MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: În Ucraina au loc operațiuni contraofensive și defensive
Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut sâmbătă că armata sa este angajată „în operațiuni contraofensive și defensive”, la o zi după ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că inițiativa mult lăudată a Kievului de a recuceri teritoriul este în plină desfășurare, transmite Reuters.
Dar liderul ucrainean nu a dezvăluit detalii, spunând reporterilor să transmită lui Putin că generalii săi sunt optimiști.
Zelenski a ridicat din umeri la o conferință de presă, când a fost întrebat despre comentariile lui Putin de vineri, potrivit cărora Kievul și-a început contraofensiva, dar nu a făcut niciun progres.„În Ucraina au loc acțiuni contraofensive și defensive, dar nu voi spune în detaliu în ce stadiu se află”, a spus Zelenski, enumerând după nume cei mai buni membri ai armatei ucrainene. „Ei (generalii) sunt cu toții într-o dispoziție pozitivă. Transmite asta lui Putin”, a spus el zâmbind, stând alături de prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, aflat în vizită. El a spus că comentariile lui Putin cu privire la contraofensivă au fost „interesante... Este important ca Rusia să simtă mereu acest lucru: că nu mai au mult timp, în opinia mea”.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că forțele ucrainene au făcut în ultimele 24 de ore încercări „nereușite” de a ataca în regiunile de sud Donețk și Zaporojia -- două zone supuse luptelor grele. Ministerul a menționat și Bahmut, orașul din estul Ucrainei despre care Moscova a afirmat că a fost capturat luna trecută după 10 luni de bătălii aprige. Reuters nu a putut verifica independent situația de pe câmpul de luptă.
În mesajul său video de noapte, Zelenski a oferit din nou câteva detalii în timp ce a îndemnat trupele să continue să lupte. „Mulțumesc tuturor celor care își mențin pozițiile și celor care avansează”, a spus el, invocând fronturile de est și de sud, unde luptele sunt cele mai intense. Statul major al Ucrainei a declarat că forțele sale au respins atacurile inamice în jurul Bahmut și a orașului de mult asediat Marinka.
Forțele ruse, „continuă să sufere pierderi grele pe care încearcă să le ascundă”, a anunțat statul major. Generalul Oleksander Sirski, comandantul forțelor terestre care deține controlul operațional al contraofensivei, a postat pe rețelele de socializare o imagine cu o explozie despre care a spus că este un grup de soldați ruși distrus lângă Bahmut.
Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Serhi Cerevati a raportat noi progrese lângă Bahmut. „Încercăm... să efectuăm lovituri asupra inamicului, contraatacăm. Am reușit să avansăm până la 1.400 de metri pe diferite secțiuni ale frontului”, a spus Cerevati.
Ucraina a declarat de luni de zile că plănuiește o contraofensivă majoră. Dar a negat că operațiunea principală a început. Cu puține rapoarte independente din primele linii, a fost dificil de evaluat starea luptei.
Ministerul Apărării al Marii Britanii a declarat că în ultimele 48 de ore Ucraina a desfășurat operațiuni „semnificative” în mai multe părți de est și de sud, apărarea rusă fiind spartă pe alocuri.
„În unele zone, forțele ucrainene au făcut probabil progrese bune și au pătruns în prima linie de apărare rusă. În altele, progresul ucrainean a fost mai lent”, se spune, caracterizând, de asemenea, performanța armatei ruse ca fiind mixtă. „Unele unități (rusești) desfășoară probabil operațiuni de apărare credibile, în timp ce altele s-au retras într-o oarecare dezordine, pe fondul rapoartelor crescute privind victimele rusești, în timp ce se retrag prin propriile câmpuri minate”.
Contraofensiva Ucrainei este de așteptat să folosească mii de trupe care au fost antrenate și echipate de Occident, dar Rusia a construit fortificații uriașe în teritoriul ocupat pentru a se pregăti, în timp ce Kievului îi lipsește și supremația aeriană. Sudul este văzut ca o prioritate strategică cheie pentru un impuls ucrainean care ar putea viza recucerirea celei mai mari centrale nucleare din Europa și tăierea podului terestre rusesc către peninsula ocupată a Mării Negre din Crimeea, împărțind forțele ruse.
Analistul militar ucrainean Oleksi Hetman a declarat pentru NV Radio că evenimentele din ultimele zile au fost doar pași inițiali. „Ceea ce se întâmplă acum ar putea fi numit „recunoaștere în luptă”, prima etapă a ofensivei. Era imposibil să progresăm în profunzime. Scopul a fost să verificăm apărările inamicului. Să așteptăm câteva zile și să vedem”, a spus Hetman.
