor ca fiind ilegale nu le determină pe femei să aibă mai mulți copii. Deci, dacă scopul este de a crește natalitatea și a proteja mai multe vieți, nu acesta este instrumentul care trebuie folosit”, a declarat cercetătoarea Irina Ilisei, cofondatoare a Front Association, un grup pentru promovarea feminismului.

Până în prezent, în afară de Alabama, peste 12 alte state americane au încercat să interzică avortul, însă după săptămâna a șasea de sarcină, adică înainte ca multe femei să își dea seama că sunt însărcinate. Cel mai recent a făcut-o statul Georgia. În șase state americane mai există doar câte o clinică în care se mai pot face întreruperi de sarcină la cerere.

Conservatori pro-avort la Curtea Supremă

Ca să intre în vigoare, legile privind avortul trebuie să fie aprobate și de Curtea Supremă, care are o orientare conservatoare în prezent, după ce Donald Trump a numit doi noi membri. Deși legile ar putea fi invalidate, cei care le susțin speră că vor ajunge în cele din urmă la Curtea Supremă, pentru a încerca să elimine precedentul stabilit în 1973 de istorica sentința “Roe vs Wade”. Atunci, Curtea Supremă a stabilit că majoritatea legilor anti-avort din SUA încălcau dreptul la viața privată garantat de Constituția americană. Curtea a stabilit atunci că femeile puteau decide să avorteze în primul trimestru de sarcină, dar și dincolo de acest termen, din orice motiv.

În campania sa din 2016, Trump a promis că va numi judecători conservatori, vizând o eliminare a sentinței Roe v. Wade. Numirea lui Brett Kavanaugh, anul trecut, le-a oferit speranțe noi celor care militează împotriva avorturilor.

Charles Nelson, profesor de pediatrie la Harvard Medical School și autor al volumului “Romania’s Abandoned Children/ Copiii abandonați ai României”, spune că trebuie calculate pe termen lung consecințele acestor legi. Nelson spune că România ar trebui să servească drept exemplu a ceea ce se poate întâmpla când statul încearcă să controleze drepturile asupra reproducerii umane. Legislația din Alabama nu oferă un sprijin pentru copiii care, de exemplu, se nasc cu defecte congenitale.

Proteste masive

Americanii care susțin dreptul de a face avort vor protesta față de noul val de legi anti-avort din SUA și plănuiesc să pătrundă în sediile guvernelor locale, în piețele publice și în tribunale, relatează CNN.

Peste 50 de organizații, din 50 de state, participă la protestele #StopTheBans (Opriți Interdicțiile). „Observăm de-a lungul țării un nou val de interdicții extreme asupra avortului, care încalcă libertatea persoanelor și reprezintă un atac asupra accesului la procedura de avort”, susțin organizatorii. „Este mișcarea anti-alegere a lui Trump și este înfricoșătoare, mai ales pentru femeile de culoare și cele cu venituri mici, cele care vor fi afectate de aceste interziceri”, este precizat de organizatori.

Franța: Judecătorii interzic medicilor să “ucidă” un pacient aflat în stare vegetativă

n cazul a divizat țara dar și familia bărbatului aflat în această stare de 10 ani

Un tribunal francez a decis ca medicii să continue tratamentul pentru Vincent Lambert, un pacient care suferă de tetraplegie și se află într-o stare vegetativă de 10 ani, informează BBC. Medicii începuseră oprirea tratamentului pentru Lambert, în vârstă de 42 de ani, luni, înaintea ordinului judecătoresc. Lambert se află într-o stare vegetativă din 2008 când a fost victima unui accident de motocicletă.

Situația sa a divizat țara dar și familia lui. Soția sa a cerut ca tuburile prin care era hrănit să fie retrase în timp ce părinții săi insistă ca el să fie ținut în viață. Mama lui Lambert, Viviane, a numit decizia ca „o mare victorie” în lupta ei de a-și menține fiul în viață. „Îl vor hrăni și hidrata. Pentru prima dată, sunt mândră de tribunale”, a afirmat ea.

 O decizie judecătorească anterioară preciza că Lambert nu ar trebui să mai primească tratament iar acel proces a început luni înainte de noul ordin judecătoresc emis de Curtea de Apel din Paris. În urma deciziei inițiale, avocații părinților acestui fost infirmier la psihiatrie, au anunțat imediat că au depus două recursuri la instanțe internaționale.

“Au fost sesizate, astfel, pe fundamente juridice diferite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și Comitetul Internațional pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Deficiențe (CIDPH) al ONU. Hotărârea Consiliului de Stat nu este, așadar, definitivă, iar decizia de a provoca moartea lui Vincent Lambert nu poate fi executată”, au scris atunci avocații Jean Paillot și Jérôme Triomphe într-un comunicat.

