Internațional

MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Abia ieșit din închisoare, opozantul Navalnîi, urmărit pentru defăimare

Ziarul de Vrancea
15 oct 2018 612 vizualizări

Oponentul nr.1 al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, eliberat duminică după 50 de zile de închisoare, a anunțat ieri că este vizat de o nouă anchetă judiciară pentru un atac de “defăimare” datând din 2016, potrivit France Presse.

“În această dimineață, avocatul meu a primit un apel telefonic de la un anchetator al Ministerului de Interne, care i-a spus că trebuie să mă prezint astăzi (luni) în cadrul unei anchete”, a declarat opozantul de 42 de ani într-un mesaj postat pe site-ul său internet.

Navalnîi afirmă că această nouă anchetă se referă la plângerea unui fost anchetator al Ministerului de Interne, Pavel Karpov, care l-a dat în judecată în 2016 pentru “defăimare” după publicarea unui mesaj de către opozant pe blogul său. În acest mesaj, Aleksei Navalnîi relua acuzațiile cu privire la stilul de viață al lui Karpov și la presupusele sale legături cu moartea în închisoare a avocatului Serghei Magnițki, la originea în 2012 și 2013 a unei importante crize diplomatice între Rusia și SUA. După această plângere depusă în mai 2016, Navalnîi a fost interogat de poliție și apartamentul său a fost percheziționat de către anchetatori. “Din ceea ce înțeleg, ei nu pot să mă rețină la ora actuală pe baza acestei acuzații, fiind prevăzute doar amenzi foarte mari” în acest caz, a precizat Navalnîi. “Dar Dumnezeu știe cum funcționează mașinăria juridică complexă și ingenioasă imaginată de Putin”, a spus el în continuare, subliniind că acest dosar a “fost pus la naftalină”, iar apoi “scos la suprafață”.

Oponent înverșunat al președintelui Vladimir Putin, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la sfârșitul lunii august la 30 de zile de închisoare pentru o manifestație neautorizată în ianuarie, când lansase un apel la boicotarea alegerilor prezidențiale din 18 martie. Bloggerul anticorupție a acuzat autoritățile că l-au trimis la închisoare pentru a-l împiedica să demonstreze, la 9 septembrie, împotriva unui nepopular proiect de reformă a sistemului de pensii, în ziua în care aveau loc alegeri regionale și locale. Cu toate acestea, mii de ruși au răspuns apelului său în toată țara și poliția a procedat la peste 1.000 de arestări, în unele cazuri într-un mod brutal. La 24 septembrie, la poarta închisorii de unde ieșea, Aleksei Navalnîi a fost arestat din nou și condamnat la alte 20 de zile de detenție pentru că a îndemnat la proteste împotriva reformei pensiilor, promulgată la începutul lunii octombrie.

Nobel pentru Literatură: Academia îi cere demisia poetei Katarina Frostenson

Poeta Katarina Frostenson, membru influent al Academiei suedeze, a ales să stea în umbră după dezvăluirile privind conflictele de interes în aprilie, fiind de asemenea bănuită că a acoperit agresiunile sexuale ale soțului ei, Jean-Claude Arnault, condamnat la doi ani de închisoare pentru viol, scrie Le Figaro. O etapă indispensabilă pentru a restabili reputația venerabilei instituții. Academia literară suedeză îi cere Katarinei Frostenson să părăsească fotoliul de academician. Ea este una dintre marile figuri ale literaturii suedeze, dramaturg și poetă recunoscută, și soția lui Jean-Claude Arnault, condamnat la doi ani de închisoare pentru viol, aflat în centrul unui scandal care a condus la amânarea acordării premiului Nobel pentru Literatură pe 2018.  "Academia a luat hotărârea în unanimitate de a cere plecarea voluntară a Katarinei Frostenson", a explicat Anders Olsson, secretar permanent al instituției. "Dacă nu o face, vom începe să anchetăm, cu toată imparțialitatea, cu privire la pretinsele încălcări ale statutului nostru de către Katarina Frostenson, și îi vom oferi șansa de a-și apăra cauza", ceea ce nu a fost cazul în primele anchete. Katarina Frostenson nu a reacționat în urma comunicatului.

