MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Virgin Hyperloop, prima călătorie cu o capsulă de transport cu pasageri
O directoare a companiei americane, de origine română, a fost printre cei doi pasageri
Virgin Hyperloop a testat prima călătorie cu o capsulă de transport cu pasageri. În cadrul testului, doi pasageri - ambii angajați ai companiei - au parcurs lungimea unei piste de testare de 500 de metri în 15 secunde, atingând viteza de 172 de kilometri la oră. Aceasta reprezintă însă o fracțiune din ambiția Virgin de a atinge viteze de deplasare de peste 1.000 de kilometri la oră. Virgin Hyperloop nu este singura firmă care dezvoltă acest concept, însă niciuna nu a mai transportat pasageri.
Sara Luchian, director al departamentului pentru experiența oferită consumatorilor, a fost unul dintre cei doi pasageri aflați la bord și a descris pentru BBC experiența trăită drept “exaltantă, atât psihologic, cât și fizic”, la scurt timp după eveniment. În cadrul evenimentului care a avut loc duminică după-amiază la marginea orașului Las Vegas, ea și directorul tehnic Josh Giegel au purtat bluze textile și jeanși, nu costume de zbor. Luchian – născută în SUA din părinți români - a declarat că această călătorie a fost lină și “deloc asemănătoare unui rollercoaster”, cu toate că accelerația a fost “mai rapidă” decât ar fi pe o pistă mai lungă. Niciunul dintre cei doi nu s-a simțit rău, a adăugat ea.
Sara Luchian a precizat că viteza lor a fost limitată de lungimea pistei și de accelerația necesară. Conceptul, care se află în dezvoltare de mai mulți ani, se bazează pe o propunere a fondatorului Tesla, Elon Musk. Unele voci critice l-au descris ca fiind science fiction. El a fost inspirat de cele mai rapide trenuri cu levitație magnetică (maglev) din lume, cu viteză îmbunătățită prin deplasarea în interiorul tuburilor vidate. Recordul mondial atins de un tren maglev a fost stabilit în 2015, când un tren japonez, cu persoane la bord, a atins 603 kilometri la oră în cadrul unui test realizat lângă Muntele Fuji. Fondată în 2014, compania Virgin Hyperloop a beneficiat de investiții de la Virgin Group în 2017. Anterior a fost cunoscută sub numele Hyperloop One și Virgin Hyperloop One. Într-un interviu acordat BBC în 2018, directorul de atunci al Virgin Hyperloop One, Rob Lloyd, care între timp a părăsit compania, a declarat că viteza ar permite, teoretic, oamenilor să călătorească între aeroporturile Gatwick și Heathrow, situate la circa 73 de kilometri distanță, în zone limitrofe opuse ale Londrei, în patru minute.
Virgin Hyperloop, cu sediul în Los Angeles, explorează, de asemenea, concepte în alte țări, inclusiv o posibilă conexiune de 12 minute între Dubai și Abu Dhabi, care necesită peste o oră cu transportul public existent. Vocile critice au subliniat însă că sistemele de transport Hyperloop ar necesita un efort considerabil atât din punct de vedere al planificării cât și al construcției unor rețele vaste de tuburi pentru fiecare cale de transport. Luchian admite dificultățile potențiale. “Desigur că este o infrastructură amplă ce trebuie construită, dar cred că am atenuat o mulțime de riscuri, ceea ce oamenii nu credeau că este posibil”, a precizat ea. “Infrastructura este un obiectiv extrem de important pentru atât de mulți oameni din guvern. Știm că oamenii caută soluții. Ei caută transportul viitorului. Putem continua să construim sistemele de transport de astăzi sau de ieri și să ne lovim de aceleași probleme pe care acestea le aduc sau putem căuta cu adevărat să construim ceva care să rezolve aceste probleme”, a adăugat Sara Luchian.
China și Rusia se abțin să-l felicite pe Joe Biden
In 2016, cele două țări s-au grăbit să salute victoria lui Trump
China s-a abținut să-l felicite pe Joe Biden pentru alegerea sa la președinția Statelor Unite, iar Beijingul a explicat ieri că rezultatul final al scrutinului este încă necunoscut. Un mesaj asemănător a fost transmis și de Kremlin. În 2016, ambele țări s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump. Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a explicat poziția Chinei, la două zile după anunțarea victoriei candidatului democrat, contestată de către președintele în exercițiu. “Noi am luat notă că domnul Biden a declarat că este învingător în alegeri”, a declarat el, însă, “din câte știm, rezultatul alegerilor va fi stabilit de legi și proceduri din Statele Unite”. Mesaje de felicitare au curs, începând de sâmbătă, însă țări ca China, Rusia și Brazilia s-au abținut, să-i trimită vreun mesaj lui Joe Biden. La alegerea lui Donald Trump, în noiembrie 2016, președintele chinez Xi Jinping i-a transmis felicitările sale învingătorului a doua zi după scrutin. Înfrângerea miliardarului republican reprezintă o adevărată ușurare pentru China, care poartă un război comercial declanșat de Washington în 2018. Potrivit unor experți, Beijingul s-ar teme însă că Joe Biden ar putea exercita presiuni mai mari asupra sa în domeniul drepturilor omului. Întrebat despre acest lucru, purtătorul de cuvânt chinez a avertizat că țara sa rămâne hotărâtă să-și apere “suveranitatea, securitatea și dezvoltarea”. “Noi sperăm ca viitoarea administrație americană să dea dovadă de o voință de conciliere”, a declarat Wang Wenbin.
