MOZAIC STIRI INTERNATIONALE
Câteva zeci de sud-coreeni în vârstă au trecut ieri în Coreea de Nord pentru a se întâlni cu părinți pe care nu i-au mai văzut de la Războiul Coreei (1950-1953), cu ocazia unor emoționante reuniuni ale unor familii despărțite de decenii, relatează AFP.
Această nouă serie de reuniuni - primele din ultimii trei ani - au început apoi în stațiunea montană nord-coreeană Mont Kumgang, a anunțat un reprezentant al Guvernului sud-coreean. Ele se doresc totodată o ilustrare în plus a remarcabilei destinderi între Nord și Sud, după ani de creștere a tensiunilor, din cauza programelor nuclear și balistic ale Phenianului.
Milioane de persoane au fost despărțite de membri ai familiilor lor de către conflcitul care a pecetluit împărțirea ermetică a penisnulei. Cum niciun tratat de pace nu a fost semnat, Nordul și Sudul se află în mod teoretic în stare de război, iar orice comunicare civilă este interzisă cu rigurozitate. Din 2000, cele două tabere au organizat 20 de serii de reuniuni de familii, în funcție de îmbunătățirea relațiilor bilaterale. Însă la 65 de ani de la armistițiu, timpul contează pentru supraviețuitori. Cei 89 de sud-coreeni trași la sorți să particope la aceste reuniuni au anticipat zeci de ani aceste întâlniri.
Revederea fiului de 71 de ani
Ei au urcat în 14 autocare, unii în scaune cu rotile. Unii păreau entuziasmați, altora nu le prea venea să creadă în timp ce convoiul lor, escortat de poliție și personal medical, se îndrepta către Nord. Reporteri AFP i-au văzut, apoi, la frontieră, intrând în partea de nord a Zonei Demilitarizate (DMZ) care împarte peninsula. De luni și până miercuri, participanții vor petrece câte aproximativ 11 ore cu membrii familiei lor din Nord, adesea sub supervizarea unor agenți nord-coreeni, după care se vor despărți din nou, probabil pentru totdeauna. Lee Keum-seom, în vârstă de 92 de ani, face parte dintre puținii părinți care își regăsesc copii în Nord. Odată cu trecerea anilor, aceste reuniuni de familie privesc tot mai puțin un copil și tatăl sau mama sa. În fuga sa după război, ea s-a pierdut de soțul și fiul lor în vârstă de patru ani, și a urcat împreună cu fiica sa pe un feribot către sud. Ea a plecat înapoi, împreună cu fiica sa, luni, către Nord. Fiul ei are, în prezent, 71 de ani. ”Nu mi-am imaginat vreodată că va veni această zi”, a declarat Lee. ”Nu știam nici măcar dacă el era în viață”.
20 de linguri de inox
Inițial, 130.000 de sud-coreeni s-au prezentat drept candidați, în 2000, în vederea acestor reuniuni. Imensa lor majoritate a murit în prezent. Cei mai mulți supraviețuitori au peste 80 de ani. Decanul, anul acesta, este Baik Sung-kyu, în vârstă de 101 ani. El urmează să se întâlnească cu nora și nepoata sa. Drept cadou, el a adus haine, lenjerie de corp, 30 de perechi de ciorapi, periuțe și pastă de dinți. ”Am luat, de asemenea, 20 de linguri de inox”, a adăugat el. ”Am cumpărat totul pentru că asta va fi ultima mea dată”. Unii dintre cei care au fost trași la sorți în vederea reuniunii din acest an au renunțat după ce au aflat că tatăl, mama, fratele sau sora lor aflați de cealaltă parte a frontierei a murit și că se vor întâlni cu rude îndepărtate, pe care nu le-au văzut niciodată. Însă Jang Hae-won, în vârstă de 89 de ani, care a fugit împreună cu fratele său din orașul natal din provincia Hwanghae, a dorit să se ducă să-și întâlnească nepotul și nepoata, pentru a le povesti viața tatălui lor. ”Ei nu știu cum arată tatăl lor, iar eu le voi vorbi despre el și le voi spune când a murit”, a spus el. ”Dar asta este tot, pentru că, cu cât vom vorbi mai mult, cu atât va fi mai trist”.Cei care au participat în trecut la aceste întâlniri au regretat că sunt prea scurte. Cei mai mulți au povestit, de asemenea, cât de greu este să spui ”adio” după cele trei zile. Alții au fost consternați de prăpastia ideologică care-i desparte. De altfel, unii au întâmpinat mari dificultăți în a pune la un loc cioburile, după decenii de despărțire și din cauza vârstei înainta
Brazilia, pe picior de război din cauza imigranților
Brazilia trimite trupe în urma unor ciocniri la frontiera cu Venezuela
