Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: ADN-ul lui al-Baghdadi, colectat din 2004 de armata SUA

Ziarul de Vrancea
28 oct 2019 686 vizualizări

Un fost lider al organizației teroriste ar putea primi 25 milioane de dolari recompensă pentru că a oferit informații despre cel mai căutat om din lume

Armata SUA a luat mostre de ADN al lui Abu Bakr al-Baghdadi cu mai mult de un deceniu înainte ca forțele speciale americane să îl lichideze pe liderul grupării Statul Islamic (SI), la finalul săptămânii trecute, arată mai multe documente obținute de grupul media CQ Roll Call. Casa Albă a confirmat, într-o declarație dată duminică publicității, că “probele vizuale și testele ADN confirmă identitatea lui Baghdadi” după ce liderul SI s-a aruncat în aer în timpul unei operațiuni a forțelor speciale americane în nord-vestul Siriei, desfășurată sâmbătă.

Există informații contradictorii despre modul în care SUA au obținut mostre de ADN pentru a confirma că Al-Baghdadi a fost ucis în timpul operațiunii de sâmbătă. Noi documente difuzate de Pentagon sugerează că SUA au avut acces la mostre ale ADN-ului lui Al-Baghdadi timp de mai mulți ani. Documentele publicate marți datează din cele zece luni pe care Abu Bakr al-Baghdadi le-a petrecut în două centre de detenție americane din Irak, în anul 2004. În respectivele înregistrări se face referire la Ibrahim Awad al-Badry, numele real al lui Al-Baghdadi. “ADN colectat la momentul detenției. Trimis la laboratorul ADN al FBI, lotul Quantico #K4579. Mostră transferată către AFDIL (Laboratorul armatei SUA de identificare ADN, n.red.)”, indică unul dintre documente. Un reprezentant al Pentagonului a confirmat marți declarația din documente conform căreia forțele coaliției internaționale au colectat ADN de la Al-Baghdadi în anul 2004. Întrebat dacă a procesat respectiva mostră la laboratorul său de la baza sa din Quantico (statul Virginia), Biroul Federal de Investigații (FBI) a refuzat să comenteze.

Duminică, publicația The Washington Post a relatat că sora lui Abu Bakr al-Baghdadi a furnizat în mod voluntar forțelor SUA o mostră de ADN necesară confirmării morții liderului jihadist.

Forțele coaliției internaționale l-au capturat pe Al-Baghdadi pe 4 februarie 2004 în orașul irakian Fallujah. El a fost eliberat pe 9 decembrie același an din Camp Bucca, centru de detenție american din sudul Irakului.

Mai mulți experți sunt de părere că centre precum Bucca și Abu Ghraib au devenit adevărate „universități jihadiste” unde mai mulți deținuți extremiști i-au radicalizat pe alții. Însă Al-Baghdadi era deja radicalizat atunci când a intrat în arestul forțelor SUA în 2004, a scris cotidianul The New York Times la începutul acestei săptămâni.

Recompensă pentru un lider SI

Un fost responsabil al grupării Stat Islamic care a furnizat informații ce au condus la Abu Bakr al-Baghdadi ar trebui să primească întreaga sau o parte din recompensa de 25 milioane de dolari promisă oricui ar fi oferit informații cruciale despre liderul SI, scrie Washington Post. Potrivit cotidianului, informatorul fusese un responsabil de rang înalt al SI, însărcinat mai ales cu organizarea deplasărilor în Siria ale celui mai căutat om de pe planetă, supranumit “fantoma”. “Sursa” le-a furnizat americanilor o descriere detaliată a ascunzătorii lui al-Baghdadi: dispunerea încăperilor, tunelurile secrete și chiar numărul gărzilor. Informatorul, care s-a întors împotriva SI după ce un membru al familiei sale a fost ucis de gruparea jihadistă, conform unui responsabil citat de Washington Post, intrase în contact cu kurzii, care l-au transferat ulterior americanilor.

SUA au recunoscut oficial genocidul armean Turcia și-a exprimat revolta

Camera Reprezentanților a Congresului american a recunoscut marți, în mod oficial și cu o majoritate covârșitoare, genocidul contra armenilor. Rezoluția fără caracter obligatoriu a fost adoptată cu 405 voturi pentru și 11 împotrivă și a avut ca scop „respingerea încercărilor de asociere a guvernului american cu negarea genocidului armean”.