Merkel vrea să înfrunte “problemele mondiale” împreună cu SUA
Cancelarul german Angela Merkel a anunțat luni, într-o declarație de presă, că vrea să lucreze împreună cu Statele Unite după victoria lui Joe Biden în alegerile de la 3 noiembrie, devenit al 46-lea președinte al Statelor Unite, relatează AFP. Joe Biden “cunoaște bine Germania”, a declarat Angela Merkel. Ea se declară pregătită să înfrunte “cot la cot” cu Statele Unite “problemele mondiale”, evocând modificările climatice și pandemia covid-19. “Germanii și europeni știu că noi trebuie să ne asumăm responsabilități suplimentare în parteneriatul” cu Statele Unite, îndeamnă Merkel, a cărei țară deține până la sfârșitul anului președinția semestrialăa Uniunii Europene (UE).
Japonia: Primarul unui orășel al cărui nume poate fi citit ca “Jo Baiden” face senzație pe internet
Primarul unui orășel din Japonia face senzație pe internet după ce s-a observat că numele său poate fi citit ca “Jo Baiden”, adică numele câștigătorului recentelor alegeri prezidențiale din SUA, în transcriere fonetică, relatează luni agenția Kyodo. Yutaka Umeda, în vârstă de 73 de ani, primar al orașului Yamato din sud-vestul Japoniei, s-a declarat surprins să afle, anunțat de familie, că o variantă de citire a numelui său a atras atenția în social media. “Mă simt foarte apropiate de el (de Joe Biden). E ca și cum și eu am câștigat alegerile”, a declarat Umeda.
Caracterele chinezești kanji pot fi citite în mai multe feluri, explică Kyodo
Astfel, numele de familie al primarului, Umeda - frecvent în Japonia -, este format din caracterele care desemnează în niponă “prună” și “câmp de orez” și care sunt pronunțate de obicei “ume” și “da”, însă pot fi pronunțate și ca “bai” și “den”. La rândul său, caracterul folosit pentru prenumele Yutaka este frecvent pronunțat “Jo”. Umeda a susținut că a promit numeroase mesaje, după alegerile prezidențiale din SUA, în care este felicitat pentru succesul fostului vicepreședinte american din timpul lui Barack Obama. Umeda speră acum ca instalarea lui Biden în funcție - învestirea noului șef de stat urmând să aibă loc în ianuarie anul viitor - să însemne și pentru orașul său cu 15.000 de locuitori o șansă de a deveni cunoscut. “Este o uriașă diferență între a fi președintele unei superputeri cum sunt SUA și primar în Yamato, dar vreau să am în vedere modalități de a ne promova orașul”, a spus el.
Un vas de lut vechi de 1.000 de ani, cu monede de aur, descoperit în Israel
Arheologii israelieni au dezgropat la Ierusalim un urcior de lut cu o vechime de 1.000 de ani care conținea patru monede de aur, a anunțat luni Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA). Micul recipient din lut, din perioada islamică timpurie, a fost descoperit în apropiere de piața publică situată în vecinătatea Zidului de Vest. Potrivit IAA, monedele s-au conservat excelent și au putut fi identificate imediat, chiar și fără operațiuni de curățare. Doi dintre dinarii de aur au fost bătuți în orașul antic Ramla în timpul domniei califului Al-Muti (946-974), iar ceilalți la Cairo de către conducătorii califatului fatimid Al-Mu'izz (953-975) și Al-Aziz (975-996). “Patru dinari reprezentau o sumă considerabilă pentru majoritatea populației, care trăia în condiții dificile”, au explicat cercetătorii. “Suma era egală cu salariul lunar al unui funcționar mai puțin important sau cu venitul pe patru luni al unui muncitor obișnuit”, au precizat ei.
