Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Război între Siria și Turcia: Kurzii au ales dictatura în locul masacrului

Ziarul de Vrancea
13 oct 2019 903 vizualizări

Părăsiți de americani, kurzii s-au aliat cu Bashar al-Assad în fața avansării Turciei în nordul Siriei n negocierile au fost intermediate de ruși

Kurzii din Siria, abandonați de Statele Unite, au anunțat că au încheiat un acord cu Damascul în vederea desfășurării armatei siriene în nordul țării, împotriva avansării trupelor turce și aliaților acestora.

Ofensiva Turciei, lansată în urmă cu șapte zile, în urma unei retrageri americane, vizează să instaureze o “zonă de securitate” de 32 de kilometri lățime, cu scopul de a despărți frontiera de teritorii aflate sub controlul Unitățior Protecției Poporului (YPG), o miliție catalogată drept “teroristă” de Ankara. Această “zonă” ar fi susceptibilă să primească o parte a celor 3,6 milioane de sirieni refugiați în prezent în Turcia, una dintre numeroasele consecințe ale războiului care devastează Siria din 2011.

Duminică, regimul lui Bashar al-Assad, care întreține relații tensionate cu minoritatea kurdă, dar care a denunțat operațiunea Ankarei, a anunțat că trimite trupe în nordul țării pentru a “înfrunta” “agresiunea” turcă. Kurzii, care au instaurat în ultimii ani o autonomie de facto în vaste regiuni din nordul și nord-estul Siriei, au anunțat imediat după aceea că au încheiat un acord cu Damascul în vederea desfășurării armatei siriene în propiere de frontieră, “în susținearea Forțelor Democratice Siriene (FDS)”, dominate de YPG.

Partenere de mult timp ai Occidentului în lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI), FDS au acuzat America lui Donald Trump de faptul că le-a abandonat prin faptul că a retras lunea trecută militari din zone de frontieră, după care a anunțat, duminică, retragerea a aproape 1.000 de militari din nordul sirian.

Zeci de civili au fost uciși

Confruntările armate și bombardamentele turce sau ale aliaților lor au fost violente duminică, omorând cel puțin 28 de civili, potrivit SOHR.

Între aceste victime, cel puțin zece au fost ucise într-un raid al aviației turce la Ras al-Ain contra unui convoi în care se aflau jurnaliști.

Donald Trump a ordonat “o retragere deliberată a forțelor americane” din nordul Siriei, a anunțat șeful Pentagonului Mark Esper, care a evocat “mai puțin” de 1.000 de militari vizați. “Noi nu i-am abandonat absolut deloc pe kurzi”, a spus el. De miercuri, 104 combatanți kurzi și peste 60 de civili au fost uciși în violențe, potrivit unui ultim bilanț SOHR. Peste 130.000 de persoane au fost deplasate, potrivit ONU.

Turcia a anunțat moartea a patru militari în Siria și a 18 civili în urma căderii unor proiectile kurde în orașe frontaliere turce.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și-a reiterat duminică hotîrârea de a-și continua ofensiva. “Cei care cred că ne pot obliga să dăm înapoi cu amenințări se înșală”, a anunțat, după ce Belinul și Parisul au anunțat suspendarea vânzării de armament care ar putea fi folosit împotriva forțelor kurde. Roma a cerut ulterior un “moratoriu” al acestor vânzări de armament.

“Compromisuri dureroase”

Pentru a justifica acordul între kurzi și Damasc, înaltul comandat FDS Mazloum Abdi a declarat pentru Foreign Policy că regimul lui al-Assad și aliatul rus al acestuia “fac propuneri care ar putea salva viața a milioane de oameni”. “Noi știm că este necesar să facem compromisuri dureroase”, dar, “între compromisuri și genocidul poporului nostru, noi alegem viața”, a spsu el. Înaintea ofensivei turce, kurzii au cerut Rusiei să joace un rol de “garant” în “dialogul” cu regimul lui al-Assad, care s-a declarat atunci dispus “să-și primească sub tutelă copiii rătăciți”.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au îndemnat Turcia să-și înceteze operațiunea care “riscă să creeze o situație umanitară de nesusținut și să ajute Statul Islamic “să reapară”.

Duminică, “785 (de apropiați) ai membrilor străini ai SI au fugit din tabăra Ain Issa”, au anunțat autortățile kurde.

Aproximativ 12.000 de combatanți SI - sirieni, irakieni - dar și 2.500-3.000 de străini originari din 54 de țări sunt deținuți în închisori aflate sub controlul kurzilor, potrivit unor date furnizate de surse kurde.

Prima înfrângere majoră pentru Orban în ultimul deceniu

Budapesta se întoarce în Europa

n capitala Ungariei va fi acum un oraș verde și liber și va fi adus “înapoi în Europa”, a promis noul primar, susținut de opoziție

Premierul ungar Viktor Orban a suferit în alegerile locale de duminică cea mai mare înfrângere politică din ultimul deceniu, candidatul opoziției, Gergely Karacsony, devenind primar al Budapestei prin înfrângerea reprezentantului partidului de guvernământ Fidesz, primarul actual Istvan Tarlos. Karacsony, un liberal de 44 de ani, a triumfat în fața lui Tarlos, un aliat al premierului Orban cu 50% din votul la 44% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare. Tarlos i-a telefonat lui Karacsony pentru a-l felicita pentru victorie.

