MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ziua Victoriei, „începutul sfârșitului erei lui Putin”
Faptul că președintele rus nu a anunțat nicio victorie la ceremoniile desfășurate ieri la Moscova înseamnă că forțele rusești „își pierd puterea”, spune un fost premier al lui Putin n „Înfrângerea lui Putin este o chestiune de timp”, a apreciat și un opozant aflat în exil după ce a ascultat discursul „țarului”
Președintele Vladimir Putin le-a vorbit rușilor, în discursul ținut cu ocazia zilei de 9 mai în Piața Roșie din Moscova, despre „apărarea patriei-mame” și a criticat NATO și țările din vest. „Țările NATO nu au vrut să ne audă și asta arată că, de fapt, ele aveau planuri foarte diferite și putem vedea asta. Se pregăteau, în mod deschis pentru o altă operație punitivă în Donbas, să invadeze teritoriile noastre istorice, inclusiv Crimeea. În Kiev se vorbea despre posibila achiziție a armelor nucleare. Blocul NATO a început în mod activ să se desfășoare în apropiere de noi, creând amenințări absolut inacceptabile chiar lângă granița noastră”, a afirmat Vladimr Putin.
Parada aeriană de Ziua Victoriei de la Moscova a fost anulată din cauza condițiilor meteorologice, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit de presă rusă RIA Novosti.
În cadrul ceremoniei era planificat ca 77 de avioane să zboare peste cerul Pieței Roșii din Moscova, comemorând cea de-a 77-a aniversare de la înfrângerea Germaniei Naziste de către Uniunea Sovietică în al Doilea Război Mondial.
Citate din „sertarul cu zombi”
Discursul lui Putin a provocat numeroase reacții în rândul opoziției și în mediul diplomatic. Una dintre cei care a reacționat a fost Kira Iarmîș, purtătoarea de cuvânt în exil a opozantului arestat Aleksei Navalnîi.
“Un bătrân, nebun în autoizolarea lui, stă singur pe podium pentru că nimeni nu a venit să fie alături de el, tușește și spune ceva despre naziștii din NATO. Cred că nici cel mai devotat susținător al lui Putin nu va crede că aceasta este o imagine a victoriei”, a postat ea pe Twitter.
Criticul în exil al lui Putin și fostul oligarh Mihal Hodorkovski a postat la rândul lui pe Twitter: “Astăzi este o sărbătoare pe care o celebram din copilărie. Pe 9 mai 1945, naziștii care au bombardat Kievul la 4 dimineața, pe 22 iunie 1941, au capitulat. La 4 dimineața pe 24 februarie, 2022, sub auspiciile unor spirite fasciste rele, Kievul a fost din nou bombardat. Descendenții unora dintre învingători. Care au devenit fasciști. Uitați de 9 mai. Nu este o sărbătoare”. De asemenea, aliați ai activistului politic Andrei Pivovarov au postat pe contul său de Twitter: “Putin a depus flori la memorialele orașelor eroice Kiev și Odesa. Nu e necesar niciun comentariu”.
“Putin a repetat citate din sertarul cu zombi, neîndrăznind să vină cu ceva mai serios. Deci Kremlinul nu mai are niciun truc de rezervă. Acum înfrângerea lui Putin este o chestiune de timp”, a postat și Ghennadi Gudkov, un fost membru al parlamentului în exil din cadrul opoziției liberale.
Michael McFaul, fostul ambasador al SUA în Rusia, a postat la rândul său pe Twitter: “De Ziua Victoriei, Putin pierde războiul din Ucraina. Este timpul ca soldații ruși să plece acasă.”
Putin nu s-a așteptat la rezistența ucraineană
Mihail Kasianov, care a fost primul premier al președintelui Vladimir Putin, consideră că discursul susținut de liderul de la Kremlin de Ziua Victoriei a arătat că președintele rus este conștient că războiul său din Ucraina eșuează. Kasianov a declarat că Putin are acum probleme și că este vorba de „începutul sfârșitului erei lui Putin”.