Miracolul din Columbia: Cei patru copii găsiți după 40 de zile sunt epuizați, dar „fericiți”
Epuizați, dar „fericiți”: cei patru copii indigeni, salvați după ce au rătăcit timp de 40 de zile în jungla columbiană, se odihneau, sâmbătă, într-un spital militar din Bogota, în timp ce țara a continuat să sărbătorească acest „miracol” și să laude cooperarea fără precedent dintre militari și indigeni în timpul operațiunilor de căutare, relatează AFP. „Nepoții mei au viață în ei. Chiar dacă sunt foarte epuizați, știu că sunt pe mâini bune”, a declarat presei bunicul lor, Fidencio Valencia, un indian Huitoto în vârstă de 47 de ani.
„Sunt fericiți să vadă familia”, a mai spus bunicul lor, în fața spitalului militar și a unei mulțimi de jurnaliști.
Copiii „sunt un pic îngrijorați să vadă atâta lume în jurul lor, dar își revin, vorbesc puțin (...), este o mare bucurie să-i vezi așa”, a comentat ministrul Apărării, Ivan Velasquez, la finalul unei vizite la patul lor, în compania președintelui Gustavo Petro și a familiei sale.
Lesly (13 ani), Soleiny (9 ani), Tien Noriel (5 ani) și Cristin (1 an) au fost găsiți în viață vineri după-amiază de către salvatori, după ce au rătăcit singuri în junglă de la prăbușirea, la 1 mai, a micului avion Cessna 206 în care călătoreau împreună cu mama lor, pilotul și o rudă. Cei trei adulți au murit în accident. „Erau deshidratați (...) Dar, în general, starea lor este acceptabilă. Sunt în afara oricărui pericol”, a spus Velasquez.
Doi dintre copii și-au sărbătorit zilele de naștere în junglă, a precizat el: cea mai mică, Cristin, a împlinit un an, iar Tien Noriel a împlinit cinci ani.
Velasquez a adus un omagiu special celei mai mari, Lesly: „datorită ei (...) ceilalți trei au putut supraviețui, datorită grijii și cunoștințelor sale despre junglă”.
În afară de „câteva leziuni cutanate și înțepături”, copiii nu prezintă „nicio patologie sau vreo deteriorare a stării de sănătate”, a declarat un medic militar. „Ei sunt în stare stabilă” și urmează un protocol de renutriție. Se așteaptă ca spitalizarea lor să dureze între două și trei săptămâni.
Copiii au fost scoși din junglă și transportați cu avionul în orașul San Jose del Guaviare, înainte de a fi transportați peste noapte cu un avion medical la Bogota, unde au fost internați într-un spital al forțelor armate. „Am reușit imposibilul”, s-a felicitat comandantul-șef al forțelor armate columbiene, generalul Helder Fernan Giraldo, în timp ce întreaga țară s-a bucurat de acest cvadruplu „miracol”. Președintele Gustavo Petro anunțase vineri seară vestea, calificând-o drept o „zi magică” de „bucurie” și lăudând drept „un exemplu de supraviețuire totală care va rămâne în istorie”.
Pentru Organizația națională a popoarelor amerindiene din Columbia (Opiac), statutul lor de indigeni și această legătură cu totul specială cu natura au jucat un rol în supraviețuirea lor în tufișuri. Cei patru „nu vorbesc prea mult, dar sunt fericiți (...) sunt copii (...), încep să vrea să se joace, Cristin în special. (...) Această micuță este minunată”, a declarat jurnaliștilor Astrid Caceres, directoarea Institutului pentru bunăstarea familiei (ICBF).
La cererea tatălui ei, fetița cu ochii mari și negri îl va avea în curând ca naș pe cel care a condus operațiunile de căutare, carismaticul general Pedro Sanchez. „Pentru mine, este o onoare”, a comentat ofițerul, vizibil emoționat, în timp ce își punea mâna pe inimă.
Frații au fost însoțiți în călătoria lor de un câine. Nu se știe deocamdată dacă este vorba de Wilson, câinele ciobănesc de căutare al armatei, care s-a rătăcit în junglă și care este încă căutat de militari, în numele unui „principiu: nimeni nu este lăsat în urmă”. „Copii ai tufișurilor”, ei „au supraviețuit la început mâncând puțină făină (care se afla la bordul avionului prăbușit), apoi semințe”, potrivit bunicului lor. „Supraviețuirea copiilor este o demonstrație a cunoașterii și a relației pe care indigenii o au cu natura, o legătură învățată încă din pântecele mamei”, potrivit unui comunicat de presă al Opiac.