Acuzat de 18 femei de hărțuire sau agresiune sexuală

De mai multe săptămâni, demisia poetei este cerută din ce în ce mai presant. Dacă, din luna aprilie, Katarina Frostenson s-a retras din viața Academiei, neparticipând la sarcinile obișnuite, ea nu a luat până acum o decizie oficială. Un audit din aprilie a stabilit mai multe conflicte de interese: cuplul Arnault primea granturi de la Academie pentru centrul Forum, un loc plăcut în lumea suedeză culturală, atunci când era proprietară a jumătate din acțiunile instituției. Apartamentul parizian al Academiei, de pe strada Cherche-Midi din arondismentul VI, era folosit de Jean-Claude Arnault în scopuri personale.

La conflictele de interese se adaugă presupusa complicitate a Katarinei Frostenson, acuzată de mai mulți membri că a acoperit influența acțiunilor soțului ei Jean-Claude Arnault, în vârstă de 72 de ani, care dura de ani. Acesta a fost acuzat de 18 femei de hărțuire sau agresiune sexuală. Presa suedeză a dezvăluit că poeta i-ar fi dezvăluit soțului ei și numele laureaților premiului Nobel, până în punctul în care Arnault era considerat "al 19-lea membru" al instituției - care număra 18.  Chestiunea devine gravă pentru Suedia. Lars Heikensten, președintele Fundației Nobel, este neliniștit: dacă Comitetul nu mai admite schimbări și-ar putea pierde privilegiul de a atribui cel mai prestigios premiu literar. El a modificat deja statute pentru a evita, pe viitor, conflictele de interese și orice lipsă de loialitate datorată forului.  Ca urmare a dezvăluirilor, șase academicieni au demisionat. În consecință, premiul Nobel 2018 a fost decalat cu un an. Un "Nobel alternativ" a fost imediat constituit, ex nihilo, pentru "a umple golul" lăsat în urma scandalului.

Scriitoarea originară din Guadelupa Maryse Condé a fost desemnată laureată pe 12 octombrie. Ea ar trebui să fie singura care primește acest premiu care va dispărea anul viitor.

Prințul Harry și Meghan așteaptă un bebeluș în primăvara lui 2019

Prințul Harry și soția sa Meghan așteaptă un bebeluș în primăvara lui 2019, a anunțat luni, într-un comunicat, Palatul Kensington, relatează AFP. ”Altețele lor regale ducele și ducesa de Sussex sunt încântați să anunțe că ducesa de Sussex așteaptă un bebeluș în primăvara lui2019”, a anunțat palatul. Noul membru al familiei regale va fi al șaptelea în linia succesorală la tronul Marii Britanii.

Cuplul se află în turneu în Australia. Vizita oficială începe marți, la Sydney, unde Harry și Meghan urmează să fie primiți de guvernatorul general Peter Cosgrove, după care se vor întâlni cu doi urși koala la grădina zoologică din Taronga. Ei urmează să asiste, de asemenea, la Invictus Games, o competiție sportivă în care se înfruntă militari răniți din întreaga lume, la lansarea căreia a contribuit prințul Harry, după care urmează să se întâlnească cu premierul australian Scott Morrison.

Meghan Markle și Prințul Harry al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, deveniți duci de Sussex, s-au căsătorit  la capela St. George de la castelul Windsor, pe 19 mai.

Trump îl cataloghează pe Mattis ”un fel de democrat”

Președintele american Donald Trump a alimentat speculații cu privire la faptul că secretarul său al Apărării James Mattis ar putea să-i prăsească administrația, relatează DPA. Locatarul Casei Albe a apreciat că Mattis este ”un băiat bun”, dar că este ”un fel de democrat, dacă vrei să știi adevărul”, într-un interviu acordat emisiunii CBS  "60 Minutes”. Mattis ar putea să plece, a declarat Trump, dar a adăugat că ”la un moment dat toată lumea pleacă. Toată lumea. Lumea pleacă. Ăsta e Washingtonul”. ”Sunt pe cale să schimb lucruri. Și am dreptul s-o fac. Am oameni în așteptare, acum, care vor fi fenomenali”, a declarat Trump.

Expermientatul jurnalist Bob Woodward îl citează pe Mattis, într-o carte apărută luna trecută, spunând că Trump are nivelul de înțelegere al unui elev de-”a cincea sau a șasea”.

Secretarul a dezmințit că a făcut această declarație, iar șeful statului a respins că ar fi haos la Casa Albă, așa cum scrie în carte. Administrația Trump înregistrează o rată ridicată de schimbare a cadrelor. Ultima dintr-o lungă serie, ambasadoarea amricană la ONU Nikki Haley a anunțat că pleacă din post la sfârșitul acestui an.

