MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Yoghinul care afirma că nu a mai mâncat de 80 de ani, a murit la 90 de ani
Cazul său i-a surprins pe oamenii de știință
Un yoghin indian care spunea că nu s-a mai hrănit și hidratat în ultimele opt decenii, care a făcut obiectul unor studii medicale dar și al multor îndoieli, a murit ieri la vârsta de 90 de ani, a anunțat unul dintre vecinii lui. Ascetul Prahlad Jani, care purta părul lung și un inel în nas după modelul unei zeițe hinduse, era originar din satul Charada din statul Gujarat, situat în vestul Indiei, și susținea că nu a mai consumat apă și alimente de la vârsta de 11 ani. “A murit marți dimineață, de bătrânețe, în casa lui”, a declarat Sheetal Chaudhary, unul dintre vecinii săi. Prahlad Jani spunea că a fost binecuvântat de o zeiță în copilăria sa, fapt care i-ar fi conferit anumite puteri speciale. “Primesc elixirul vieții prin orificiul din bolta mea palatină, iar asta îmi permite să trăiesc fără hrană și fără apă”, declara el pentru AFP în 2003.
Autoritățile nu pot să verifice dacă yoghinul nu a consumat în realitate deloc alimente și apă pe durata ultimelor opt decenii. În schimb, medicii consideră că este de neconceput ca un corp uman să poată să suporte un post atât de îndelungat. Ascetismul său, care l-a ajutat să înființeze o comunitate de fideli, a atras atenția oamenilor de știință. Echipe medicale indiene l-au monitorizat în două rânduri, în 2003 și în 2010. În timpul celui de-al doilea studiu, pe durata căruia a fost supravegheat în permanență de camere de filmat, yoghinul a rezistat fără să bea apă și fără să mănânce nimic, dar și fără urinare și defecare, timp de două săptămâni, uluindu-i pe medicii care aveau sarcina de a îl monitoriza. “Acest fenomen rămâne un mister”, declara în epocă în fața reprezentanților presei un medic neurolog din acea echipă medicală.
Studiu: Orașele mari de la latitudini medii, principalele ținte al Covid-19
Peste jumătate dintre cazurile confirmate de COVID-19, boala provocată de noul coronavirus, au survenit în zone în care temperatura aerului era cuprinsă între 5 și 15 grade Celsius, a constatat o echipă de cercetători din China într-un studiu citat marți de agenția Xinhua. Cercetătorii de la Universitatea Lanzhou au dorit să afle mai multe informații referitoare la condițiile de mediu în care SARS-CoV-2 poate supraviețui pentru a înțelege tiparul de dispersie la nivel mondial. Specialiștii au cercetat impactul temperaturii ambientale asupra răspândirii globale a COVID-19, conform articolului științific ce însoțește studiul recent, publicat în jurnalul științific Science of The Total Environment. Relația dintre numărul de cazuri de COVID-19 confirmate zilnic și condițiile meteorologice, inclusiv temperatura și umiditatea, a fost studiată pe baza datelor de la aproximativ 3,75 milioane de cazuri de COVID-19 confirmate la nivel mondial, în 185 de țări și regiuni, în perioada 21 ianuarie - 6 mai. Cercetătorii au constatat că în zonele cu valori de temperatură situate între 5 și 15 grade Celsius au fost reportate 60% dintre cazurile confirmate de COVID-19. Mai mult, aproximativ 73,8% dintre cazurile confirmate erau concentrate în regiuni cu o umiditate absolută între 3 și 10 grame pe metru cub. Constatările indică faptul că SARS-CoV-2 a părut să se răspândească spre latitudini mai înalte și sugerează că ar exista o zonă climatică optimă în care concentrația de SARS-CoV-2 a sporit în mod semnificativ în mediul ambient, inclusiv pe suprafața obiectelor. Răspândirea focarului de COVID-19 este afectată de mai mulți factori. Echipa de oameni de știință a investigat factorii naturali care afectează pandemia. Cercetătorii au avertizat că pandemia de COVID-19 se poate răspândi în mod ciclic, iar focarele ar putea fi recurente în orașele mari situate la latitudini medii, în toamna anului 2020. “Nu ne putem baza pe presupunerea că epidemia de COVID-19 va înceta odată cu creșterea temperaturii”, a declarat Huang Zhongwei, autor principal al articolului științific.AGERPRES
Ciudad de Mexico a înregistrat mii de decese în plus față de aceeași perioadă din ultimii patru ani