Peste 100 de soldați însoțiți de câini de căutare și zeci de indigeni îi căutau pe copii de când a fost găsit avionul prăbușit. Încă o dată sâmbătă, toți oficialii au lăudat cooperarea pe teren a comandourilor și a voluntarilor indigeni, într-o țară în care decenii de conflicte interne și violențe au dus la neîncredere între ei.
„Fără indigeni, fără experiența și cunoștințele lor despre junglă, acest rezultat nesperat nu ar fi putut fi obținut, așa cum recunosc toți militarii”, a subliniat ministrul Velasquez: „ei au fost ghizii comandourilor noastre în junglă”. Potrivit armatei, salvatorii au parcurs aproape 2.656 km în această junglă ostilă și impenetrabilă în peste o lună.
Prin „colaborarea cu trupele”, voluntarii indigeni au „sporit capacitatea de reacție a statului”, a analizat șeful ICBF. Această „întâlnire a cunoștințelor indigene și militare” în favoarea „binelui comun”, combinată cu „respectul pentru pădure”, arată „o cale diferită spre o nouă Columbie”, o „adevărată cale spre pace în numele vieții”, a mai spus Petro pe Twitter.
Trump atacă Departamentul de Justiție: Această persecuție brutală este o parodie a justiției
În prima sa apariție publică după anunțul privind inculparea sa penală în ancheta privind documentele clasificate găsite la locuința din Mar-a-Lago, Florida, fostul președinte american Donald Trump și-a intensificat, sâmbătă, atacurile la adresa Departamentului de Justiție al SUA, relatează Reuters.
Donald Trump i-a acuzat pe procurori, fără a oferi nicio dovadă, că au desfășurat o campanie motivată politic, menită să compromită alegerea sa la Casa Albă.
Luând cuvântul la convenția Partidului Republican din statul Georgia, fostul președinte a afirmat că Joe Biden a orchestrat acuzațiile pentru a-i submina campania și a deturna atenția de la investigațiile desfășurate de Congres și de autoritățile federale asupra fiului actualului președinte american. Nu există nicio dovadă care să susțină acuzațiile aduse de Donald Trump. Departamentul de Justiție asigură că toate deciziile sale privind investigațiile sunt luate fără a ține cont de politică. Joe Biden a declarat că nu se va implica în ancheta asupra predecesorului său, scrie Reuters.
„Această acuzație ridicolă și lipsită de temei a Departamentului de Injustiție al administrației Biden va rămâne în istorie ca unul dintre cele mai oribile abuzuri de putere din istoria țării noastre”, a declarat Donald Trump. „Această persecuție brutală este o parodie a justiției”, a spus el. Donald Trump a fost acuzat de 37 de capete de acuzare în cadrul anchetei privind modul în care a gestionat documentele clasificate ale guvernului american găsite anul trecut în locuința sa din Florida.
Fostul președinte urmează să compară pentru prima dată în acest caz marți la un tribunal din Miami, în ajunul celei de-a 77-a aniversări a sa. Această punere sub acuzare intervine într-un moment în care Donald Trump face campanie pentru nominalizarea republicană în vederea alegerilor prezidențiale din 2024.
Ucraina: Rusia a aruncat în aer barajul Kahovka pentru a împiedica avansarea trupelor ucrainene în regiunea Herson
Barajul Kahovka a fost aruncat în aer de forțele ruse pentru a împiedica avansarea trupelor ucrainene în regiunea sudică Herson, a declarat duminică adjunctul ministrului Apărării, Hanna Maliar, transmite Reuters.
Ucraina a acuzat forțele ruse că au aruncat în aer barajul din interiorul hidrocentralei asociate. Barajul a fost sub ocupație rusă încă din primele săptămâni ale invaziei Rusiei, din februarie anul trecut. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru distrugerea barajului.
Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că bombardează civili în timp ce se desfășoară eforturile de salvare. „Explozia hidrocentralei Kahovka a fost efectuată se pare cu intenția de a împiedica forțele de apărare ucrainene să lanseze o ofensivă în sectorul Herson”, a afirmat Maliar în aplicația de mesagerie Telegram.
Ea a spus că acțiunea, care a declanșat o inundație vastă care a inundat orașe și sate, a prins rezidenți și a măturat case întregi, a avut ca scop, de asemenea, să permită desfășurarea rezervelor rusești în zonele Zaporijia și Bahmut. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că în Ucraina au loc operațiuni contraofensive și defensive.