Guvernul brazilian a dispus duminică să se trimită trupe la frontiera cu Venezuela, în urma unor ciocniri între populația locală și migranți - niște episoade care se multiplică în regiune odată cu exodul unor venezueleni și nicaraguani care fug din țările lor aflate în criză, relatează AFP. În urma unei reuniuni ministeriale convocate de urgență de către președintele Michel Temer duminică, la Brasilia, Guvernul s-a hotărât să trimită un contigent de 120 de membri ai Forței Naționale în regiune. Această decizie a fost luată în urma unor violențe care au avut loc în orașul de frontieră Pacaraima (nord), unde furtul și agresarea unui comerciant, atribuite unor venezueleni, au cauzat confruntări. Zeci de locuitori din această localitate, în care trăiesc aproximativ 1.000 de migranți, le-au distrus principalele două tabere improvizate și le-au ars lucrurile. Focuri de armă au fost trase, magazinele au fost închise, iar străzi erau acoperite de mizerie.”A fost teribil. Ei au incendiat corturile și tot ceea ce se afla în interior”, a declarat Carol Marcano, o venezueleană. Trei brazilieni au fost răniți, potrivit poliției militare. Nicio informație nu era disponibilă despre victime în rândul venezeuelnilor.
”Un deșert”
Zeci de mii de venezueleni care fug din calea crizei politice, economice și sociale cu care se confruntă țara lor au sosit în Brazilia în ultimii ani. În primul semestru, aproximativ 56.740 de venezueleni au încercat să-și regularizeze situația în Brazilia, în vederea obținerii azilului sau unui sejur provizoriu. Însă ”aproximativ 1.200 de migranți s-au întors în Venezuela” în noaptea de sâmbătă spre duminică, a confirmat pentru AFP un purtător de cuvânt al grupului multidisciplinar brazilian (ONG-uri, armată, organizații locale) care operează la fronriera cu Venezuela. Orașul Pacaraima ”arată astăzi ca un deșert. Totul este foarte calm, întăriri din poliție au venit, iar piețele s-au redeschis”, a declarat un locuitor din acest orașcu aproximativ 12.000 de locuitori care a cerut protecția anonimatului. Sosirea unor întăriri la frontieră era cerută de guvernatoarea statului local Roraima, Suely Campos, care susține că se teme ”de ceșterea criminalității” legate, în opionia sa, de migranți. Ministerul venezuelean de Externe a îndemnat Brazilia ”să ia măsuri pentru a asigura securitatea cetățenilor venezueleni și bunurilor lor”.
Tensiuni regionale
Tensiuni regionale cresc și în alte țări din America Latină, alimentate de criza din Venezuela, dar și din Nicaragua, unde președintele Daniel Ortega reprimăfără menajamente o mișcare de contestare. În Ecuador, migranți venezueleni sunt blocați la frontieră, unde li se cere de-acum un pașaport, pe care majoritatea nu-l are, în locul unui simplu act de identitate. În Peru, autoritățile în domeniul migrației au anunțat duminică arestarea, la Loma, a 18 venezueleni aflați în neregulă care lucrau în restaurante și cluburi de noapte. Numai săptămâna trecută, aproximativ 20.000 de venezueleni au intrat în Peru, potrivit autorităților locale, care cer un pașaport începând din 25 august. Autoritățile peruane au devansat duminică data-limită în vederea depunerii cererii unui permis temporar care să le permită venezuelenilor să muncească și un acces la servicii sociale.”Numai venezuelenii care intră în Peru până la 31 octombrie pot să depună o cerere de permis”, stipulează un decret prezidențial. Odată intrați în Peru, acești migranți vor avea termen până la 31 decembrie să-și depună dosarul, în contextul în care anterior data-limită era 30 iunie 2019. Unii migranți venezueleni traversează diverse țări din America de Sud în drum către Argentina, care va institui în septembrie un control mai strict al fluxurilor migratorii, a anunțat directorul național al serviciilor migratorii argentiniene Horacio Garcia citat de ziarul La Nacion. El a evocat de asemenea utilizarea unei aplicații care să permită polițiștilor să stabilească statutul unui migrant. Dacă acesta din urmă nu-și regularizează statutul după o lună, el va fi expulzat din țară, în care s-au instalat 25.000 de venezueleni din ianuarie.