În aprilie 2017, la scurt timp după sosirea sa la Casa Albă, Donald Trump a calificat masacrul armenilor din 1915 drept „una din cele mai rele atrocități în masă ale secolului”, dar fără a folosi termenul de genocid. La acea vreme, Ankara a denunțat “dezinformarea” și “definițiile nepotrivite” ale președintelui american. Acest vot survine într-un moment în care relațiile bilaterale dintre SUA și Turcia traversează o nouă zonă de turbulențe. Președintele Trump a permis Turciei să lanseze o ofensivă în nordul Siriei împotriva luptătorilor kurzi, aliați ai SUA, prin decizia de retragere a trupelor americane din zonă, la începutul lunii octombrie. Tot marți, deputații americani au votat o rezoluție care prevede sancțiuni la adresa oficialilor turci care au legătură cu ofensiva din nordul Siriei. Pentru intrarea în vigoare a acestor măsuri este însă necesar și votul Senatului SUA.

Ministerul de Externe din Turcia: „Un act lipsit de sens”

Turcia a calificat marți seara recunoașterea genocidului armean de către Camera Reprezentanților drept un act “lipsit de sens”, adoptat în contextul actual al politicii interne din SUA și care riscă să afecteze relațiile dintre cele două țări. „Acest act politic lipsit de sens are drept unici destinatari lobby-ul armean și grupările anti-turce” se arată într-un comunicat al Ministerului turc de Externe. „Credem că prietenii americani ai Turciei care sunt în favoarea continuării alianței și a relațiilor amicale își vor pune întrebări în legătură cu această eroare gravă”, se menționează în comunicat. De asemenea, ambasadorul SUA la Ankara, David Satterfield, a fost convocat miercuri la Ministerul Afacerilor Externe turc.

Ce reprezintă genocidul armean

Genocidul contra armenilor este recunoscut de aproximativ 30 de țări. Conform estimărilor, între 1,2 și 1,5 milioane de armeni au fost uciși în timpul Primului Război Mondial de trupele Imperiului Otoman, aliat al Germaniei și al Austro-Ungariei. Ankara recunoaște faptul că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în confruntările cu forțele turce în timpul Primului Război Mondial, dar neagă că aceste crime au fost orchestrate sistematic și că ele constituie genocid.

Ungaria se opune unei declarații NATO pro-Ucraina

Ungaria s-a opus adoptării unei declarații comune a ambasadorilor statelor membre ale NATO cu privire la Ucraina întrucât documentul nu obliga această țară să reintroducă drepturile de care fusese privată minoritatea maghiară, a anunțat ieri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, în cadrul Forumului Eurasia de la Budapesta. Szijjarto a spus că țara sa nu este pregătită să sacrifice interesele unui număr de 150.000 de etnici maghiari din vestul Ucrainei de dragul unor considerente geopolitice. Budapesta a prezentat mai multe propuneri de amendamente la declarația potrivit căreia Ucraina trebuie să-și respecte obligațiile față de minorități în conformitate cu dreptul internațional, iar câteva propuneri s-au bazat pe principiile Consiliului Europei și ale ONU. “Întrucât aceste propuneri au fost respinse, noi nu am avut altă variantă decât aceea de a vota contra declarației”, a precizat șeful diplomației ungare, în ziua în care Vladimir Putin efectua o vizită la Budapesta.

Privarea de drepturi a unei minorități ce aparține unuia dintre statele membre ale NATO ar fi meritat cel puțin să fie menționată într-un asemenea document, a subliniat Peter Szijjarto, care a adăugat că declarația trebuie să includă o clauză privind restabilirea drepturilor respective.

Relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au tensionat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educației. Votată la începutul lunii septembrie 2017 și promulgată de președintele de la acea vreme, Petro Poroșenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina și extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educației. Conform actului normativ, studiul în învățământul secundar și superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educația în limbile minorităților este disponibilă doar în grădinițe și școli primare.

