MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski îi va prezenta lui Biden un plan de pace
Moscova pune din nou „placa” războiului nuclear
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat marţi că războiul cu Rusia se va încheia în cele din urmă prin dialog, dar că Ucraina trebuie să aibă o poziţie puternică şi a spus că îi va prezenta un plan preşedintelui american Joe Biden şi celor doi potenţiali succesori ai săi.
Liderul ucrainean a declarat într-o conferinţă că incursiunea Kievului în regiunea rusă Kursk, iniţiată în urmă cu trei săptămâni, face parte din acest plan, dar acesta cuprinde şi alte măsuri pe plan economic şi diplomatic. „Punctul principal al acestui plan este de a forţa Rusia să pună capăt războiului. Şi îmi doresc foarte mult acest lucru - într-un mod corect pentru Ucraina”, a declarat el.
Volodimir Zelenski a declarat că intenţionează să prezinte acest plan preşedintelui american Joe Biden în septembrie. „Succesul acestui plan depinde de el. Ne va da ceea ce este în acest plan sau nu. Vom fi liberi să folosim ceea ce este în acest plan sau nu”, a adăugat şeful statului, citat de site-ul Preşedinţiei ucrainene.
Zelenski intenţionează, de asemenea, să-i familiarizeze cu acest plan pe candidaţii la preşedinţia SUA, Kamala Harris şi Donald Trump. „Este important ca acesta să fie pus în aplicare indiferent de rezultatul alegerilor din SUA”, a menţionat liderul ucrainean, fără a detalia paşii următori ai acestui plan.
Potrivit şefului statului ucrainean, operaţiunea din regiunea Kursk a oprit ocuparea regiunii Harkov şi a zădărnicit intenţia Rusiei de a crea aşa-numitele zone tampon în această regiune şi în alte regiuni de frontieră. „Am înţeles că regiunile Sumî şi Cernihiv ar putea fi în planurile lor. Operaţiunea Kursk a rezolvat problema ocupării regiunilor Sumî şi Cernihiv. În plus, a învins un număr mare de trupe, un grup serios", a spus Zelenski, la un forum dedicat aniversării independenţei Ucrainei.
Zelenski a declarat că speră să meargă în Statele Unite în septembrie, pentru a participa la Adunarea Generală a ONU din New York, şi se pregăteşte să se întâlnească cu Biden.
El consideră că principalul forum de discuţii pentru o potenţială pace este un summit internaţional, la care Ucraina a declarat că doreşte ca Rusia să aibă reprezentanţi. Primul summit pentru promovarea viziunii Kievului asupra păcii, care a avut loc în Elveţia în iunie, a exclus în mod clar Rusia, atrăgând în acelaşi timp numeroase delegaţii, dar nu şi din partea Chinei, a doua cea mai mare economie a lumii, în ciuda eforturilor Kievului de a cuceri sudul global.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat la 19 august că sunt excluse orice discuţii de pace după ce Ucraina a lansat incursiunea transfrontalieră în regiunea rusă Kursk la 6 august.
Premierul indian Narendra Modi, care a fost la Kiev săptămâna trecută, a vorbit marţi la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin şi i-a spus că sprijină o rezolvare rapidă şi paşnică a conflictului din Ucraina.
„Fără compromisuri”
Zelenski este ferm convins că Rusia doreşte să dicteze condiţii Ucrainei în orice fel de reglementare a războiului, ceea ce Kievul consideră inacceptabil.
Putin a declarat că orice acord trebuie să înceapă cu acceptarea de către Ucraina a „realităţilor de pe teren”, care ar lăsa Rusia în posesia unor părţi substanţiale din patru regiuni ucrainene, precum şi a Crimeei.
În prezent, Ucraina afirmă că controlează mai mult de 1.200 km pătraţi din regiunea rusă Kursk. Zelenski l-a ironizat pe Putin, despre care a spus că acordă mai multă importanţă capturării teritoriului ucrainean decât apărării propriului teritoriu. El a susţinut că ofensiva în regiunea Kursk a redus numărul guvernelor din întreaga lume care solicită Ucrainei să facă compromisuri cu Rusia pentru a pune capăt războiului şi a ceda porţiuni mari de teritoriu. „Nu pot exista compromisuri cu Putin, dialogul, astăzi, este în principiu gol şi lipsit de sens, deoarece el nu doreşte să pună capăt războiului pe cale diplomatică”, a declarat Zelenski.