Ciudad de Mexico a înregistrat mii de decese în plus față de aceeași perioadă din ultimii patru ani, astfel că sunt tot mai multe îndoieli cu privire la bilanțul oficial al morților provocate de Covid-19. Anul acesta, Ciudad de Mexico a emis mai mult cu 8.072 de certificate de deces față de media pentru aceeași perioadă a ultimilor patru ani, potrivit unui studiu care sugerează că bilanțul deceselor provocate de noul coronavirus ar putea fi cu mult mai mare decât cel oficial, de aproximativ 7.650, scrie The Guardian. Autorii raportului, Mario Romero Zavala și Laurianne Despeghel, au descoperit că în aprilie 2020 au fost emise cu 37% mai multe certificate față de media aceleiași luni pe ultimii patru ani. Până la finalul lunii mai, ei estimează că numărul va crește cu 120%. Ei au precizat că nu toate deccesele suplimentare au fost cauzate de Covid-19, dar unii dintre cei care au murit „nu au mers la spital de teamă să nu se contamineze” și au murit din alte cauze. Astfel, au atribuit Ciudad de Mexico 25% dintre acestea ca fiind cauzate de Covid-19, o rată mai mică decât cele calculate în Germania (97%) și Marea Britanie (54%). Până pe 15 mai, în Mexic au fost efectuate, în medie, 99 de teste la 100.000 de oameni. Potrivit datelor Johns Hopkins University, în țara cu peste 126 de milioane de locuitori au fost inregistrate oficial 71.105 contaminări și 7.633 de decese.
Sistemul spaniol de pensii are în evidențe cu circa 30.000 de pensionari mai puțin din cauza pandemiei
Sistemul spaniol de stat a plătit în primele patru luni ale acestui an cu circa 30.000 de pensii mai puțin față de perioada similară a anului trecut, în special din cauza deceselor provocate de noul coronavirus, a anunțat marți Ministerul spaniol al Muncii, transmite agenția Reuters. Conform datelor publicate de această instituție, între ianuarie și aprilie în total 205.638 de pensionari au ieșit din evidențele sistemului pensiilor de stat, cu circa 30.000 mai mulți față de primele patru luni ale anului trecut și cu circa 25.000 peste media perioadei similare a ultimilor patru ani. “Trebuie să luăm în calcul modul în care pandemia COVID-19 a influențat rata deceselor în ansamblul populației și în special în rândul vârstnicilor”, explică într-o declarație Ministerul spaniol al Muncii. Spania se numără printre țările cele mai îndoliate de pandemia de COVID-19, înregistrând aproape 30.000 de decese provocate de noul coronavirus, peste 80% dintre victime având peste 70 de ani. Pe de altă parte, s-a înregistrat și o scădere a noilor intrați în sistemul de pensii, situație atribuită închiderii unor oficii de pensii în timpul măsurilor de izolare.AGERPRES
UE, pregătită să facă concesii Marii Britanii cu privire la pescuit
Uniunea Europeană este pregătită să-și revizuiască poziția cu privire la pescuit în negocierile prevăzute săptămâna viitoare cu Marea Britanie privind viitoarea relație - o primă concesie majoră a UE în negocierile de după Brexit, dezvăluie Reuters, care citează mai multe surse. În ultima rundă de negocieri, Regatul Unit și UE au rămas ferm pe poziții, din cauza unor divergențe vechi cu privire la pescuit, iar fiecare tabără a agitat spectrul unui eșec al unui acord. Potrivit reglementărilor europene - pe care Londra continuă să le aplice de când a ieșit din UE, la 31 ianuarie, și până la sfârșitul perioadei de tranziție, la sfârșitul anului - pescuitul de desfășoară în principal în apele britanice, iar cea mai mare parte a peștelui prins ajunge la pescari marinari europeni. În viitoarea sa relație cu UE, Londra vrea să dispună de controlul apelor sale teritoriale și a resurselor din aceste ape, însă Bruxellesul se opune acestui lucru în prezent. “Există semne ale unei posibile apropieri a pozițiilor”, a declarat pentru Reuters un oficial european, înaintea viitoarei runde de negocieri, prevăzută săptămâna viitoare. Potrivit altui diplomat european, UE vrea să se ajungă la un compromis cu privire la pescuit. “Poziția noastră inițială privind păstrarea condițiilor actuale este imposibil de susținut”, a declarat el. “Este în mod clar imposibil de atins și luăm în calcul, astfel, o apropiere a pozițiilor”.