Succesul opoziției în Budapesta și în alegerile locale din restul țării survine după ce o serie de partide și grupuri, de la liberali la verzi, de la socialiști la conservatori, au decis să lase de o parte diferențele care îi despart și să prezinte candidați comuni, pentru a slăbi dominația partidului de guvernământ Fidesz.

Aflat la al doilea mandat de premier, Orban a dominat politica ungară cu ideea unei “democrații iliberale” și adoptând o politică dură anti-migrație. Parlamentul European l-a acuzat că pune în pericol principalele valori ale Uniunii Europene, iar Orban a intrat în conflict cu alți lideri ai UE.

Vorbind reporterilor și suporterilor la un bar, în urma victoriei, Karacsony a spus că Budapesta va fi acum un oraș verde și liber și va fi adus “înapoi în Europa”. Stând alături de Orban în fața unei mulțimi de susținători, actualul primar Tarlos le-a mulțumit celor care l-au votat și orașului Budapesta, adăugând că “nu este nimic de spus” și urând “mult succes” noului primar.

Premierul a spus susținătorilor că “a fost o campanie dificilă” și o amplă bătălie politică, așa cum trebuie să fie într-o concurență democratică. Dar a subliniat că reprezentanții Fidesz au câștigat locuri în multe dintre orașe, în afara capitalei. Pe lângă Budapesta, opoziția a câștigat posturi într-un număr de alte orașe importante, între care Miskolc, Szeged, și Eger. Fidesz a câștigat în Debrecen, Gyor, and Kecskemet.

“Se pare că majoritatea ungurilor s-au săturat de Fidesz”, a declarat Katalin Cseh, membră a Parlamentului European din partea partidului liberal Momentum.

În timp ce Budapesta este în mod tradițional un oraș liberal, oponenții premierului au făcut eforturi în ultimii ani să atragă alegătorii și să depășească diviziunile interne. Victoria de duminică, alături de victoriile opoziției din mai multe orașe mici, va încuraja probabil opoziția care se pregătește să îl concureze pe Orban în viitoarele alegeri generale din 2022. În pofida unor resurse limitate comparativ cu partidul de guvernămnt și a accesului limitat la presă și publicitate, opoziția fost capabilă să se bazeze pe rețelele de socializare și pe o campanie în rândul oamenilor.

USR: Curentele anti-europene încep să piardă teren

Curentele anti-europene din Uniunea Europeană încep să piardă teren, în condițiile în care alegerile locale din Ungaria s-au încheiat cu victoria opoziției în Budapesta, susține USR, într-un comunicat de presă. “USR consideră că înfrângerea lui Viktor Orban în marile orașe reprezintă un reviriment al edificiului european într-unul din cele mai puternice fiefuri ale anti-europenismului din ultimii ani. Rezultatele alegerilor din Ungaria oferă exact infuzia de pro-europenism de care aveam atâta nevoie. Este un semn de sănătate a democrației într-un stat vecin și membru al Uniunii Europene. Așa cum s-a văzut și în România, discursul naționalist exacerbat și direcția promovată de anumiți lideri politici de îndepărtare a statului lor de valorile europene este întâmpinat de forța rezistenței acestor valori la nivelul societății”, a declarat liderul USR, Dan Barna, citat de comunicat. USR remarcă rolul jucat de partenerii de la Momentum, un partid membru în ALDE Europe și RenewEurope, în rezultatul înregistrat duminică și salută totodată creșterea acestei formațiuni după rezultatul bun pe care l-a avut la europarlamentare.

NYT: Rusia a bombardat patru spitale siriene într-un interval de 12 ore

Avioane militare ruse au bombardat pe 5 mai, într-un interval de 12 ore, patru spitale în zone controlate de rebeli din Siria, potrivit ediției de duminică a cotidianului New York Times. Aceste atacuri, pe care ziarul american le-a atribuit Moscovei susținând că se bazează pe înregistrări radio rusești, date culese de observatori ai traficului aerian și relatări ale unor martori, fac parte dintr-o campanie mai amplă de bombardare a spitalelor dusă de regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, notează New York Times. Potrivit anchetei ziarului, una dintre localitățile vizate de aceste raiduri rusești este Spitalul chirurgical Nabad al-Hayat din provincia Idleb (sud). Atacat de trei ori din 2013, acest centru medical a fost mutat într-un complex subteran. El a fost evacuat cu trei zile înainte de atac ca urmare a unor informații privind un bombardament iminent. Totuși, potrivit New York Times, un controlor de la sol a comunicat coordonatele spitalului pilotului, care a confirmat după câteva minute că a reperat ținta. Controlorul a dat apoi undă verde pentru atac și, în același timp, un observator însărcinat cu avertizarea populației civile în caz de raid a reperat o aeronavă rusă care survola zona. Jurnaliștii au filmat apoi trei bombe care explodau pe spital, notează sursa citată. În următoarele 12 ore, alte trei instituții din zonă - spitalele Kafr Nabl și Kafr Zita și spitalul de pediatrie Al Amal - au fost bombardate într-un scenariu similar, a adăugat ziarul citat. Cele patru spitale comunicaseră coordonatele lor Organizației Națiunilor Unite pentru a fi incluse pe o listă cu obiective care să fie ocolite de atacuri aeriene, precizează New York Times.

