MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: 11.000 de soldaţi nord-coreeni operează acum în regiunea rusă Kursk
Datele au fost avansate de către Departamentul de Stat al SUA
Potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în prezent există peste 11 000 de trupe nord-coreene angajate în operaţiunile de luptă ruse împotriva Ucrainei în regiunea rusă Kursk, în creştere faţă de cele peste 10 000 raportate săptămâna trecută, relatează CNN. Răspunzând la o întrebare privind acuzaţia Rusiei că SUA escaladează războiul permiţând Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acţiune furnizate de SUA pentru a lovi în interiorul Rusiei, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat că „atunci când ne uităm la escaladarea acestui conflict, Rusia a fost cea care a escaladat conflictul de nenumărate ori”, indicând creşterea numărului de soldaţi nord-coreeni. Kursk este regiunea din sudul Rusiei în care Kievul şi-a lansat contraofensiva surpriză în vară, pentru a se pregăti să recucerească teritoriul. Armele fabricate în SUA sunt destinate să fie utilizate în principal în această regiune pentru moment, a declarat un oficial american. Rusia încearcă să scoată Kursk de pe masă ca o potenţială monedă de schimb pentru ucraineni în orice viitoare discuţii de pace. Miller nu a dorit să confirme oficial că SUA şi-a schimbat politica pentru a permite atacurile cu rază lungă de acţiune. Un înalt oficial american familiarizat cu această decizie a confirmat duminică că preşedintele Joe Biden şi-a schimbat politica pentru a permite Ucrainei să lovească în interiorul Rusiei cu ATACMS furnizate de SUA - o măsură care vine după desfăşurarea acestor trupe nord-coreene la Kursk. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că SUA vor continua să îşi „adapteze şi ajusteze” politica.
Liderul nord-coreean Kim s-a întâlnit cu ministrul rus al resurselor
Liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a întâlnit luni cu ministrul rus al resurselor naturale, Alexander Kozlov, a raportat mass-media de stat KCNA, în cel mai recent semn al legăturilor în creştere dintre Phenian şi Moscova, relatează Reuters. În timpul întâlnirii, Kim a declarat că cooperarea în comerţ, ştiinţă şi tehnologie ar trebui să se extindă pentru dezvoltarea şi prosperitatea celor două ţări, potrivit raportului publicat marţi. „Este necesar să propulsăm reciproc şi puternic co-prosperitatea şi dezvoltarea celor două ţări prin promovarea în continuare a schimburilor comerciale, economice, ştiinţifice şi tehnologice interguvernamentale şi a cooperării într-un mod mai extins şi mai diversificat”, a declarat Kim, citat în raport.
Putin a semnat decretul prin care lărgeşte domeniul de utilizare a armelor nucleare
l marți s-au împlinit 1.000 de zile de la invazia rusă în Ucraina
Liderul de la Kremlin Vladimir Putin a semnat ieri, în ziua în care se împlinesc 1.000 de zile de la invazia rusă în Ucraina, un decret care permite utilizarea mai largă a armelor nucleare ruse, măsura intervenind după ce Statele Unite au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele sale cu rază lungă de acţiune. Decretul a fost publicat pe site-ul oficial pentru legile adoptate în Federaţia Rusă. Anterior, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, declarase pentru agenţia TASS că modificările la doctrina nucleară rusă au fost operate şi că oficializarea acestui pas va fi făcută „după cum este necesar”. Noua doctrină extinde circumstanţele în care Moscova poate recurge la arma nucleară. Vladimir Putin avertizase la sfârşitul lunii septembrie că ţara sa ar putea utiliza de acum înainte arme nucleare în cazul unei „lansări masive” de atacuri aeriene împotriva Rusiei şi că orice atac efectuat de o ţară fără arme nucleare, cum ar fi Ucraina, dar sprijinită de o putere cu arme nucleare, cum ar fi Statele Unite, ar putea fi considerat o agresiune „comună”, ce ar putea autoriza utilizarea de arme nucleare de către Rusia. Potrivit agenţiei TASS, documentul, care se intitulează „Fundamentele politicii de stat în domeniul descurajării nucleare” pleacă de la principiul că armele nucleare sunt o ultimă soluţie pentru a proteja suveranitatea ţării. În acelaşi timp, din cauza apariţiei unor noi ameninţări şi riscuri militare, Rusia a trebuit să clarifice parametrii care permit utilizarea armelor nucleare, explică agenţia oficială de presă a statului rus.