Italia vrea ca 15 iunie să fie “Ziua Z” pentru turismul din Europa
Italia pledează pentru o reluare coordonată a deplasărilor pe teritoriul Uniunii Europene (UE) la 15 iunie, care ar putea deveni “Ziua Z” pentru turismul european, a declarat luni seara ministrul italian de externe Luigi Di Maio. “Lucrăm pentru a putea reporni toți odată pe 15 iunie în Europa. Pentru turism, 15 iunie este într-un fel Ziua Z europeană”, a subliniat ministrul în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Rai 1. “Germania aspiră să redeschidă (frontierele) pe 15 iunie, noi lucrăm la aceasta cu Austria și cu alte țări”, a adăugat Luigi Di Maio. Declarațiile sale vin în întâmpinarea unui apel franco-german pentru o redeschidere a frontierelor cât mai repede posibil, apel lansat marți de președintele Adunării Naționale franceze, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schaeuble, președintele Bundestag. La ora actuală, redeschiderea frontierelor în interiorul UE este programată să înceapă la mijlocul lui iunie, însă până acum anunțurile au fost făcute disparat de țările europene, în pofida apelurilor Comisiei Europene la o mai mare coordonare a acțiunilor. Pe frontul italian, Luigi Di Maio speră să relanseze sosirile de vizitatori străini prin oferirea de “indicații unitare turiștilor” în toate regiunile. În caz contrar, “turistul nu va ști cum să se deplaseze dintr-o regiune în alta”, a spus el. “Trebuie să salvăm ceea ce putem salva din (această) vară, pentru a-i ajuta pe oamenii noștri de afaceri”, a subliniat ministrul italian.
Chiar și pacienții cu forme ușoare de COVID-19 dobândesc imunitate
“O amplă majoritate” a pacienților afectați de o formă minoră de COVID-19 dezvoltă anticorpi, care i-ar putea apoi imuniza “timp de mai multe săptămâni” împotriva acestei boli, potrivit unui studiu realizat de Institutul Pasteur și Spitalul Universitar din Strasbourg. Aceste rezultate sunt “încurajatoare” în măsura în care până în prezent nu se cunosc suficiente informații în ceea ce privește mecanismele imunitare împotriva noului coronavirus în special la persoanele afectate de forme ușoare ale bolii. “Știam că persoanele care suferă forme severe ale bolii dezvoltă anticorpi în primele 15 zile de la debutul simptomelor. Știm acum că acest lucru este adevărat și pentru cei care fac forme minore, chiar dacă nivelurile de anticorpi sunt probabil mai slabe”, a explicat într-un comunicat unul dintre autorii studiului, Arnaud Fontanet, responsabil în cadrul departamentului de Sănătate globală al Institutului Pasteur. “Studiul nostru demonstrează că nivelurile de anticorpi sunt, în cele mai multe dintre cazuri, compatibile cu o protecție împotriva unei noi infectări cu SRAS-CoV-2, cel puțin până la 40 de zile după debutul simptomelor”, a adăugat Olivier Schwartz, conducătorul departamentului Virusuri și imunitate din cadrul Institutului Pasteur. Potrivit lui, “obiectivul este în momentul de față evaluarea pe termen lung a persistenței răspunsului anticorpilor și a capacității acestuia de neutralizare” a virusului.