Zelenski acuză “indiferența rușinoasă” văzută după ruperea barajului Kahovka
u “Teroriștii sunt alimentați de această slăbiciune a lumii, de această indiferență”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă, că rușii sunt “alimentați” de indiferența și slăbiciunea arătate de unele organizații după ruperea barajului Kahovka.
“Un rezumat al acestei zile. În primul rând au fost negocierile cu prim-ministrul Canadei Justin Trudeau. Arme și muniție. Există un pachet de apărare. Coaliția de luptători moderni și pregătirea piloților noștri înregistrează un progres vizibil.
Consecințele atacului terorist rusesc de la Kahovka au fost discutate în detaliu. Canada este printre cei care ne pot ajuta să ne redresăm după acest dezastru. Ne înțelegem reciproc în privința pașilor necesari. Desigur, nu vom sta departe de dezastrul cu care se confruntă Canada acum. Incendii masive, pierderi colosale de mediu și pericol pentru oameni... Ucraina este pregătită să ajute la stingerea incendiilor în cazul în care Canada are nevoie de o astfel de asistență internațională.
Simțul nostru ucrainean al relațiilor internaționale constă tocmai în faptul că ar trebui să avem întotdeauna grijă unul de celălalt atunci când este nevoie de sprijin. Și chiar să ajutăm. Sunt sigur că va deveni un principiu global. Acțiune reciprocă, sprijin reciproc, forță reciprocă”, a spus Zelenski.
El a acuzat “indiferența rușinoasă” pe care a observat-o la anumite organizațiii după ruperea barajului Kahovka. “Acum, din păcate, vedem că există pur și simplu o indiferență rușinoasă față de ecocidul și tragedia umană provocate de atacul terorist rusesc de la Kahovka. Când organizațiile internaționale care ar trebui să protejeze viața la scară globală nu au timp să organizeze și să trimită o misiune de salvare pe teritoriul ocupat chiar și într-o săptămână în care unii jucători mondiali nu îndrăznesc să iasă nici măcar cu declarații clare și puternice care ar condamnă această nouă crimă de război rusească, teroriștii sunt pur și simplu alimentați de această slăbiciune a lumii, de această indiferență – îi încurajează. Și trebuie să depășim asta. Și vom depăși. Facem presiuni și încurajăm ca organizațiile internaționale și sprijinul internațional să vină în partea din regiunea Herson unde se află acum ocupanții”.
“Până acum, peste 3.000 de persoane au fost deja evacuate în regiunile Herson și Mikolaiv. Dar este doar un teritoriu liber sub controlul nostru. În teritoriul ocupat, este posibil să îi ajutăm doar pe oamenii din anumite zone – teroriștii ruși fac totul pentru ca victimele dezastrului să fie cât mai multe posibil. Bombardamentele rusești continuă – chiar și în punctele de evacuare. Rusia nu oferă niciun ajutor real oamenilor din zonele inundate – nu de dragul propagandei, ci de dragul oamenilor... Statul rus și conducerea rusă ar trebui să poarte responsabilitate separată, corectă și strictă pentru toate acestea. Și organizațiile internaționale ar trebui să funcționeze în zonele noastre, pe care încă nu le-am dezocupat. Fiecare viață este importantă – toată regiunea Herson, tot sudul. Fiecare oraș și sat. Vom face tot ce este posibil și imposibil pentru ca ajutorul să vină la toți oamenii noștri”, a mai spus Zelenski.
Un american a fost reținut la Moscova: este acuzat de afaceri cu narcotice
Un cetățean american a fost reținut la Moscova, potrivit unui comunicat transmis pe Telegram de către instanțele de jurisdicție generală din Moscova, relatează CNN.
Bărbatul a fost reținut sâmbătă, unde „Tribunalul districtual Khamovniki din Moscova a luat o măsură preventivă împotriva unui cetățean american”, se arată în comunicat.
În comunicatul instanței, bărbatul este descris ca fiind un „fost parașutist și muzician” și „este acuzat că s-a implicat în afaceri cu narcotice prin atragerea de tineri”. „A fost luată o măsură preventivă sub formă de detenție”, a adăugat comunicatul. Bărbatul va rămâne în arest până la 6 august 2023, potrivit comunicatului.