Liderul ucrainean a mai spus că Kievul continuă să facă progrese în ceea ce priveşte producţia internă de arme şi că a efectuat primul test cu o rachetă balistică de producţie internă.
Rusia avertizează Statele Unite
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov spune că Occidentul se joacă cu focul permițând Ucrainei să lovească adânc în Rusia cu rachete occidentale şi avertizează Statele Unite că al Treilea Război Mondial nu se va limita la Europa, scrie Reuters.
Ucraina a început din 6 august ofensiva în regiunea Kursk din vestul Rusiei şi controlează în prezent o porţiune de aproximativ 1.200 de kilometri pătraţi de teritoriu rus, în urma primului atac străin asupra Rusiei de la al Doilea Război Mondial încoace.
Serghei Lavrov, care este ministrul de Externe al lui Putin de peste 20 de ani, a declarat marţi că Occidentul caută să escaladeze războiul din Ucraina şi „caută să-şi facă rost de probleme”, dacă va lua în considerare cererile Ucrainei de a slăbi restricţiile privind utilizarea armelor furnizate din străinătate.
De la invadarea Ucrainei în februarie 2022, Putin a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui război mult mai amplu, care ar implica cele mai mari puteri nucleare ale lumii, deşi a susținut că Rusia nu doreşte un conflict cu alianţa NATO condusă de SUA. „Acum confirmăm încă o dată că a te juca cu focul – şi ei sunt ca nişte copii mici care se joacă cu chibriturile – este un lucru foarte periculos pentru adulţii cărora li s-au încredinţat arme nucleare în una sau alta dintre ţările occidentale”, le-a declarat Lavrov jurnaliştilor de la Moscova.
Şeful diplomaţiei ruse a menţionat în acest context că în prezent Rusia îşi „clarifică” doctrina nucleară. „Este foarte important să înţelegem că avem propria noastră doctrină, inclusiv doctrina privind utilizarea armelor nucleare, care, de altfel, este în curs de clarificare şi pe care oficialii americani o ştiu foarte bine”, a subliniat el într-o conferință de presă susținută după discuţiile cu ministrul de externe din Yemen, Shaya Mohsen al-Zindani.
Lavrov a reamintit poziţia părţii americane, care consideră că, în cazul unui nou război mondial, Europa va suferi în primul rând. „Americanii asociază fără echivoc discuţiile despre al Treilea Război Mondial cu ceva care, Doamne fereşte, dacă se va întâmpla, va afecta exclusiv Europa”, a spus Lavrov. El a atras atenţia asupra unor declaraţii ale coordonatorului pentru comunicaţii strategice din cadrul Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby. „Acesta este, în general, un moment revelator, care reflectă mentalitatea planificatorilor americani, a geostrategilor, care sunt convinşi că vor sta deoparte”, a menţionat Lavrov.
Doctrina nucleară a Rusiei datând din 2020 stabileşte situaţiile în care preşedintele său ar lua în considerare utilizarea unei arme nucleare: în general, ca răspuns la un atac cu arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă sau arme convenţionale, „atunci când însăşi existenţa statului este pusă în pericol”.
Un pacient a murit din cauza unei boli grave rare transmise de ţânţari
schimbările climatice ar putea spori prevalenţa acestor infectări
O persoană a murit în nord-estul Statelor Unite ca urmare a encefalitei ecvine orientale (EEE), o boală rară transmisă de ţânţari, au anunţat marţi autorităţile sanitare locale.
Departamentul de Sănătate din statul New Hampshire a identificat pacientul ca fiind un adult din oraşul Hampstead, fără a oferi alte detalii cu privire la sexul sau vârsta acestuia. Persoana a fost spitalizată din cauza deteriorării grave a sistemului nervos central şi a murit în urma bolii. „Ultima infecţie umană cunoscută cu virusul encefalitei ecvine orientale în New Hampshire a avut loc în 2014”, când departamentul de sănătate a raportat trei infecţii umane, inclusiv două decese, a adăugat acesta.
Decesul survine într-un context de îngrijorare crescândă în nord-estul SUA cu privire la riscul de răspândire a EEE, a cărei prevalenţă este considerată a fi sporită de schimbările climatice.
La începutul lunii, statul Massachusetts, vecin cu New Hampshire, a anunţat primul caz de EEE al anului în acest stat, la un octogenar.