O proteină puțin studiată ar juca un rol esențial în dezvoltarea cancerului mamar
O echipă de oameni de știință din Australia a descoperit modul în care o proteină puțin studiată până în prezent poate accelera dezvoltarea cancerului de sân și răspândirea acestuia în organism. În cadrul unui studiu publicat ieri, cercetătorii de la Centrul pentru Biologia Cancerului (CCB) din cadrul Universității Australia de Sud (UniSA) au descris modul în care cancerele agresive produc Creld2, o proteină care deturnează celulele sănătoase pentru a determina dezvoltarea tumorii. “Oamenii de știință cunoșteau de ceva vreme această proteină, însă ea nu a fost bine studiată și până acum nu am înțeles rolul pe care îl joacă în cancerul mamar. Creld2 pare să facă celulele normale, sănătoase, din jurul tumorii să se comporte anormal, ceea ce le determină să contribuie la creșterea tumorilor”, a declarat unul dintre autorii principali ai cercetării, Michael Samuel. Potrivit Breast Cancer Network Australia, cancerul de sân este cea mai frecvent întâlnită formă de cancer diagnosticat la femeile din Australia - cu circa 29% dintre toate cazurile noi de cancer diagnosticate la femei în 2019 - și a doua cauză principală de deces în urma cancerului la femeile din această țară, după cancerul pulmonar. Echipa de la CCB, o alianță formată între Universitatea Australia de Sud și organizația australiană SA Pathology, lucrează în prezent la studierea modului în care Creld2 poate fi stopată sau distrusă, cu scopul de a limita dezvoltarea cancerelor și răspândirea acestora în organism.Niveluri ridicate ale acestei proteine au fost identificate în cancere mamare triplu negative, care constituie 15% din cazurile de cancer de sân diagnosticate în Australia și au cea mai redusă rată de supraviețuire. Niveluri ridicate de Creld2 se regăsesc de asemenea în cancerele renale și în cancerul de piele non-melanom, unele dintre cancerele cel mai frecvent diagnosticate în Australia. “Prognosticul pentru toate aceste tipuri de cancer nu este unul bun, așa că dacă putem distruge sau bloca această proteină, am putea opri dezvoltarea acestor cancere”, a declarat Samue.
Premierul Olandei nu a putut să-și vadă mama înainte să moară, din cauza restricțiilor
Premierul olandez Mark Rutte a anunțat luni că mama lui a murit recent și că nu a putut să o viziteze în ultimele săptămâni de viață, din cauza măsurilor de protecție împotriva răspândirii noului coronavirus.„Miercuri, 13 mai, mama mea scumpă, Mieke Rutte-Dilling, a murit la vârsta de 96 de ani”, a anunțat Mark Rutte într-un comunicat.Mieke Rutte-Dilling locuia de mai mulți ani într-un azil de bătrâni din Haga. Moartea sa, care s-a produs pe 13 mai, nu are legătură cu COVID-19, potrivit presei olandeze. Potrivit Agerpres, purtătorul de cuvânt al lui Rutte a declarat că acesta a respectat „toate directivele” instituite în cadrul luptei împotriva noului coronavirus, fără a furniza mai multe amănunte. În Olanda, vizitele la azilele de bătrâni au fost interzise pe 20 martie. De luni, rezidenții unora dintre aziluri pot primi vizita unei singure persoane, o măsură care ar urma să fie extinsă pe 15 iunie la toate azilele de bătrâni. În Olanda au fost confirmate peste 45.000 de cazuri de coronavirus și peste 5.500 de decese provocate de această boală. Anunțul premierului olandez intervine în contextul unei polemici apărute în Regatul Unit, unde Dominic Cummings, consilierul special al lui Boris Johnson, este acuzat că a încălcat izolarea pentru a-și vedea părinții care locuiesc la 400 km nord-est de Londra.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
