MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: AEM: Un vaccin împotriva COVID-19, posibil la începutul lui 2021
Unele tratamente noi ar putea fi aprobate încă din această vară
Un vaccin împotriva noului coronavirus ar putea fi aprobat în circa un an de zile în cel mai “optimist” scenariu, a anunțat ieri Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). În condițiile în care se depun eforturi susținute la nivel mondial pentru dezvoltarea unui vaccin, Uniunea Europeană, puternic afectată de COVID-19, se teme că ar putea să nu aibă suficiente rezerve, mai ales dacă un vaccin ar fi dezvoltat în Statele Unite sau China. Agenția Europeană a Medicamentului, care se află în legătură cu 33 de dezvoltatori, depune toate eforturile pentru a accelera procesul de aprobare, a declarat directorul responsabil de vaccinuri din cadrul EMA, Marco Cavaleri, care s-a arătat sceptic că un vaccin ar putea fi gata până în septembrie. “Pentru vaccinuri, deoarece dezvoltarea trebuie să înceapă de zero...am putea privi dintr-o perspectivă optimistă - într-un an de acum înainte, deci la începutul anului 2021”, a declarat el pentru jurnaliști. Oficialul EMA a exclus posibilitatea omiterii celei de-a treia faze de testare, despre care a spus că este necesară pentru a fi convinși că vaccinul este sigur și eficient. Agenția Europeană a Medicamentului are totodată în vedere 115 tratamente diferite pentru COVID-19, boală care a provocat aproape 300.000 de decese la nivel global, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
Marco Cavaleri a afirmat că unele dintre aceste tratamente ar putea fi aprobate în Europa încă din această vară, însă nu a specificat despre ce tratamente este vorba.
Studiu: Durerea de cap, principal simptom al Covid-19 cu forme ușoare
Durerile de cap și pierderea mirosului sunt cele mai frecvente simptome cauzate de COVID-19 în rândul pacienților europeni care suferă de forme ușoare și moderate ale acestei boli, potrivit unui studiu care a subliniat că maladia poate lua forme diferite în funcție de vârsta și de sexul persoanelor infectate.70% dintre pacienții europeni au prezentat fiecare din cele două simptome menționate, au concluzionat autorii acestui studiu publicat în Journal of Intern Medicine și realizat pe un eșantion de peste 1.400 de persoane infectate cu noul coronavirus, a căror contaminare a fost confirmată prin teste de depistare. Printre celelalte simptome frecvente s-au numărat nasul înfundat (67,8%), tusea (63,2%) și starea de oboseală (63,3%), urmate de dureri musculare (62,5), secreții nazale abundente (60,1%) și pierderea gustului (54,2%). În schimb, febra a fost semnalată de mai puțin de jumătate dintre pacienții participanți la acest studiu (45,4%). Această primă anchetă epidemiologică pe pacienți europeni cu forme non-severe de COVID-19 a fost lansată de Federația Internațională a Societăților de ORL (IFOS) pentru a evalua frecvența simptomelor de pierdere a mirosului (anosmie) și a gustului (ageuzie), raportate de anumiți pacienți după sosirea pandemiei pe continentul european. Rezultatele preliminare publicate la începutul lunii aprilie au arătat frecvența acestor simptome, puțin descrise până atunci de studiile realizate în Asia. Studiul complet, realizat în cinci țări europene (Franța, Belgia, Italia, Spania și Elveția), confirmă că pierderea mirosului este “un simptom specific” pentru COVID-19 și nu doar o consecință a obstrucției nazale. “Capacitatea COVID-19 de a invada bulbul olfactiv și, prin consecință, sistemul nervos central este probabil o ipoteză” pentru a explica anosmia, au precizat cercetătorii de la spitalul universitar Foch din Suresnes (Franța).
Pacienții tineri, mai des tulburări ORL
Anosmia și ageuzia au fost foarte puțin descrise în studiile realizate pe pacienți chinezi, care raportau în principal febră, tuse și dificultăți respiratorii drept simptome principale cauzate de COVID-19. Autorii studiului coordonat de IFOS consideră că această diferență poate fi explicată prin faptul că studiile chineze au fost realizate pe pacienți spitalizați, care prezentau forme mai severe ale infecției. Autorii noii cercetări au lansat, de asemenea, ipoteza că mutațiile genetice succesive ale noului coronavirus s-ar putea afla la originea acestor simptome diferite și că populațiile europene prezintă concentrații mai mari ale enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), care acționează ca un receptor al coronavirusului. Ei au subliniat totodată că frecvența simptomelor variază în funcție de vârstă și de sex. Astfel, pacienții tineri prezentau mai des tulburări ORL (urechi, nas și gât), în timp ce pacienții vârstnici prezentau adeseori febră, stare de oboseală și pierderea apetitului. Tusea și febra au fost mai des constatate la bărbați, femeile fiind mai des afectate de simptome precum pierderea mirosului, dureri de cap și nas înfundat.