Vorbind pentru Sky News, el a spus că președintele rus a fost „indus în eroare” și nu s-a așteptat la nivelul de rezistență pe care l-a întâmpinat în Ucraina. Fostul prim-ministru, care s-a pronunțat anterior împotriva războiului, l-a acuzat pe Vladimir Putin că a „furat” Ziua Victoriei de la ruși pentru a face din ea „un instrument de propagandă”. El a spus că faptul că nu a fost anunțată nicio victorie ieri înseamnă că forțele rusești „își pierd puterea”.
“Aveți mâinile pătate cu sânge”
Meniurile televiziunii ruse prin satelit au fost piratate, luni, pentru a afișa pe ecrane mesaje care condamnau războiul Rusie în Ucraina. “Aveți mâinile pătate cu sângele a mii de ucraineni și a sute de copii morți”, “Televiziunea și autoritățile mint. Spuneți «Nu» războiului”, transmiteau sloganurile.
Sloganurile au fost afișate chiar înainte de difuzarea în direct a paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie în Moscova, în cadrul căreia președintele Vladimir Putin a ținut un discurs și a comparat războiul din Ucraina cu bătălia Armatei Sovietice care a dus la înfrângerea lui Adolf Hitler în cel de-al Doilea Război Mondial.
Nu a fost imediat clar cum au fost transmise în direct sloganurile. Agenția de știri rusă Interfax a precizat că sloganurile au apărut și la televiziunea prin cablu după ce canelele mass-media au fost piratate. Un site de știri rusesc a ilustrat, de asemenea, materiale anti-război care aduceau critici vehemente la adresa lui Putin, însă articolele au dispărut rapid.
Un analist militar rus desființează starea armatei ruse
Invitat la principalul post de televiziune, Rossyia 1, colonelul în rezervă Mihail Khodarenok, a spus că o mobilizare generală nu ar putea rezolva problema proastei dotări a armatei ruse, care nu poate face față echipamentelor moderne NATO. Khodarenok, născut în 1954, a lucrat timp de opt ani, din 1992 în 2000, la statul major al armatei ruse. Ulterior el a devenit scriitor și jurnalist, conducând inclusiv o publicație zilnică, „Curierul Militaro-Industrial”. În februarie, cu trei săptămâni înainte de invazie, el a avertizat că Rusia nu se poate aștepta la o victorie ușoară în Ucraina. Khodarenok a spus că Rusia subestimează nivelul urii ucrainenilor, care nu-i vor primi pe ruși cu pâine și sare. Surprinzător, colonelul în rezervă a fost acum invitat la televiziunea publică rusă, unde a desființat planul unei mobilizări generale. „Hai să ne imaginăm mobilizarea generală, în sunet de fanfară. În cât timp va fi gata primul regiment de aviație? De Anul Nou. Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți. Așa că mobilizarea va ajuta puțin. Dacă la noapte ordonăm să fie construite noi vase, în cât timp vor fi gata? În doi ani. Asta e problema cu mobilizarea. Stabilim sarcina formării unei noi divizii de tancuri, în cât timp va fi gata? În cel puțin 90 de zile și nu ar fi echipată cu echipament modern, pentru că nu avem arme moderne și echipamente în rezerva noastră. Să trimitem oamenii echipați cu echipamente de ieri, într-un război al secolului XXI, să lupte cu armament NATO, nu ar fi corect. Desigur că trebuie să acoperim pierderile de personal și de echipament, dar aceasta trebuie făcut de întreprinderile industriale, care să producă echipament modern. Mobilizarea n-ar rezolva aceste probleme”, a spus Khodarenok, în tăcerea stupefiată a celorlalți invitați.
Ursula von der Leyen susține renunțarea la votul în unanimitate în UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat ieri în favoarea unei modificări a tratatelor UE “dacă va fi necesară” și la renunțarea la votul în unanimitate a celor 27 de state membre în domenii cheie, în cadrul unui discurs susținut la Strasbourg. “Am susținut mereu că votul în unanimitate în anumite domenii cheie pur și simplu nu mai are sens”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unui discurs susținut în plenul Parlamentului European. Ea s-a declarat gata să reformeze UE, “schimbând tratatele dacă va fi necesar”. “Europa ar trebui să joace un rol mai important, de exemplu în domeniul sănătății sau al apărării. Și noi trebuie să ameliorăm în permanență funcționarea democrației noastre”, a mai spus Ursula von der Leyen. “Voi fi mereu de partea celor care vor să reformeze UE pentru ca ea să funcționeze mai bine”, a adăugat ea.
