Internațional

MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE:Germania construiește discret o armată europeană alături de România

Ziarul de Vrancea
22 mai 2017 851 vizualizări

O dată la câțiva ani, ideea unei armate europene ajunge din nou în atenția publică pentru a genera tărăboi între aliații care nu doresc o alternativă la NATO. Însă, Germania a reușit în acest an să facă un pas radical în direcția realizării unei armate europene, fără să stârnească mare interes politic, după ce a anunțat o integrare a forțelor armate cu Cehia și România, scrie Foreign Policy.

Ideea unei armate europene este atât o fantezie, cât și o ”sperietoare” pentru țările UE. În acest sens, fiecare federalist susține că o forță comună de apărare este necesară pentru a ridica poziția în lume a Europei, dar britanicii și-au exprimat oroarea cu privire la o potențială alianță militară care este rivală NATO. Totuși, germanii, românii și cehii au făcut un pas radical în direcția realizării unei armate europene, evitând în același timp orice tărăboi politic prin anunțarea integrării forțelor armate.

Armata română nu se va alătura în totalitate Bundeswehrului, iar același lucru este valabil și pentru forțele armate din Cehia. România și Cehia vor integra în schimb, în următoarele luni, o brigadă în armata Germaniei.

Brigada Mecanizată 81 ”General Grigore Bălan”, care este dislocată în garnizoana Bistrița, se va alătura în următoarele luni Diviziei Forțelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr. Iar Brigada 4 de Desfășurare Rapidă a Cehiei, care a participat la operațiunile militare din Afganistan și Kosovo, va deveni parte din Divizia 10 Armată a Germaniei.

 

Nu s-a opus nimeni pentru că nimeni nu a observat

 

În acest sens, cehii și românii vor urma calea a două brigăzi olandeze, dintre care una s-a alăturat deja Diviziei Forțelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr, iar cealaltă s-a alăturat Diviziei Armate 1 a Germaniei.

”Guvernul german demonstrează că este deschis să acționeze în direcția integrării militare europene - chiar dacă alții de pe continent nu sunt”, a declarat profesorul de politică internațională Carlo Masala de la Universitatea Bundeswehr.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în mod repetat ideea unei armate europene, care a fost adeseori luată în râs sau ignorată de liderii Uniunii Europene. Există puțin sprijin printre țările europene cu privire la forma pe care ar putea să o aibă o asemenea armată și ce capacități vor avea armatele naționale pentru a susține apărarea Europei. Prin urmare, progresul ar putea să fie unul extrem de încet, dar asta nu înseamnă că nu sunt luați pași importanți pentru crearea unei forțe comune a UE. Bruxelles a anunțat în martie crearea unui comandament militar comun, care este responsabil doar pentru misiunile de antrenament din Somalia, Mali și Republica Centralafricană.

Însă, Germania dorește să construiască ceva mult mai ambițios - adică o rețea de mini-armate europene conduse de către Bundeswehr.

”Această inițiativă a venit ca un rezultat al slăbiciunii Bundeswehrului. Germanii au realizat că trebuie să umple găurile care există în forțele tereste ale Bundeswehrului... tocmai pentru a obține influență politică și militară în NATO”, a declarat Justyna Gotkowska, o analistă pe securitate nord-europeană de la think-tank-ul polonez Centru pentru Studii Estice.

Pentru Germania, cea mai mare șansă o reprezintă obținerea sprijinului din partea partenerilor juniori pentru a-și întări rapid armata - iar o rețea de miniarmate sub conducere germană reprezintă cea mai realistă opțiune pentru o forță de securitate comună a Europei. ”Este o încercare de a preveni o prăbușire completă a securității comune europene”, a declarat Carlo Masala.

Puterea militară germană este cu mult în spatele Franței și Marii Britanii.

De asemenea, creșterea cheltuielilor militare reprezintă un subiect extrem de controversat în Germania, având în vedere rănile lăsate în urmă de al Doilea Război Mondial. Pentru România și Cehia, însă, aceasta este o oportunitate de a aduce trupele la același nivel de antrenament ca armata Germaniei. Între timp, olandezii sunt bucuroși că această integrare a forțelor militare le va permite să se antreneze cu tancuri, după ce și-au vândut ultimele tancuri în 2011. Puțini s-au opus integrării brigăzilor olandeze și române în diviziile germane, în special pentru că nimeni nu a observat. De asemenea, nu se știe dacă vor exista consecințe politice pentru țările care au acceptat să-și integreze brigăzile în Bundeswehr.

Un cofondator al Twitter cere scuze lumii că a făcut posibilă președinția lui Trump

Cofondatorul Twitter Evan Williams, care face parte din consiliul director al companiei, a cerut scuze lumii că firma a făcut posibilă președinția lui Donald Trump, după ce miliardarul american a recunoscut luna trecută cât de importantă este rețeaua de socializare pentru el, declarând pentru The Financial Times (FT) că ”fără tweet-uri nu aș fi aici”.

Williams a declarat recent pentru The New York Times (NYT) că vrea să repare stricăciunea pe care, crede el, Twitter și Internetul, în general, au provocat-o societății prin troli, atacuri cibernetice, violență difuzată în direct, știri false și Trump. ”Eu credeam că odată ce va putea să vorbească liberă și să schimbe informații și idei, lumea avea să devină automat mai bună”, a declarat Williams pentru NYT. ”M-am înșelat în această privință”. ”Dacă este adevărat că nu ar fi președinte dacă n-ar fi fost Twitter, atunci, da, îmi pare rău”, a spus el.

De când a devenit președinte, mesajele sale neîncetate, agresive iar uneori inacurate au părut să-i creeze mai degrabă probleme decât să-i aducă beneficii. Consilierii săi au organizat o ”intervenție” media în urmă cu câteva săptămâni, potrivit The Wall Street Journal (WSJ), în încercarea de a-l convinge că acuzații nefondate ca ”Obama a pus să fiu interceptat” ar putea să-i creeze probleme politice și juridice.

Festivalurile britanice vor să permită spectatorilor să își poată testa drogurile înainte de a le consuma

Mai mulți organizatori de festivaluri de muzică vor să permită spectatorilor să își poată încerca drogurile înainte de a le consuma în spațiile de concerte, după ce în ultimii ani au fost înregistrate mai multe decese din cauza consumului de substanțe ilegale, informează The Guardian. Această inițiativă face parte dintr-un proiect prin care promoterii speră să reducă numărul deceselor relaționate consumului de droguri.

Melvin Benn, directorul Festival Republic al Live Nation, care organizează evenimente precum festivalurile Reading și Leeds, caută sprijinul National Police Chiefs Council (NPCC) și al poliției West Yorkshire, înainte de a lansa acest experiment. Cei care merg la festivaluri își vor putea duce drogurile pentru a fi testate într-un cort amenjat de Loop, organizație care realizează testări supervizate de poliție. Reprezentanții Loop îi vor informa pe consumatori asupra substanțelor și vor distruge orice probă le-a fost dată. Benn, care organizează, între altele, festivalurile Latitude, V și Wireless, a declarat: ”Am vorbit despre asta în vara anului trecut și am decis că fără susținerea NPCC ne este greu să mergem mai departe cu proiectul”. Organizatorul a afirmat că a citit un draft de acord care ar face simplu pentru autoritățile britanice să se implice în această acțiune.

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.