Departamentul de Stat al SUA a declarat sâmbătă că a luat la cunoștință de rapoartele privind reținerea unui cetățean american, dar a refuzat să facă alte comentarii, invocând considerente legate de confidențialitate. „Suntem la curent cu rapoartele privind arestarea recentă a unui cetățean american la Moscova”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. „Atunci când un cetățean american este reținut în străinătate, departamentul urmărește accesul consular cât mai curând posibil și lucrează pentru a oferi toată asistența adecvată”, a spus el.
China are de mult timp o unitate de spionaj în Cuba, afirmă un oficial american
Un oficial american a declarat sâmbătă că China colectează de mult timp informații din Cuba și că și-a modernizat instalațiile de pe insulă în 2019, informează Reuters.
Wall Street Journal a relatat joi că China a ajuns la un acord cu Cuba pentru a înființa o bază de spionaj pe insulă, un raport pus sub semnul întrebării de guvernele american și cubanez. Oficialul american, care preferă să-și păstreze anonimatul, a declarat că informațiile din presă „nu corespund înțelegerii noastre”, fără a oferi detalii suplimentare.
El a precizat că această problemă este anterioară președinției lui Joe Biden, la fel ca și eforturile Beijingului de a-și consolida infrastructura de colectare de informații în întreaga lume. „Această problemă este deja cunoscută și nu este o evoluție nouă”, a spus el. „RPC (Republica Populară Chineză, n.r.) și-a modernizat facilitățile de informații din Cuba în 2019. Acest lucru este bine documentat în arhivele de informații”, a menționat el.
Macron l-a avertizat pe omologul iranian cu privire la consecințele livrării de drone în Rusia
Președintele francez Emmanuel Macron l-a avertizat pe omologul iranian Ebrahim Raisi cu privire la consecințele livrării de drone în Rusia, a anunțat biroul lui Macron, citat de Reuters.
Într-un discuție telefonică care a avut loc sâmbătă, Macron a cerut Iranului „să înceteze imediat” sprijinul pe care îl oferă Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Macron și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la traiectoria programului nuclear iranian, se arată în comunicat. Marea Britanie, Franța, Germania, Statele Unite și Ucraina spun că aprovizionarea Rusiei cu drone fabricate de Iran încalcă o rezoluție din 2015 a Consiliului de Securitate al ONU, care consacră acordul nuclear cu Iranul.
Casa Albă a declarat vineri că Rusia pare să-și aprofundeze cooperarea în domeniul apărării cu Iranul și a primit sute de drone de atac unidirecțional pe care le folosește pentru a lovi Ucraina.
Ayatollahul Khamenei: Occidentul nu ar putea opri Iranul să dezvolte arme nucleare, dacă Teheranul ar dori acest lucru
Occidentul nu ar putea împiedica Iranul să construiască arme nucleare, dacă Teheranul ar dori să continue un program de dezvoltare a armelor nucleare, a declarat duminică liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, pe fondul tensiunilor crescânde legate de activitatea nucleară avansată a țării, dar a subliniat că nu este nimic în neregulă să existe un acord nuclear cu puterile vestice, transmite Reuters.
„Discuțiile despre armele nucleare ale Teheranului sunt o minciună și ei (Occidentul) știu asta. Nu vrem arme nucleare, pe baza credințelor noastre religioase. Altfel nu ar fi putut să ne oprească”, a spus Khamenei, potrivit presei de stat. Liderul suprem al Iranului a spus însă că ajungerea la un acord cu Occidentul asupra lucrărilor nucleare disputate ale Teheranului este posibilă dacă infrastructura nucleară a țării rămâne intactă. „Nu este nimic în neregulă cu acordul (cu Occidentul), dar infrastructura industriei noastre nucleare nu ar trebui să fie atinsă”, a spus el, adăugând că Teheranul ar trebui să continue să lucreze cu agenția de supraveghere nucleară a ONU în cadrul garanțiilor.
Fostul președinte american Donald Trump a renunțat în 2018 la pactul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu șase mari puteri. Trump a reimpus sancțiunile americane asupra Iranului după ieșirea din acordul nuclear, ceea ce a determinat Teheranul să reia activitățile nucleare interzise anterior și a reînviat temerile americane, europene și israeliene că Iranul ar putea căuta să se înzestreze cu bomba atomică. Iranul a negat în mod constant orice astfel de ambiție.
Discuțiile indirecte între Teheran și administrația președintelui american Joe Biden pentru salvarea acordului nuclear au intrat în impas din septembrie anul trecut. Israelul, pe care Iranul refuză să îl recunoască, se opune eforturilor depuse de puterile mondiale pentru a revigora acordul nuclear cu Teheranul și amenință de mult timp cu acțiuni militare în cazul în care diplomația eșuează.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