Australia: Pisicile domestice ucid circa 300 de milioane de animale native anual
Pisicile domestice ucid anual circa 300 de milioane de animale native în Australia, susține o cercetare realizată de un grup de oameni de știință australieni, potrivit DPA. Conform acestei cercetări finanțate de guvern, în fiecare an, până la 8.000 de animale sunt ucise pe kilometru pătrat de către pisicile de companie, a informat ieri Threatened Species Recovery Hub (TSRH). Potrivit estimărilor guvernului, circa 2,7 milioane (peste 25%) dintre gospodăriile australiene au pisici drept animale de companie, iar aproximativ jumătate dintre acestea dețin peste o pisică, ceea ce face ca în total, populația de pisici domestice din Australia să fie în jur de 3,8 milioane. Noua cercetare, publicată în luna aprilie revista Wildlife Research, a evaluat pentru prima dată impactul pisicilor domestice asupra faunei sălbatice din Australia. Dintre cele 3,8 milioane de pisici domestice, circa 1,1 milioane petrec circa 24 de ore în case, astfel încât ele nu reprezintă o amenințare la adresa vieții sălbatice. Cu toate acestea, restul de 2,7 milioane, sau 71 % din totalul pisicilor de companie, pot umbla libere și vâna, fiecare dintre acestea ucigând în medie anual 110 animale native, dintre care 40 de reptile, 38 de păsări și 32 de mamifere. Împreună, susține noua cercetare, pisicile domestice ucid 297 de milioane de animale native pe an. Impactul este concentrat în orașele și localitățile cu între 40 și 70 de pisici libere pe kilometru pătrat, acestea ucigând împreună anual până la 8.100 de animale pe kilometru pătrat, mai precizează studiul. Cercetătorii susțin au existat numeroase cazuri documentate în care o singură pisică lăsată liberă a dus la declinul unei specii într-o anumită zonă. Pisicile domestice sunt responsabile de pentru scăderea populației de oposumi planori (Acrobates pygmaeus) în New South Wakes, dar și a unor specii de șopârlă în Perth și Canberra.
Parlamentul European, poziție dură față de Ungaria
forul de la Bruxelles cere sancțiuni pentru guvernul Viktor Orban și suspendarea plăților
Democrația și drepturile fundamentale sunt amenințate în Ungaria, afirmă majoritatea europarlamentarilor, care au cerut ieri Comisiei Europene și Consiliului UE să ia măsuri rapide pentru a protejeza cetățenii maghiari și statul de drept, potrivit unui comunicat de presă. În cadrul unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourová, și cu președinția rotativă croată a Consiliului UE, majoritatea europarlamentarilor au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației. Mai mulți deputați au solicitat Comisiei Europene să finalizeze examinarea modificărilor legislative și să deschidă procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Aceștia au solicitat în mod expres ca plățile către Ungaria să fie oprite, în cadrul noilor perspective financiare și al planului de redresare, dacă principiile statului de drept nu sunt respectate. Europarlamentarii au criticat atitudinea “pasivă” a Consiliului UE și au insistat asupra continuării procedurii prevăzute de articolul 7, inițiate deja de Parlament. Unii deputați au apărat deciziile adoptate de parlamentul ales în mod democratic în Ungaria și au comparat măsurile excepționale adoptate în această țară cu cele adoptate de alte state membre ale UE, cum ar fi Franța sau Spania, potrivit comunicatului citat. La finalul lunii martie, Parlamentul ungar a adoptat o lege care îi permite premierului naționalist de a guvern, până la noi ordine, prin decrete, ân cadrul stării de urgență votate pentru a combate epidemia. Aceste puteri aproape depline au stârnit „preocuparea” președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și avertismentul din partea a 16 state membre UE.
Trump mobilizează armata în vaccinarea împotriva SARS-Cov-2
Donald Trump a anunțat ieri că va mobiliza armata pentru a injecta, atunci când acesta va fi gata, un vaccin împotriva covid-19 și că persoanlee în vârstă vor avea prioritate în planul de vaccinare. “Știți că vaccinarea va fi o sarcină masivă”, a declarat președintele american la Fox Business Network. “Armata noastră este mobilizată de acum pentru ca la sfârșitul anului să fim în măsură să-l dăm foarte, foarte repede la multă lume”, a spus el. Niciun vaccin nu există în acest moment împotriva SARS-Cov-2, însă sunt în curs mai multe cercetări în vederea producerii unui vaccin împotriva noului coronavirus. Donald Trump a declarat, însă, că un vaccin va fi gata până la sfârșitul anului.