Potrivit CDC, principala agenţie de sănătate publică din Statele Unite, simptomele virusului encefalitei ecvine orientale includ febră, dureri de cap, vărsături, diaree, modificări comportamentale şi somnolenţă. Acesta poate provoca, de asemenea, tulburări neurologice semnificative. Aproape 30 % dintre cei infectaţi mor, iar mulţi dintre cei care supravieţuiesc suferă de sechele fizice sau psihice. Persoanele sub 15 ani şi peste 50 de ani sunt considerate a fi cele mai expuse riscului.
Autorităţile sanitare recomandă oamenilor să aplice soluţii anti-ţânţari, să poarte îmbrăcăminte de protecţie atunci când sunt în aer liber şi să elimine apa stătătoare din apropierea locuinţelor pentru a reduce uşurinţa cu care ţânţarii se pot înmulţi.
Un raport din 2023 al asociaţiei Climate Central subliniază că numărul de „zile cu ţânţari” - când condiţiile meteorologice calde şi umede sunt ideale pentru această insectă - a crescut în mare parte din Statele Unite în ultimele patru decenii, din cauza schimbărilor climatice cauzate de activitatea umană.
Misiunea revoluţionară Polaris Dawn a SpaceX, amânată pe termen nedeterminat
Plecarea rachetei SpaceX, care trebuia să transporte miercuri un miliardar, un pilot şi doi angajaţi ai companiei într-o misiune spaţială revoluţionară, Polaris Dawn, reprezentând prima ieşire privată în spaţiu din istorie, a fost amânată pe termen nelimitat, a anunţat operatorul, care a invocat vremea nefavorabilă, relatează AFP.
„Din cauza unei prognoze meteo nefavorabile în zona de aterizare pe apă a (capsulei) Dragon, în largul coastei Floridei, renunţăm la intervalele de decolare de astăzi şi mâine a (rachetei) Falcon 9 pentru Polaris Dawn”, a declarat SpaceX pe reţeaua X. „Echipele continuă să monitorizeze condiţiile meteorologice pentru condiţii favorabile de lansare şi întoarcere”, a adăugat operatorul.
Lansarea misiunii Polaris Dawn fusese deja amânată cu 24 de ore după detectarea, luni, a unei „scurgeri de heliu” pe o legătură care alimentează racheta. Heliul, care nu este un gaz inflamabil, este adesea utilizat în sistemele de propulsie.
Decolarea rachetei Falcon 9, cu capsula Dragon care transportă echipajul, fusese reprogramată pentru miercuri la ora locală 03:38 de la Centrul Spaţial Kennedy (10:38, ora României). „Toate sistemele sunt pregătite pentru lansarea de mâine”, a declarat marţi SpaceX.
Comandantul misiunii de cinci zile este miliardarul american Jared Isaacman, care lucrează de mai mulţi ani cu compania lui Elon Musk. Călătoria urmează să fie ocazia de a testa primele costume spaţiale albe, cu aspect futurist, ale SpaceX.
Ieşirea în spaţiu, care se anunţă a fi spectaculoasă, va fi transmisă în direct în a treia zi a misiunii. Nava spaţială urmează să se aventureze la o altitudine de 1.400 km, cea mai mare distanţă parcursă de un echipaj uman de la misiunile lunare Apollo.
De asemenea, este pentru prima dată când angajaţii SpaceX vor merge în spaţiu: Sarah Gillis este responsabilă de pregătirea astronauţilor, iar Anna Menon a lucrat pentru NASA înainte de a se alătura SpaceX. A patra persoană de la bord este pilotul Scott Poteet, un fost ofiţer al US Air Force şi un apropiat al lui Jared Isaacman.
Cei patru aventurieri au fost supuşi unui antrenament intensiv timp de peste doi ani: aproximativ 2.000 de ore într-un simulator, sesiuni de centrifuge (rotaţie rapidă), scufundări, salturi cu paraşuta şi antrenamente de supravieţuire în Ecuador.
Polaris îşi propune să fie următorul pas în explorarea spaţială comercială.
Jared Isaacman, în vârstă de 41 de ani, patronul companiei financiare Shift4, a plecat deja în spaţiu în 2021 la bordul unei alte misiuni orbitale SpaceX pe care a închiriat-o, Inspiration4, prima din istorie care nu a avut astronauţi profesionişti.
El nu a dezvăluit suma pe care a investit-o în Polaris. Programul ambiţios al SpaceX urmează să includă trei misiuni, inclusiv primul zbor cu echipaj uman al mega-rachetei Starship, care este dezvoltată pentru călătorii spre Lună şi Marte.