Fiul prinţesei moştenitoare Mette-Marit a Norvegiei, arestat sub suspiciunea de viol
Poliţia norvegiană a anunţat marţi arestarea lui Marius Borg Hoiby, fiul prinţesei moştenitoare Mette-Marit a Norvegiei, suspectat de viol. Născut dintr-o relaţie anterioară căsătoriei mamei sale cu Haakon în 2001, prinţul moştenitor al tronului norvegian, în vârstă de 27 de ani, a fost arestat marţi seara. El este suspectat că a avut „relaţii sexuale cu o persoană care era inconştientă sau altfel incapabilă să se opună actului”, a precizat poliţia într-un comunicat. Fiul lui Mette-Marit a fost deja arestat la mijlocul lunii septembrie pentru încălcarea unui ordin de restricţie. Marius Hoiby a fost acuzat de „contact nedorit cu o femeie cu statut de victimă”. Marius Borg Hoiby a fost arestat la 4 august în urma unei dispute nocturne într-un apartament din Oslo şi acuzat că a rănit o femeie cu care avea o relaţie. Potrivit presei norvegiene, în timpul incidentului din 4 august, poliţia a găsit un cuţit înfipt într-unul dintre pereţii dormitorului femeii din apartament. De asemenea, poliţia îl suspectează de comiterea unor fapte reprobabile împotriva altor trei persoane: violenţă domestică împotriva a două femei şi ameninţări împotriva unei alte persoane. După ce a fost arestat şi inculpat la începutul lunii august, două dintre fostele sale prietene, Julianne Snekkestad şi Nora Haukland, l-au acuzat că le-a abuzat fizic şi psihologic.
Liderii G20 au făcut fotografia de grup fără Joe Biden, care nu a apărut la timp
Joe Biden s-a dus luni la Rio de Janeiro pentru a face poza de grup cu liderii G20 la ultimul său summit în calitate de preşedinte al SUA, dar a constatat că aceştia făcuseră deja fotografia fără el, scrie The Guardian, care susţine că, frustraţi, oficialii americani au dat vina pe „probleme logistice” pentru această gafă. Dar Biden nu a fost singurul care a ratat fotografia din Brazilia. Şi premierii canadian şi italian au păţit la fel. Liderii mondiali, printre care preşedintele chinez Xi Jinping, prim-ministrul indian Narendra Modi şi preşedintele francez Emmanuel Macron, au călcat pe un covor roşu până la o rampă pentru fotografia de grup amenajată la uimitorul Muzeu de Artă Modernă, pe malul golfului din Rio de Janeiro. Aceştia au urcat pe rampă, au discutat şi au glumit în timp ce se adunau pentru a face fotografia de grup pe fundalul celebrului munte Pão de Açúcar din oraşul brazilian. Poza s-a terminat într-o secundă. Biden şi prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, au venit apoi din altă direcţie, după o întâlnire bilaterală în marja summitului - dar era prea târziu şi ceilalţi lideri se dispersaseră deja. Premierul italian, Giorgia Meloni, a ratat şi ea poza de grup, aşa că Meloni, Biden şi Trudeau au format un grup separat. „Din cauza unor probleme logistice, au făcut fotografia mai devreme, înainte ca toţi liderii să ajungă. Prin urmare, o parte dintre lideri nu erau de fapt acolo”, a declarat un oficial american sub rezerva anonimatului. Oficialii americani au negat însă că Biden ar fi lipsit de la fotografie pentru a evita să apară alături de ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Biden îndemnase anterior liderii G20 să sprijine „suveranitatea” Ucrainei în faţa invaziei Rusiei din 2022.