Cercetător: “Amazonia este un uriaș rezervor de virusuri”
Intervenția umană în zonele cu faună și floră autohtonă poate provoca dezechilibre ecologice și conduce la răspândirea de boli din inima junglei, iar în condițiile defrișărilor din Amazonia următoarea pandemie ar putea avea origine braziliană, a avertizat cercetătorul David Lapola de la Universitatea din Campinas (Unicamp), Brazilia. “Amazonia este un uriaș rezervor de virusuri”, a declarat cercetătorul în vârstă de 38 de ani. “Suntem pe cale să ne jucăm cu focul”, a adăugat el. Cea mai mare junglă tropicală din lume dețină încă zone vaste conservate, “însă există mai multe despăduriri, distrugeri (...). Când provocăm astfel de dezechilibre ecologice (...) se poate produce o transmitere a virusului (de la animale la oameni)”, a explicat el într-un interviu acordat AFP. Specialist în domeniul mediului, David Lapola a amintit că HIV, Ebola și febra dengue au făcut sau mai fac încă ravagii pe glob. “Este istoric, toate acestea au fost virusuri care s-au răspândit pe scară largă pornind de la dezechilibrele ecologice”, a subliniat el. Cercetătorul a precizat că, potrivit studiilor, aceste transmisii au loc mai frecvent în Asia de Sud și Africa, unde trăiesc anumite familii de lilieci. Însă, diversitatea florei și faunei amazoniene ar putea face din această regiune “cel mai mare depozit de coronavirus din lume”, a spus el referindu-se la coronavirusuri în general, nu la noul coronavirus din China. Însă, “nu este vina liliecilor, nu trebuie să mergem să-i omorâm”, a precizat cercetătorul brazilian de la Centrul pentru cercetări meteorologice și climatologice cu aplicabilitate în agricultură din cadrul Unicamp. “Acesta este un motiv suplimentar contra acestei utilizări iraționale, care este în prezent în creștere, în Amazonia noastră”, consideră el. David Lapola a avertizat că actualul context din Brazilia, unde COVID-19 a ucis deja peste 13.000 de oameni, face și mai dificilă supravegherea junglei tropicale amenințate. “Trebuie să răspundem la această criză de sănătate și toate eforturile noastre trebuie să fie orientate în acest scop. Însă, este îngrijorător deoarece avem o creștere foarte semnificativă (a defrișărilor)”, a spus el. În primele patru luni ale anului 2020 au dispărut 1.202 kilometri pătrați de junglă, conform datelor satelitare ale Institutului Național de Cercetare Spațială din Brazilia (INPE). Aceasta reprezintă o creștere de 55% față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare de la debutul acestor observații lunare, în august 2015.
Moartea misterioasă a unui adolescent britanic
Un adolescent în vârstă de 14 ani, care nu prezenta vreo altă patologie, a murit în Regatul Unit din cauza unei boli inflamatorii cu simptome asemănătoare maladiei Kawasaki, probabil legată de noul coronavirus, scrie revista The Lancet. Adolescentul făcea parte dintr-un grup de opt copii atinși de această maladie rară, îngrijiți în aprilie la Spitalul de Pediatrie Evelina din Londra. El a fost internat timp de șase zile la terapie intensivă și a fost testat pozitiv cu noul coronavirus după moarte, anunță medicii săi în The Lancet. Ceilalți copii au supraviețuit, a declarat pentru agenția britanică de presă Press Association (PA) directoarea medicală a spitalului, Sara Hanna. În total, aproximativ 50 de copii atinși de această maladie inflamatorie gravă au fost internați până marți în această instituție din capitala britanică, dintre care aproximativ jumătate au fost externați și s-au întors acasă, a precizat ea. Majoritatea sunt școlari, iar unii sunt în vârstă de până în cinci ani. O majoritate a copiilor erau sănătoși înainte de această boală. Numai “un mic număr” dintre copii a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, a precizat Hanna. Această boală inflamatorie, apărută recent, seamănă cu maladia Kawasaki, un sindrom vascular care afectează copii mici și a cărui cauză rămâne necunoscută. Între simptomele prezentate de către micii pacienți - atinși sau nu de covid-19 - se află o febră mare, dureri abdominale, tulburări gastrointestinale și o inflamație cardiacă. La sfârșitul lui aprilie, ministrul britanic al Sănătății Matt Hancock a anunțat că autoritățile sanitare încercau să stabilească existența unei posibile legături între noul coronavirus și această afecțiune. O legătură cu covid-19 nu a fost stabilită în mod oficial, însă oamenii de știință consideră o astfel de legătură probabilă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