PE a făcut apel săptămâna trecută la declanșarea unei proceduri de schimbare a tratatelor europene. O etapă riscantă dar necesară pentru anumite propuneri precum, de exemplu, dreptul de ințiativă al Parlamentului sau extinderea competențelor Bruxellesului în materie de apărare sau de sănătate.
Unanimitatea statelor membre, necesară într-un anumit număr de domenii, în special cel financiar, și sursă frecventă de blocaje, după cum o arată în prezent discuțiile dificile privind un embargo asupra petrolului rusesc, este de asemenea pusă în discuție.
Ideea unei schimbări a tratatelor provoacă totuși ostilitate din partea Celor 27. Zece țări din UE, între care Danemarca, Suedia, Finlanda și Bulgaria, au criticat luni “tentativele neanalizate și premature” de a lansa o astfel de procedură.
Născută dintr-o idee a președintelui francez Emmanuel Macron, Conferința privind viitorul Europei a început în urmă cu un an. La final, prin intermediul unui vast proces de reunire a unor comisii și grupuri de lucru tematice, la care au fost asociați 800 de cetățeni, aleși, diverși reprezentanți ai societății civile, circa 325 de măsuri din 49 de categorii au fost aprobate pe 30 aprilie.
Ucraina, reconstruită cu banii confiscați de la ruși?
Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă, Josep Borrell, a afirmat într-un interviu acordat ziarului Financial Times că Uniunea ar trebui să confiște rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina.
Uniunea Europeană și aliații săi occidentali au restricționat rezervele internaționale ale băncii centrale a Rusiei după invazia rusă în Ucraina.
În interviul citat, Borrell arată că ar fi logic ca UE să procedeze la fel cum au făcut Statele Unite cu activele băncii centrale a Afganistanului după ce talibanii au preluat puterea la Kabul. “Avem banii în buzunar, iar cineva trebuie să îmi explice de ce e bine pentru banii afgani și nu e bine pentru banii rusești”, a spus oficialul european.
Washingtonul intenționează să folosească o parte din fondurile afgane blocate pentru a ajuta poporul afgan și să păstreze restul pentru a acoperi eventuale despăgubiri acordate în procese împotriva militanților islamiști acuzați de terorism.
Macron propune crearea unei noi “comunități europene”, paralelă cu UE
Președintele francez Emmanuel Macron a propus luni crearea unei „comunități politice europene” care ar putea permite tututor țărilor din afara Uniunii Europene, în special Ucrainei, de a se alătura, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura „zeci de ani”.
„Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor europene democratice care aderă la valorile noastre fundamentale să găsească un nou spațiu de cooperare politică, securitate și cooperare”, a declarat Emmanuel Macron la Strasbourg.
Pe lângă cooperarea politică și pe securitate, Macron a spus că acest nou organism ar putea viza cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau circulația oamenilor. El a precizat că dorința Ucrainei de a adera la bloc va dura câțiva ani și, ca urmare, trebuie să i se dea o oarecare speranță pe termen scurt.n„Ucraina, prin lupta și curajul ei, este deja un membru sincer al Europei noastre, al familiei noastre, al uniunii noastre”, a spus Macron. „Chiar dacă i-am acorda statutul de candidat mâine, știm cu toții foarte bine că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”.
În loc de reducerea standardelor stricte pentru a permite țărilor să adere mai repede la UE, Macron a sugerat crearea unei entități paralele care ar putea atrage țările care aspirau să se alăture blocului sau, într-o aparentă referire la Marea Britanie, țările care au părăsit Uniunea.
„Aderarea la acesta nu ar prejudicia neapărat viitoarea membră la UE”, a spus el. „Nici nu s-ar închide pentru cei care au părăsit-o”.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că Ucraina ar putea obține statulul de țară candidată la aderarea la UE “în săptămânile viitoare”. Cu toate acestea, obținerea statului de țară candidată la aderarea la UE este, în principiu, un proces complex, care durează de obicei mai mulți ani.