Trei militari ruși, uciși într-un atac armat în vestul Rusiei
Trei militari au fost uciși ieri într-un atac armat, într-o bază aparțințnd armatei, în vestul Rusiei, de către un militar fugar, anunță armata, potrivit agențiilor ruse de presă. “Trei militari au fost răniți mortal în atac. Comandamentul unității militare și forțele de ordine iau măsuri pentru găsirea și arestarea agresorului”, a anunțat serviciul de presă al Districtului Militar rus de Vest. Atacul a avut loc către ora locală 5.00 (4.00, ora României), la o bază militară din regiunea Voronej, un oraș situat în vestul Rusiei, potrivit aceleiași surse. Atacatorul este un militar dintr-o escadră din bază, care l-a dezarmat pe un ofițer. “(Aflat) în posesia armei ofițerului, (suspectul) a fugit”, a anunțat armata, potrivit Tass. Potrivit unei surse citate de Intefax, atacul a avut loc pe aerodromul “Baltimore”, în apropiere de Voronej, într-un sediu administrativ al bazei. În octombrie 2019, un militar rus în termen a ucis opt persoane, după ce a deschis focul într-o bază militară, în Siberia. El spunea ulterior, într-o scrisoare deschisă, că a acționat din cauza “infernului” pe care-l trăia în armată. Serviciul militar este obligatoriu în Rusia și are o durată de un an pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. O parte semnificativă a populației se sustrage serviciului militar prin diverse mijloace. Inițierea răcanilor a fost una dintre cele mai mari probleme în armata rusă îna anii '90, însă situația s-a mai îmbunătățit în ultimii ani. Potrivit unor ONG-uri de apărarea drepturiilor omului, ritualuri de inițiere a tinerilor înrolați rămân în continuare frecvente.
Ungaria intră începând de miercuri într-o izolare parțială
Premierul ungar Viktor Orban, reticent până în prezent în privința unei înăspriri a restricțiilor în al doilea val al pandemiei covid-19, a anunțat ieri o intrare parțială în izolare a Ungariei - începând de miercuri. Adunările urmează să fie interzise, restaurantele închise, evenimentele culturale și distracția amânate, iar o interdicție de circulație pe timpul nopții urmează să fie extinsă între orele locale 20.00-5.00, a anunțat Orban într-o postare pe Facebook. Întâlnirile sportive sunt menținute, însă vor avea loc cu ușile închise. În educație, creșele și școlile urmează să rămână deschise, însă atât în licee, cât și în universități cursurile se desfășoară online. Aceste măsuri - care urmează să fie aprobate marți de Parlement - urmează să fie aplicate pe o perioadă de cel puțin 30 de zile. Ungaria, o țară cu mai puțin de zece milioane de locuitori, a înregistrat aproape 2.500 de morți din cauza covid-19 și aproape 115.000 de cazuri de la începutul pandemiei. O adevărată “explozie” a covid-19 a avut loc în ultimele zile în Ungaria. Guvernul Orban intenționează să importe, în decembrie - în vederea unor teste clinice - “cantități mici de vaccinuri” din Rusia.
Belarus: Opoziția denunță peste 1.000 de arestări efectuate duminică
Principala figură a opoziției belaruse Svetlana Tihanovskaia a denunțat ieri un nou val de represiune după arestarea a peste 1.000 de persoane cu o zi înainte în timpul marelui miting săptămânal împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko. Potrivit ONG-ului pentru drepturile omului Viasna, poliția a efectuat 1.048 de arestări duminică, cel mai mare număr total de după luna august, când o represiune brutală a poliției era în plină desfășurare în urma scrutinului prezidențial contestat încheiat cu realegerea lui Lukașenko în fața dnei Tihanovskaia. “Peste o mie de persoane au fost arestate, alte sute au fost bătute cu picioarele și bastoanele”, a denunțat opozanta, care a plecat în exil în Lituania la scurt timp după scrutinul pe care ea consideră că l-a câștigat. “Bielorușii manifestă împotriva violenței și cei care le rup picioarele nu merită să fie numiți bieloruși”, a spus ea, mulțumind manifestanților care au mărșăluit din nou în număr mare duminică la Minsk. În fiecare duminică începând din august, zeci de mii de bieloruși au manifestat pe străzile capitalei pentru a obține plecarea lui Lukașenko. Acesta din urmă a rezistat însă presiunii străzii și a multiplicat loviturile împotriva opoziției, arestând sau forțând să plece în exil majoritatea figurilor mișcării de contestare.Intervențiile poliției împotriva manifestanților, după o pauză la sfârșitul verii, au căpătat de asemenea amploare în ultimele săptămâni, în timp ce mobilizarea străzii, chiar dacă rămâne importantă, pare să scadă. Tihanovskaia a recunoscut luni că lupta opozanților “se dovedește a fi un maraton”.
Zelenski, testat pozitiv cu covid-19
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, a anunțat luni serviciul său de presă, precizând că șeful statului ucrainean “se simte bine”, relatează AFP. Volodimir Zelenski, în vârstă de 42 de ani, a cărui soție s-a îmbolnăvit de covid-19 în urmă cu mai multe luni, “a fost testat pozitiv cu covid-19”, a anunțat într-un comunicat președinția ucraineană. El “se simte bine și va continua să-și exercite funcția muncind de la distanță și autoizolându-se”, precizează președinția ucraineană.