SUA: O femeie cere clemență pentru asasinul fiicei și nepoatei sale

O femeie din SUA i-a solicitat marți președintelui american Donald Trump să-l grațieze pe ucigașul fiicei și nepoatei sale, acesta urmând să fie primul condamnat la moarte executat la nivel federal după 16 ani. Guvernul american a anunțat în iulie că va relua execuțiile la nivel federal, dintre care ultima a avut loc în 2003, și că lui Daniel Lee i se va face o injecție letală la 9 decembrie, într-un penitenciar federal din Terre Haute statul Indiana. Acest susținător al supremației albe a fost condamnat în 1999 la pedeapsa capitală pentru uciderea unui cuplu și a fetiței lor de opt ani. Earlene Peterson, care și-a pierdut fiica și nepoata în această tragedie, l-a implorat pe președintele Trump să-i acorde bărbatului “clemența”, într-o înregistrare video postată online. “Nu văd în ce fel executarea lui Daniel Lee o va onora pe fiica mea, dimpotrivă, cred că aceasta îi va murdări numele, pentru că ea nu ar fi vrut asta”, a explicat femeia în această înregistrare. El “mi-a distrus viața, însă nu văd în ce fel curmarea vieții lui ar schimba ceva”, a continuat ea. “Mă rog și sper că președintele Trump va da dovadă de clemență, aceasta mă va ajuta și va ajuta familia mea mai mult ca orice altceva”, a adăugat Earlene Peterson, care se descrie drept votantă a președintelui republican ce se opune pedepsei capitale din convingere religioasă.

În înregistrarea sa video, ea amintește că Lee a fost judecat alături de un alt bărbat, Chevie Kehoe, care în ce-l privește a primit o pedeapsă de închisoare pe viață ce nu poate fi redusă, în pofida rolului său de lider în această triplă crimă. Președintele republican, ce va candida pentru un nou mandat în 2020, cere cu regularitate recurgerea la pedeapsa capitală, în special pentru ucigașii pe polițiști sau în scopul contracarării traficului de droguri.

Aplicarea pedepsei cu moartea este în scădere în SUA, unde doar câteva state au mai recurs la ea. Dintre cele 25 de execuții practicate în 2018, treisprezece au avut loc în Texas.

Majoritatea crimelor fiind judecate la nivelul statelor, justiția federală pronunță arareori sentințe capitale. În timpul ultimilor 45 de ani, doar trei persoane au fost executate la acest nivel.

Creierul poate recunoaște o melodie într-o fracțiune de secundă

Creierul uman poate identifica o melodie familiară într-un interval de 100 până la 300 de milisecunde, potrivit unui studiu realizat la un institut al University College London (UCL). Oamenii de știință susțin că această descoperire subliniază amprenta profundă pe care o au melodiile preferate asupra memoriei. Echipa de cercetători din cadrul “Ear Institute” a dorit să afle cât de repede răspunde creierul uman la melodiile familiare. Totodată, ei au vrut să analizeze profilul temporal al proceselor din creier ce permit ca acest lucru să se întâmple.

“Rezultatele noastre demonstrează că recunoașterea muzicii familiare se petrece remarcabil de rapid. Aceste concluzii subliniază circuitul temporal foarte rapid și profunzimea melodiilor foarte familiare în memoria noastră”, a declarat autoarea principală a cercetării, Maria Chait. Cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), care înregistrează activitatea electrică din creier, și a pupilometriei, tehnică ce măsoară diametrul pupilei - un indicator al răspunsului creierului la stimuli - oamenii de știință au descoperit că melodiile familiare pot fi recunoscute de creier în 100 de milisecunde (0,1 secunde).

Nu au fost observate astfel de reacții din partea subiecților incluși într-un grup de control, expuși la melodii care nu le erau familiare.

Prin comparație, la om, clipitul durează circa 300 de milisecunde.

Berlin: Un iranian a murit după ce a fost aruncat în fața metroului

Un iranian de 30 de ani a murit în noaptea de marți spre miercuri în Berlin, după ce a fost aruncat sub un roțile unui metrou în timp ce încerca să împiedice agresarea unei persoane într-un fotoliu cu rotile.

În jurul miezului nopții, victima a fost aruncată în fața unui metrou care l-a călcat. Bărbatul a rămas prins între tren și peron iar încercările de a-l reanima au fost zadarnice, a precizat parchetul capitalei germane. Agresorul sau agresorii au reușit să fugă înainte de sosirea poliției. Cotidianul local Berliner Zeitung și ziarul Bild scriu că victima însoțea un persoană în fotoliu cu rotile și a încercat să împiedice agresorii să-i fure banii. Aceștia l-au atacat atunci pe bărbat și l-au împins sub tren.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.