MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: AFP: Votul din Moldova este văzut ca un test pe drumul pro-european
Moldova se confruntă cu o opţiune decisivă în alegerile prezidenţiale de duminică şi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care se desfăşoară în umbra războiului din Ucraina vecină, scrie AFP.
Preşedinta proeuropeană în exerciţiu, Maia Sandu, este favorita clară în faţa altor 10 candidaţi din fosta republică sovietică cu 2,6 milioane de locuitori.
Sandu şi alţi oficiali de rang înalt au acuzat Rusia de încercarea de a influenţa votul prezidenţial şi referendumul organizat în aceeaşi zi. „Ştim că Federaţia Rusă investeşte mulţi bani în propagandă aici”, a declarat pentru AFP Augustina Dogot, angajată a serviciului vamal.
Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, fost economist al Băncii Mondiale, care în 2020 l-a învins cu un scor mai mare decât se aştepta pe titularul funcţiei susţinut de Moscova, Igor Dodon, este creditată acum cu 36% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj recent al think tank-ului WatchDog. Principalul său contracandidat, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror în vârstă de 57 de ani, susţinut de socialiştii pro-ruşi, este cu mult în urmă, la 10 la sută.
Dar este puţin probabil ca Sandu să obţină 50% din voturi duminică, ceea ce va duce la un al doilea tur de scrutin, pe 3 noiembrie, care „ar urm să fie mai strâns”, consideră analistul WatchDog Valeriu Paşa.
„Moldova nu mai este o afacere personală”
Sub conducerea lui Sandu, Moldova a depus o cerere de aderare la UE la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina în 2022, iar blocul celor 27 de membri a început negocierile de aderare cu Chişinăul în iunie anul acesta. Când şi-a lansat candidatura, Maia Sandu a declarat că este „misiunea generaţiei sale de a integra în mod democratic şi liber Moldova în marea familie europeană”.
„Moldova nu mai este văzută ca o afacere personală a oligarhilor sau ca o zonă de spălare a banilor”, a spus ea. „Nu ne putem opri la jumătatea drumului”, a pledat preşedinta.
La rândul său, principalul contracandidat, Alexandr Stoianoglo, a cerut „restaurarea justiţiei” în faţa „intimidării”, acuzând „bandiţii politici” că folosesc războiul din Ucraina drept pretext pentru a restrânge drepturile. Alegătorii sunt întrebaţi la referendum dacă ar trebui modificată Constituţia pentru a include aderarea la UE ca obiectiv. În sondajul WatchDog, 54% dintre respondenţi s-au declarat în favoarea referendumului, în timp ce 35% s-au declarat împotrivă.
Interferența Rusiei, la un nivel fără precedent
Aproape jumătate dintre cei intervievaţi văd Rusia ca pe o ameninţare.
Sandu a acuzat în repetate rânduri Rusia de interferenţă politică în Moldova. Regiunea sa pro-rusă Transnistria s-a desprins în 1992, la scurt timp după independenţă. La începutul acestei luni, poliţia moldoveană a descoperit o schemă masivă de cumpărare a voturilor, implicând peste 100.000 de persoane. Poliţia a declarat că banii din Rusia au fost direcţionaţi în ţară de persoane afiliate lui Ilan Şor, un om de afaceri şi fost politician fugar. Condamnat în lipsă anul trecut pentru fraudă, Şor acuză în mod regulat Moldova că este un „stat poliţienesc” şi „marioneta ascultătoare” a Occidentului.
Campaniile de dezinformare şi interferenţa Rusiei în alegerile din Moldova au atins „un nivel fără precedent”, potrivit New Strategy Center, un think tank cu sediul în România vecină.
Cea mai importantă întrebare
În condiţiile în care partidele pro-ruse fac campanie pentru boicot, „cea mai importantă întrebare este numărul de persoane care vor participa la referendum”, subliniază Valeriu Paşa. Pentru ca orice rezultat să fie valid, participarea trebuie să atingă cel puţin 33 %.