Fostul deputat Sean Duffy, ales pentru funcţia de ministru al transporturilor
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat luni că îl nominalizează pe fostul deputat din Wisconsin şi gazda Fox Business News, Sean Duffy, pentru funcţia de secretar al transporturilor, relatează Reuters. Dacă va fi confirmat, Duffy va supraveghea aviaţia, automobilele, căile ferate, tranzitul şi alte politici de transport la departamentul cu un buget de aproximativ 110 miliarde de dolari, precum şi finanţarea semnificativă care rămâne în temeiul legii privind infrastructura de 1 trilion de dolari 2021 a administraţiei Biden şi staţiile de încărcare EV. „Sunt nerăbdător să vă ajut să inauguraţi o nouă epocă de aur a transporturilor”, a scris Duffy pe social media. Trump a promis să anuleze normele privind emisiile vehiculelor ale administraţiei Biden. El a declarat că intenţionează să înceapă procesul de anulare a reglementărilor stricte privind emisiile ale administraţiei Biden, finalizate la începutul acestui an, de îndată ce îşi va prelua mandatul. Normele reduc limitele emisiilor de gaze de eşapament cu 50% faţă de nivelurile din 2026 până în 2032 şi stimulează producătorii auto să construiască mai multe vehicule electrice. Duffy se va confrunta cu o serie de probleme majore legate de transport. Numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în SUA a scăzut în acest an, dar rămâne în continuare mult peste nivelurile de dinainte de apariţia sistemului Volvo. Rata deceselor rămâne mai mare în acest an decât în orice an pre-pandemic începând cu 2008. Duffy va face faţă presiunilor pentru a relaxa normele privind maşinile care se conduc singure, solicitate de Tesla şi de alţi producători auto.
Ce îi sfătuiește șefa Poliției din Berlin pe evrei şi pe homosexuali
Şefa Poliţiei din Berlin, Barbara Slowik, îi sfătuieşte pe evrei şi pe homosexuali să fie prudenţi în ”anumite cartiere” ale capitalei germane, avertizând într-un interviu acordat cotidianului Berliner Zeitung, publicat luni, că ”există anumite cartiere în care trăieşte o majoritate de origine arabă care are de asemenea o simpatie faţă de grupări teroriste”, relatează Le Figaro. Aceste declaraţii riscă să provoace scandal. Întrebată dacă ”există zone interzise” la Berlin, Barbara Slowik a răspuns că ”în principiu nu. Însă există domenii, şi trebuie să fim cinstiţi în acest stadiu, în care aş sfătui persoane care poartă kippa sau care sunt în mod deschis gay sau lesbiene să fie mai prudente”. ”În mule metropole este mai bine să fii atent în anumite locuri publice pentru a e proteja de orice delincvenţă”, spune ea. Întrebată ”cine reprezintă un pericol pentru evrei”, ea răspunde că ”nu aş defăima niciun grup de persoane aici. Din păcate, există anumite cartiere în care trăieşte o majoritate de persoane de origine arabă care are de asemenea o simpatie faţă de grupări teroriste”.
Trump promite să folosească armata SUA pentru expulzări în masă
Preşedintele ales Donald Trump a confirmat pe reţeaua sa de socializare că intenţionează să folosească armata americană pentru a efectua o expulzare în masă a migranţilor fără documente, potrivit BBC. Luni, el a postat „ADEVĂRAT!!!”, ca răspuns la un comentator conservator care a scris că Trump ar declara o urgenţă naţională şi ar utiliza mijloace militare pentru a conduce „un program de expulzare în masă”. În cadrul evenimentelor de campanie, Trump a promis în mod repetat că va mobiliza Garda Naţională pentru a asista Serviciul de Imigrări şi Vamă (ICE), agenţia federală însărcinată cu efectuarea expulzărilor. Ultimul comentariu al lui Trump vine pe măsură ce cresc întrebările cu privire la modul în care îşi va îndeplini promisiunea de a executa cea mai mare expulzare în masă din istoria SUA. El a declarat în repetate rânduri că va începe expulzările în prima sa zi de mandat, care va fi 20 ianuarie 2025. Dar chiar dacă o administraţie americană ar putea continua în mod legal cu aceste planuri, autorităţile ar trebui să facă faţă unor provocări logistice enorme.
Regele şi regina Spaniei s-au întors în zonele devastate de inundaţii
La 15 zile după o primă vizită foarte tensionată, suveranii Spaniei, Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia, s-au întors marţi în satele devastate de inundaţiile mortale din 29 octombrie, unde continuă căutarea celor dispăruţi şi operaţiunile de curăţare, relatează AFP. Potrivit presei spaniole, regele şi regina urmează să viziteze trei dintre satele cele mai afectate de ploile torenţiale care au provocat moartea a cel puţin 227 de persoane: Chiva şi Utiel, în regiunea Valencia, şi Letur, în Castilla-La Mancha. „De la început, am vrut să ne arătăm dorinţa de a fi prezenţi în toate locurile afectate”, fiind în acelaşi timp „conştienţi că fiecare dintre noi trebuie să fie la locul său”, a declarat Felipe al VI-lea săptămâna trecută, în marja unei vizite la militarii desfăşuraţi în zonele afectate.