Hotărârea de a opri alimentarea și hidratarea artificiale ale lui Vincent Lambert - și însoțirea întreruperii acestui tratament cu o sedare profundă și continuă - a fost validată la 31 ianuarie de către tribunalul administrativ de la Châlons-en-Champagne (Marne). Această jurisdicție a stabilit că “menținerea îngrijirilor și tratamentelor” lui Vincent Lambert constituie “o încăpățânare nerezonabilă” - cheia de boltă a Legii Claeys-Leonetti privind eutanasia.

În iunie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat, la rândul ei, în favoarea unei întreruperi a tratamentelor.

Studiu: Creșterea nivelului mării, de două ori mai mare decât era preconizat

Un nou studiu arată că nivelul mării ar putea crește cu până la 238 de centimetri până în anul 2100, fapt care va însemna pierderea a peste 1,7 milioane de kilometri pătrați de teritoriu. Oamenii de știință cred că nivelul mării va crește mult mai mult decât era prezis, din cauza topirii accelerate în Groenlanda și Antarctica, scrie BBC. O lungă perioadă s-a crezut că nivelul mării va crește, până în anul 2100, mai puțin de un metru. Acum, un nou studiu - realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol - arată că nivelul ar putea crește de aproximativ două ori. Acest lucru ar putea duce la strămutarea a sute de milioane de oameni.

Pierderea de teritoriu va afecta zone agricole, ca delta Nilului, terenuri din Bangladesh, dar și o amenințare pentru orașe ca Londra, New York și Shanghai. Autorii studiului subliniază că este încă timp pentru a evita astfel de scenarii, dacă se reduc emisiile drastic.

Corupția în Rusia: Valize cu 186 de milioane de dolari, confiscate de la un fost colonel de securitate

Nu mai puțin de 185,5 milioane de dolari au fost confiscate de autoritățile din Rusia după descinderea la casa unui fost colonel de securitate, acesta devenind astfel cel mai bogat fost agent FSB care este anchetat pentru corupție, scrie Moscow Times.

Totul a pornit de la acuzațiile de mită care i-au fost aduse săptămâna trecută. Astfel, Kirill Cherkalin, fost șef al departamentului financiar al serviciului de contraspionaj, a fost acuzat de mită în valoare de 850.000 de dolari, însă autoritățile au găsit sume uriașe. Înregistrările video arată valize pline cu bani, în total 185,5 milioane care au fost confiscate. “Suspectăm că Cherkalin a primit acești bani de la entități comerciale, în mod special de la șefi de bancă, pentru protecție”, a comentat o sursă din serviciile secrete.

Pe lângă banii din valize, Cherkalin și alți doi foști colegi anchetați pentru fraudă ar avea alte sute de milioane de dolari ascunse în diverse conturi. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitry Peskov a susținut că punerea sub acuzare a lui Cherkalin este parte a eforturilor de combatere a corupției, și nu un accident

Un nou avertisment pentru Ungaria: Guvernul încurajează xenofobia și ura

Guvernul lui Viktor Orban este acuzat de încălcarea drepturilor omului și de folosirea unei retorici anti-migrație, care nu face altceva decât să încurajeze “ura, atitudinile xenofobe și fricile”, potrivit unui raport al Consiliului Europei, notează Guardian. “Încălcarea drepturilor omului are un impact negativ asupra întregului sistem de protecție și a statului de drept și ar trebui să fie tratată ca o problemă urgentă”, se arată în raportul redactat de comisarul pentru drepturile omului Dunja Mijatovic. Raportul a fost elaborat după discuții cu miniștrii Cabinetului Orban și cu reprezentanți ai societății civile. Documentul reprezintă o critică devastatoare privind sistemul de acordare a azilului din țara vecină, sistem care a dus practic la respingerea pe bandă rulantă a cererilor de azil. De asemenea, raportul trage un semnal de alarmă asupra “folosirii excesive a violenței” de către poliție, în acțiunile de evacuare a străinilor, menționând inclusiv faptul că cei cărora li se refuză solicitarea de azil sunt lăsați practic să îndure foamea.

Ungaria nu oferă hrană azilanților, se arată în raport. Mai mult, guvernul este presat să suspende legile speciale pentru situațiile de criză, raportorul precizând că nimic nu justifică necesitatea unor măsuri de urgență în condițiile în care Ungaria a primit doar 671 de cereri de azil în 2018.

În 2015, Viktor Orban a declarat situație de criză din cauza migrației masive și a dispus ridicarea unor garduri de-a lungul graniței de sud cu Serbia. În acel an, sute de mii de refugiați și imigranți au tranzitat teritoriul Ungariei, majoritatea încercând să ajungă în vestul Europei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.