După ce Rusia a invadat Ucraina, moldovenii s-au temut că ţara lor ar putea fi următoarea ţintă. Refugiaţii ucraineni au venit în număr mare, în timp ce preţurile au crescut vertiginos, iar Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, a încercat să îşi reducă dependenţa energetică de Moscova. „Războiul a fost atât o sursă de îngrijorare fundamentală pentru moldoveni, dar, paradoxal, şi un accelerator notabil al istoriei”, a declarat pentru AFP Florent Parmentier, politolog la Sciences Po din Paris.
După vizitele secretarului de stat american Antony Blinken şi ale altor oficiali occidentali de înalt profil, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Chişinău la începutul acestei luni pentru a anunţa un ajutor-record de 1,8 miliarde de euro.
Între Moscova și Bruxelles
Moldova, care se va confrunta cu alegeri prezidenţiale şi un referendum privind aderarea la UE pe 20 octombrie, a fost din ce în ce mai mult pe prima pagină a ziarelor de când Rusia a invadat Ucraina vecină. Deşi este cunoscută pentru industria vinului şi mănăstirile sale ortodoxe, Moldova este una dintre cele mai puţin vizitate ţări din Europa.
Moldova a depus o cerere de aderare la UE la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina în 2022, iar în iunie 2024 UE a demarat deja negocierile de aderare. Un conflict îngheţat cu privire la regiunea separatistă Transnistria, majoritar vorbitoare de limbă rusă, reprezintă însă o problemă politică-cheie.
Ţara este prinsă între două sfere de influenţă - Moscova şi Bruxelles - o reflectare a istoriei sale complexe şi a societăţii sale polarizate. Aflată în Imperiul Otoman timp de secole, Moldova a trecut apoi sub stăpânire rusă înainte de a deveni parte a României. Din 1940, a fost Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, înainte de a-şi câştiga independenţa ca Republica Moldova în 1991.
Kremlinul neagă că s-ar amesteca în alegerile din Republica Moldova
Kremlinul a declarat luni că „respinge categoric” acuzaţiile autorităţilor din Moldova potrivit cărora se amestecă în viitoarele alegeri prezidenţiale din ţară şi în referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, relatează TASS şi The Moscow Times. „Respingem categoric aceste acuzaţii”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altora”, a subliniat el.
„Există încă mulţi oameni în Moldova care susţin să aibă relaţii bune cu ţara noastră”, a adăugat Dmitri Peskov. „Acestor oameni li se refuză dreptul de a avea propria lor reprezentare politică, mass-media este restricţionată să acopere procesul electoral, iar politicienilor li se interzice să-şi exprime sprijinul pentru stabilirea unor relaţii bune cu Rusia”, a afirmat Peskov. „Din păcate, acestea sunt procesele la care asistăm acum la Chişinău”, a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Dar acestea nu sunt încercările noastre de a interveni”, a subliniat Peskov.
În opinia sa, „fapt rămâne că acolo există multe forţe politice şi cetăţeni care doresc să aibă relaţii bune cu Rusia, iar acest drept le este refuzat”.
Doi panda în vârstă de trei ani, un puternic simbol diplomatic, în drum spre SUA
Un cuplu de panda foarte aşteptat la Washington a început un lung periplu din China către capitala americană, anunţă organizaţia chineză însărcinată cu protecţia speciei, relatează AFP.
Masculul Bao Li şi femela Qing Bao, amândoi în vârstă de trei ani, au plecat din provincia chineză Sichuan şi fost puşi în cuşti individuale cu provizii importante de bambus pe timpul călătoriei, a anunţat luni Asociaţia chineză de Conservarea Faunei Sălbatice, potrivit unor imagini difuzate de CNN.
Cei doi VIP - ”Very Important Pandas” - călătoresc cu un avion special, sub un control veterinar constant ale unei echipe de îngrijitori de la Washington.
Cele două mamifere - un simbol diplomatic puternic - urmează să aibă o primire foarte mediatizată marţi, la Washington, care nu mai are urşi panda de aproape un an . Anunţul viitoarei sosiri a lui Bao Li et Qing Bao a fost făcut la sfârşitul lui mai de către Prima Doamnă americană Jill Biden şi Smithsonian's National Zoo.