La sfârșitul lui august, Trump a anunțat plecarea în această toamnă a avocatului Casei Albe Donald McGahn, iar șeful Agenției americane de mediu EPA Scott Pruitt a demisionat în iulie după o serie de scandaluri. Plecarea cea mai marcantă din administrația Trump este probabil a lui Rex Tillerson din postul de secretar de Stat, în martie.

Președintele american începe să admită schimbările climatice

Președintele american Donald Trump a părut să admită că schimbările climatice reprezintă o realitate, deși a continuat să pună la îndoială că acestea ar fi provocate de activitatea omului, într-un interviu citat luni de dpa. "Cred că ceva se întâmplă. Ceva se schimbă și pe urmă se schimbă la loc. Nu cred că este o farsă, cred că este probabil o diferență", a declarat Trump în interviu difuzat duminică seara pe CBS News. "Dar nu știu dacă este creat de om", a adăugat liderul de la Casa Albă. "Voi spune așa: nu vreau să dau miliarde și miliarde de dolari. Nu vreau să pierd milioane și milioane de locuri de muncă. Nu vreau să fiu pus în dezavantaj", a explicat Trump.

Președintele american și-a manifestat neîncrederea în experții care insistă că schimbările climatice sunt reale, insistând că mulți oameni de știință "au o foarte mare agendă politică".

Donald Trump a calificat în repetate rânduri în trecut schimbările climatice drept o farsă. În decembrie 2013, într-un moment când mare parte din SUA era sub asaltul unui val de frig, Trump a transmis pe Twitter: "Furtună de gheață din Texas până în Tennessee. Sunt la Los Angeles și îngheț. Încălzirea globală este o farsă absolută și foarte costisitoare!".

Anul trecut, președintele american a fost criticat de militanții pentru mediu ca urmare a deciziei sale de a retrage SUA din acordul de la Paris cu privire la schimbările climatice, care urmărește limitarea creșterii temperaturilor pe plan global atribuite emisiilor de carbon.

 

Înfrângere pentru Merkel în Bavaria

Formațiunea Uniunea Creștin-Socială (CSU) a pierdut în urma alegerilor regionale desfășurate duminică majoritatea absolută în parlamentul landului Bavaria, obținând conform sondajelor circa 35,5% din voturi, cu 12 procente sub rezultatul scrutinului precedent, cea mai severă scădere înregistrând-o însă Partidul Social-Democrat (SPD), depășit ușor în sondaje chiar și de formațiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) transmite agenția dpa.

Pe locul doi după CSU se regăsesc în sondajele efectuate la ieșirea de la urne Verzii, cu 18,5-19%, cu zece procente peste scorul anterior. Pe poziția a treia regăsim Votanții Liberi (Freie Waehler), cu 11,5%, iar imediat apoi partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu 11%. Partidul Social-Democrat (SPD) ar obține conform acelorași sondaje un jalnic 9,5-10%, aproape jumătate din scorul de la scrutinul din 2013.

Partidul Liber-Democrat are în sondaje un procent de circa 5%, la limita pragului electoral, în timp ce stânga radicală Die Linke se află sub acest prag, cu numai 3,5%.

Un sfert dintre persoanele decedate în Franța în 2017, în vârstă de peste 90 de ani

Un sfert dintre persoanele care au decedat în Franța anul trecut aveau peste 90 de ani, iar jumătate, peste 83 de ani, vârsta la care se produce decesul în această țară europeană crescând semnificativ în ultimii 20 de ani, potrivit unui studiu privind mortalitatea realizat de Institutul Național de Statistică al Franței (INSEE). În 1997, jumătate dintre persoanele decedate aveau peste 78 de ani, iar un sfert, peste 87 de ani.

În 2017, în Franța au murit 606.000 de oameni, cu 12.000 mai mulți decât în 2016. Autorii studiului pun această creștere pe seama epidemiei de gripă în timpul căreia s-a înregistrat un vârf de 67.000 de decese în luna ianuarie a anului trecut. Numărul total al deceselor a stagnat în 2016, în condițiile în care, în 2015, se înregistrase o creștere de 34.000 de decese. De la începutul anilor 2010, numărul deceselor în Franța este în creștere, odată cu îmbătrânirea așa-numitei generații ““baby boom”“, născută după cel de-al Doilea Război Mondial. În 2017, speranța medie de viață în Franța a fost de 79 de ani, față de 75 de ani în 1997.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.