Simboluri naziste
În Columbia, autoritățile se tem de faptul că aceste controale la frontieră impuse în Ecuador - în urma instaurării unei stări de urgență în domeniul migrației - ar putea să blocheze mii de venezueleni în țară. ONU evaluează la 2,3 milioane numărul venezuelenilor care au părăsit țara fugind din calea mizeriei. Peste 800.000 au ajuns în Columbia, unde beneficiază de un drept de sejur temporar.Criza din Nicaragua determină de asemenea mii de persoane să se refugieze în Costa Rica vecină, de frica arestării. Ele fug de reprimarea președintelui Daniel Ortega, soldată cu peste 300 de morți în ultimele luni. În fața acestui aflux, sute de persoane au manifestat sâmbătă în Costa Rica, pe alocuri în mod violent și agitând simboluri naziste. Unele dintre ele s-au adunat în centrul capitalei San jose cu scopul de a ataca migranți, însă poliția le-a împiedicat
Ambasada SUA la Ankara, ținta unor focuri de armă
Ambasada Statelor Unite în Turcia, la Ankara, a fost ieri ținta unor focuri de armă ce au avariat un geam al unui post de securitate, dar nu s-au soldat cu victime, relatează postul CNN Turk și The Associated Press. Focuri de armă s-au tras la ora 2.00 GMT (5.00, ora României), iar echipaje de poliție continuau să caute atacatori, care au fugit cu o mașină, potrivit aceleiași surse. Biroul guvernatorului Ankarei a anunțat luni într-un comunicat că s-au tras șase focuri de armă către sediul ambasade americane dintr-o mașină aflată în mișcare, la ora locală 5.30 (și ora României), iar trei gloanțe au lovit poarta și un geam, relatează The Associated Press. O anchetă este în desfășurare, dar suspectul sau suspecții nu au fost prinși, se arată în comunicat. Acest atac a avut loc în toiul unor tensiuni între Statele Unite și Turcia, în centrul cărora se află detenția pastorului Andrew Brunson, acuzat de Ankara de terorism și spionaj și a cărui eliberare este cerută de Washington. Tensiunile între cele două țări sunt alimentate de asemenea de detenția unui om de știință NASA turco-american și a trei membri ai persoanlului consular. Trump a promulgat săptămâna trecută bugetul Apărării, care prevede amânarea livrării către Turcia a unor avioane de luptă de tip F-35, în așteptarea unui raport al Pentagonului.
Bărbat înarmat cu un cuțit, ucis în Catalonia după ce strigă ”Allah Akbar”
Un bărbat înarmat cu un cuțit a fost ucis ieri în timp ce ataca agenți la un comisariat la Cornellà de Llobregat, un oraș situat în apropiere de Barcelona, în nord-estul Spaniei, a anunțat poliția, relatează AFP. ”Un bărbat înarmat cu o armă albă a intrat în această (luni) dimineața în comisariatul din Cornellà cu scopul de a ataca agenți. Făptașul a fost împușcat”, a anunțat poliția regională din Catalonia pe contul de Twitter. Contactat de AFP, un purtător de cuvânt a refuzat să confirme informații de presă locală potrivit cărora atacatorul ar fi algerian și a strigat ”Allah Akbar” (Allah e mare), după care a fost ucis în recepția comisariatului. Potrivit cotidianului El Periodico este vorba despre un locuitor din Cornellà. Atacul a avut loc la doar câteva zile după marcarea unui an de la atentatele jihadiste soldate cu 16 morți pe 17 și 18 august, în Catalonia. Un jihadist a intrat, la volanul camionete, în mulțime în zona pietonală Las Ramblas, un bulevard turistic din centrul barcoleni. Câteva ore mai târziu, cinci dintre complicii săi au vizat persoane aflate în vacanță, cu un vehicul, la Cambrils, o stațiune balneară situată la sud de Barcelona, iar apoi i-au atacat cu cuțiutl, după care au fost uciși prin împiușcare de poliție.