În afară de acest lucru, este necesar un acord unanim al celor 27 de state membre UE, dar și dovedirea unei stabilități politice a țării respective - un lucru dificil de demonstrat de către o țară aflată în război.
Ambasadorul Rusiei în Polonia, roșu la față
Ambasadorul Rusiei în Polonia, Serghei Andreev, a fost stropit cu vopsea roșie de protestatarii pro-ucraineni, ieri, în timp ce încerca să depună flori la cimitirul soldaților sovietici din Varșovia, cu ocazia Zilei Victoriei.
În înregistrările video postate pe rețelele sociale se poate auzi în fundal cum manifestanții prezenți scandează: “Fasciștilor!”.
Lockheed Martin vrea să dubleze producția de rachete Javelin
Producătorul de arme Lockheed Martin intenționează să dubleze aproape producția de rachete Javelin, arma antitanc care ajută Ucraina să lupte împotriva invaziei Rusiei, a declarat directorul general James Taiclet, într-un interviu. Scopul companiei este de a crește producția la 4.000 de rachete Javelin pe an, de la 2.100 pe an în prezent, a spus Taiclet într-un interviu pentru CBS News. Creșterea va dura până la câțiva ani, a spus el.
Președintele american Joe Biden a vizitat săptămâna trecută o unitate a Lockheed din Alabama care fabrică arme, care sunt produse în comun de Lockheed și Raytheon Technologies, într-un efort de a presa Congresul să aprobe pachetul de asistență propus de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Statele Unite au livrat în Ucraina arme în valoare de 3,4 miliarde de dolari de când Rusia a invadat această țară, între care rachete Javelin, precum și obuziere, sisteme antiaeriene Stinger, muniție și echipamente de protecție. “Putem începe să intensificăm acum și să creștem producția imediat”, a spus Taiclet, menționând că firma anticipează o cerere crescută pentru “sisteme superioare în număr suficient de mare”. “Plănuim pe termen lung și nu doar pentru Javelin”, a spus el, menționând că se așteaptă la o cerere crescută dincolo de războiul din Ucraina, din cauza amenințărilor din partea Rusiei și Chinei.
Zelenski: 60 de civili au fost uciși în atacul asupra școlii din Bilohorivka
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în mesajul adresat națiunii duminică seară, că 60 de civili a fost uciși în atacul rusesc asupra școlii din satul Bilohorivka, în regiunea Lugansk. “În urma atacului aerian rusesc de la Bilohorivka, regiunea Lugansk, aproximativ 60 de persoane au fost ucise. Civili care pur și simplu s-au ascuns în școală de bombardamente. A fost o rachetă direcționată spre școală. O altă crimă a ocupanților. O nouă lovitură cu rachete în regiunea Odesa, lovind din nou o clădire de locuințe. Din nou bombardamente în regiunea Sumî. Bombardări violente în Donbas și regiunea Harkov. De parcă azi nu este 8 mai. De parcă mâine nu este 9 mai, când pacea ar trebui să fie cuvântul principal. Pentru toți oamenii normali”, a spus Zelenski.
Duminică, guvernatorul regiunii Lugansk a anunțat că forțele ruse au lansat o bombă puternică asupra unei școli în care se adăposteau 90 de persoane. Treizeci de persoane au fost salvate.
Fostul premier François Fillon, condamnat la un an de închisoare cu executare
Fostul premier François Fillon a fost condamnat ieri la patru ani de închisoare, dintre care unul cu executare, o amendă de 375.000 de euro și zece ani de ineligibilitate în dosarul angajării fictive ale soției sale, Penelope Fillon.
În acest caz, care a explodat în plină campanie prezidențială a candidatului de dreapta în 2017, Penelope Fillon a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare și la o amendă de 375.000 de euro, în timp ce fostul său adjunct Marc Joulaud a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
Cei doi nu au voie să candideze pentru funcții alese doi și, respectiv, cinci ani.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