În Grădina Zoologică de la Washington, publicul va putea să-i vadă în câteva săptămâni pe cei doi panda, după o perioadă de carantină şi aclimatizare la capitală. Trei panda au fost găzduiţi anterior la Washington, care au revenit în China în 2023, după expirarea unui contract de împrumut, considerat larg ca reflecând tensiunule dintre Wasgington şi Beijing. Prima pereche de panda a fost trimisă de beijing în Statele Unite în 1972, în urma unei viizte istorice a preşedintelui Richard Nixon în China comunistă a lui Mao Zedong.
Coreea de Nord a aruncat în aer tronsoane de drum care o leagă cu Coreea de Sud
Armata nord-coreeană a distrus marţi cu explozivi tronsoane de rumuri folosite în trecut în schimburi frontaliere cu Coreea de Sud, anunţă agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, iar armata sud-coreeană a anunţat că a efectuat ”tiruri de răspuns” pe teritoriul sud-coreean, relatează AFP.
”Coreea de Nord a aruncat în aer părţi ale drumurilor de la Gyeongui şi Donghae, la nordul liniei de demarcaţie militare (LDM, numele oficial al frontierei intercoreene)”, anunţă Statul major Interarme sud-coreean citat de Yonhap.
Armata sud-coreeană a anunţat că a efectuat, la rândul său, ”tiruri de răspuns” pe propriul teritoriu.
În urma unei ”operaţiuni cu explozivi desfăşurată de către Coreea de Nord în vederea blocării drumurilor de legătură”, forţele sud-coreene au ”procedat la tiruri de răspuns în zone situate la sud de Linia de demarcaţie Militară (LDM)”, anunţă Statul Major Interarme sud-coreean.
Fotbal: Mbappe, vizat de o anchetă pentru viol în Suedia
Starul francez Kylian Mbappe este vizat de o anchetă a poliţiei suedeze pentru "viol şi agresiune sexuală" după trecerea sa prin Stockholm, săptămâna trecută, a anunţat, luni, cotidianul Expressen, în timp ce fotbalistul a denunţat un "fake news", relatează AFP. Conform jurnalului suedez, atacantul francez este considerat drept "rezonabil suspect" în această anchetă, mai exact gradul de suspiciune cel mai mic prevăzut de legislaţia suedeză.
Totodată, anturajul atacantului francez a afirmat că nu are cunoştinţă de o plângere depusă împotriva lui Mbappe.
La rândul său, superstarul francez s-a declarat victima unui "fake news" în cursul zilei de luni, ca urmare a unui articol publicat de un alt cotidian suedez, Aftonbladet, care a avansat chiar deschiderea unei anchete pentru viol, fără să menţioneze însă persoana vizată.
"FAKE NEWS !!!!", a reacţionat jucătorul echipei Real Madrid pe reţeaua de socializare X, stabilind o legătură între articolul din Aftonbladet şi audierea sa programată marţi în faţa Comisiei mixte de contestaţii a Ligii de fotbal profesionist din Franţa (LFP), după apelul clubului parizian obligat de Ligă să-i plătească lui Mbappe suma de 55 de milioane de euro provenită din salarii neplătite şi alte prime pe care le reclamă fosta sa vedetă.
Conform Aftonbladet, Mbappe se afla joi seara alături de un grup de persoane la restaurantul Chez Jolie, un local din capitala Suediei, înainte de a se deplasa la clubul V, unde s-a întâlnit cu alte persoane.
Violul ar fi fost comis joi seara în centrul Stockholm-ului, conform unei plângeri pe care Aftonbladet susţine că a consultat-o. "Poliţia s-a sesizat de această plângere sâmbătă, după ce femeia ar fi primit îngrijiri", a adăugat Aftonbladet.
"O anchetă este în curs pentru o faptă care a fost semnalată pe 10 octombrie în centrul oraşului Stockholm", a declarat, la rândul său, pentru AFP procurorul responsabil cu acest caz, fără să ofere detalii suplimentare. Poliţia din Stockholm, contactă la rândul său de AFP, nu a "confirmat şi nici nu a infirmat" aceste informaţii.