La o distanţă de 1.400 km - de peste trei ori mai mare decât cea a Staţiei Spaţiale Internaţionale - mediul este complet diferit în ceea ce priveşte radiaţiile şi micrometeoriţii, a explicat Isaacman.
Armata israeliană a lansat o operaţiune majoră în Cisiordania
Forţele de securitate israeliene au declarat miercuri că desfăşoară „o operaţiune antiteroristă pentru a contracara terorismul” în Cisiordania ocupată, iar aceasta pare a fi o operaţiune israeliană majoră, cel puţin patru oraşe palestiniene fiind vizate în acelaşi timp - Jenin, Tulkarem, Nablus şi Tubas, relatează BBC.
Forţele israeliene efectuează raiduri regulate în Cisiordania, dar acesta pare mai cuprinzător decât majoritatea celor anterioare. Este pentru prima dată de la a doua Intifadă - o revoltă palestiniană majoră care a durat din 2000 până în 2005 - când mai multe oraşe palestiniene au sunt vizate simultan în acest mod.
Cel puţin 11 palestinieni au fost ucişi de forţele israeliene în nordul Cisiordaniei ocupate, au afirmat oficiali palestinieni din domeniul sănătăţii. Cinci ar fi fost ucişi într-un atac aerian în tabăra de refugiaţi al-Far'a, iar şase într-un atac cu dronă şi în confruntări armate în Jenin.
Rapoartele palestiniene spun că principalele drumuri spre Jenin sunt închise în urma confruntărilor armate din tabăra de refugiaţi a oraşului. Un atac aerian israelian ar fi vizat un vehicul într-un sat din apropiere în zori. De asemenea, sunt informaţii că forţele israeliene ar fi intrat într-un spital din Jenin şi au blocat două din Tulkarem.
Raidurile militare israeliene din Nablus s-ar fi concentrat asupra a două tabere de refugiaţi de acolo. În tabăra Far'a de lângă Tubas, medicii spun că ambulanţele se străduiesc să ajungă la răniţi după un atac cu dronă israelian.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a declarat că Forţele de Apărare Israeliene (IDF) „operează cu toată forţa de noaptea trecută în taberele de refugiaţi din Jenin şi Tulkarem pentru a dezmembra infrastructurile teroriste iraniano-islamice stabilite acolo”. El a acuzat Iranul, care sprijină grupările armate Hamas şi Jihadul Islamic Palestinian, că încearcă să deschidă ceea ce el a numit un „al doilea front” împotriva Israelului în Cisiordania.
Armata israeliană a oferit puţine detalii, dar a precizat într-un comunicat că forţele IDF, agenţia de securitate internă Shin Bet şi poliţia de frontieră israeliană „desfăşoară în prezent o operaţiune antiteroristă pentru contracararea terorismului în Jenin şi Tulkarem”.
Potrivit unor surse militare citate de The Times of Israel, IDF se aşteaptă ca raidul major din Cisiordania să dureze mai multe zile. Mai mulţi palestinieni căutaţi au fost, de asemenea, reţinuţi în cadrul operaţiunii, potrivit armatei.
Doi angajaţi ai companiei Delta au murit în explozia unei anvelope a unui Boeing pe aeroport
Doi angajaţi ai companiei americane americane Delta şi-au pierdut viaţa marţi după ce o anvelopă a unui avion Boeing 757 a explodat în timpul unor lucrări de mentenanţă pe aeroportul internaţional Hartsfield-Jackson din Atlanta, statul american Georgia.
Compania a confirmat, într-un comunicat, că doi angajaţi, cărora nu le-a indicat numele, au murit şi că un al treilea a fost grav rănit în explozia petrecută în cursul dimineţii. Detaliile accidentului nu sunt cunoscute.
Acesta s-a produs când o anvelopă a explodat în timp ce era scoasă de pe roata unui avion Boeing 757-232 în atelierul de mentenanţă. Avionul sosise duminică de la Las Vegas, conform postului local WSB-TV, care citează informaţiile de zbor.
Compania Boeing trece printr-unul dintre cele mai nefericite momente din istoria sa în urma unei serii de accidente legate de probleme grave de calitate la avioanele sale. Printre cele mai recente incidente se numără cel de la începutul acestui an, când panoul care acoperea o uşă de urgenţă a unui Boeing 737 Max-9 al companiei Alaska Airlines s-a desprins în timpul zborului.