Bombardarea intenționată a spitalelor este considerată crimă de război de dreptul internațional. Rusia și Siria au dezmințit mereu că au vizat instalații civile, dând asigurări că nu intenționează să atace decât grupări “teroriste”.

Regina Elizabeth a II-a: Brexitul, pe 31 octombrie

Premierul britanic Boris Johnson a dat asigurări ieri că o ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE) la 31 octombrie constituie “prioritatea” Guvernului său, prin intermediul vocii reginei Elizabeth a II-a, în momentul în care negocierile în vederea ajungerii la un acord se află în ultima linie dreaptă. “Prioritatea Guvernului meu a fost întotdeauna să asigur o ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie. Guvernul meu prevede să acționeze în vederea implemenărtii unui nou parteneriat cu Uniunea Europeană pe baza liberului-schimb și unei cooperări amicale”, a declarat Elizabeth a II-a, făcându-se purtătoarea de cuvânt a premierului, așa cum prevede tradiția la începutul sesiunii parlamentare.

Regatul Unit și UE sunt angajate în ultime și laborioase negocieri într-o încercare de a ajunge la un acord de divorț, considerat în continuare “posibil”, înaintea termenului de la 31 octombrie, potrivit ministrului irlandez de Externe. “Un acord este posibil și este posibil luna aceasta. Este, poate, posibil chiar săptămâna aceasta, dar nu am ajuns încă acolo”, a declarat Simon Coveney la Luxemburg luni, cu 17 zile înainte de ieșirea prevăzută din blocul european.

Londra și Bruxellesul s-au arătat prudente cu privire la șansele pe care le au să evite un “no deal” dureros pentru economie, în contextul în care negocieri intensive la Bruxelles în weekend nu au permis să se înregistreze vreun progres major în problema frontierei irlandeze.

Conservatorii câștigă alegerile parlamentare din Polonia

Partidul conservator-naționalist Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare la Varșovia, a câștigat alegerile parlamentare desfășurate duminică în Polonia, obținând 44,6% din sufragii, după numărarea voturilor din 91% dintre circumscripții. Principala formațiune de opoziție, Coaliția Civică, ce include partidul Platforma Civică (PO), se plasează pe poziția a doua, cu 26,7% din voturi, fiind urmată de blocul de stânga Lewica, cu 12,3% din voturi. Alianța formată din Partidul Țărănesc Polonez (PSL) și Kukiz'15 a obținut 8,6% din voturi, iar blocul de extremă dreapta Konfederacja - 6,8% din voturi.

Condamnări până la 13 ani de închisoare pentru liderii separatiști catalani

Curtea Supremă a Spaniei a pronunțat ieri condamnări între nouă și 13 ani de închisoare în dosarul rebeliunii din Catalonia din 2017.

Nouă lideri ai separatiștilor catalani au fost condamnați la închisoare pentru încercarea de a declara independența provinciei lor, în legătură cu referendumul din Catalonia, interzis de guvernul de la Madrid. Alți trei acuzați au fost considerați vinovați doar de nesupunere, faptă mai puțin gravă, pentru care nu vor fi închiși. Cea mai grea pedeapsă - 13 ani de detenție - a primit-o fostul vicelider al guvernului Cataloniei, Oriol Junqueras. Niciuna din condamnări nu a fost pronunțată pentru acuzația cea mai gravă, cea de rebeliune.

Procesul are implicații majore atât pentru Spania, cât și pentru Catalonia, cea mai dezvoltată provincie a țării, arată Reuters; dosarul a suscitat de asemenea interes pe plan internațional, după ce a provocat cea mai gravă criză politică de la Madrid din ultimele decenii.

Principala întrebare după verdicte este cum vor reacționa separatiștii, care au promis proteste pașnice. Înainte de pronunțarea condamnărilor, ei au difuzat în rețelele sociale o înregistrare video în care insistă că nu au făcut nimic ilegal, iar procesul a fost politic. “Singurul verdict pe care îl acceptăm este achitarea”, a declarat fostul lider al partidului separatist catalan de centru-dreapta și ex-șef al executivului Cataloniei, Carles Puigdemont.

Prin aceleași mod de comunicare, guvernul spaniol afirmă la rândul său că a acționat strict legal. Într-un material video difuzat pe Twitter de premierul Pedro Sanchez apar mai mulți miniștri care susțin sistemul democratic din Spania. Luni, după condamnări, Puigdemont a apreciat că sentințele sunt “o atrocitate” și a scris pe Twitter că “este timpul să reacționăm pentru viitorul fiilor și fiicelor noastre. Pentru democrație. Pentru Europa. Pentru Catalonia”. El locuiește în prezent în Belgia, într-un exil autoimpus, și nu a fost judecat, deși în 2017 era liderul provinciei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.