MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Unul din cinci pacienți Covid-19, diagnosticat ulterior cu o tulburare psihică
Studiul realizat la Oxford a vizat și peste 60.000 de cazuri de infectări ușoare n cercetătorii nu exclud ca și mediul stresant provocat de pandemie să aibă un rol în apariția acestor boli
Aproximativ unu din cinci oameni care au avut Covid-19 este diagnosticat ulterior cu o tulburare psihică, precum anxietate, depresie și insomnie, în decurs de trei luni de când a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, arată rezultatele unui studiu Oxford. Analiza, condusă de cercetători de la University of Oxford și NIHR Oxford Health Biomedical Research Centre, a mai dezvăluit că oamenii care aveau deja un diagnostic de boală mintală prezintă un risc mai mare cu 65% să fie diagnosticați cu Covid-9 decât cei fără un astfel de diagnostic, chiar ținând seama de factori de risc cunoscuți, ca vârsta, sexul, rasa și condiția fizică. „Această descoperire a fost neașteptată și necesită investigație. Între timp, existența unei tulburări psihice ar trebui adăugată pe lista factorilor de risc pentru Covid-19”, a spus dr. Max Taquet, unul dintre autorii cercetării. Calculele au fost făcute în baza a aproximativ 70 de milioane de date medicale din SUA, inclusiv mai mult de 62.000 de cazuri de Covid-19 care nu au necesitat internare sau vizite medicale de urgență. Incidența oricărui diagnostic de boală mintală în 14 până la 90 de zile după diagnosticul de Covid-19 a fost de 18,1%. Pentru a examina dacă riscul crescut este direct asociat Covid-19, cercetătorii au comparat datele cu alte șase boli pe parcursul aceleiași perioade: gripa, alte infecții ale tractului respirator, o infecție a pielii, calculi biliari, pietre ale tractului urinar și fractura unui os mare. În trei luni de la diagnosticarea cu Covid-19, 5,8% dintre pacienți au primit primul diagnostic de boală psihică, comparativ cu 2,5% - 3,4% dintre pacienții cu alte diagnostice din lista celor cu care s-a făcut comparația. Paul Harrison, profesor de psihiatrie la Universitatea Oxford, a spus că este nevoie de o cercetare mai amplă pentru a stabili dacă un diagnostic cu o tulburare psihică poate fi direct legat de contractarea coronavirusului. Factorii generali care influențează sănătatea fizică nu au fost incluse în datele analizate, precum fundalul socio-economic și fumatul. El a remarcat și faptul că există posibilitatea ca mediul stresant provocat de pandemie să aibă un rol.
Număr dublu al cazurilor de demență
Cercetarea sugerează că oamenii cu venituri scăzute sunt mult mai predispuși la probleme de sănătate mintală. Sărăcia crește și expunerea la coronavirus, fiind vorba despre locuințe aglomerate și condiții de muncă nesigure. „Totodată, nu este deloc neplauzibil că boala Covid-19 poate avea un efect direct asupra creierului și sănătății mintale. Dar cred că, din nou, rămâne să fie demonstrat”, a mai spus Harrison. O descoperire o reprezintă și dublarea numărului de diagnostice cu demență, la trei luni după testul pozitiv de Covid-19, față de alte boli. „E deloc improbabil că poate exista un efect al virusului asupra creierului care cauzează anumite simptome neurologice și dificultăți în cazul unor oameni. Astfel, suntem prudenți să nu supra-interpretăm acestă asociere”, a completat Harrison. Mai multe studii privind impactul coronavirusului asupra creierului și a sistemului nervos central sunt în desfășurare.
Un șef de poliție din Arkansas demisionează după ce îndeamnă la uciderea unor democrați
Un comandat de poliție din statul Arkansas, în sudul Statelor Unite, a fost nevoit să demisioneze după ce a îndemnat la uciderea unor “trădători” democrați pe rețele de socializare, în urma victoriei lui Joe Biden. Șeful Poliției din orășelul Marshall Lang Holland și-a exprimat furia împotriva alegerii lui Je Biden pe Parler, o rețea de socializare prizată de extrema dreaptă americană. “Nu-i lăsați niciodată să uite că sunt trădători și că nu au niciun drept să trăiască în această republică după ceea ce au făcut”, a scris el, potrivit unei capturi de ecran a uneia dintre mesajele pe care le-a șters luni. “Moarte tuturor democraților marxiști!”, proclama el în alt mesaj. “Nu luați prizonieri, nu lăsați niciun supraviețuitor”, îndemna el. În alt mesaj, acest funcționar din Marshall, situat la 180 de kilometri nord de Little Rock, capitala statului Arkansas, șeful poliției a postat o imagine cu democrați, între care Hillary Clinton și Barack Obama, în uniforme de deținuți și cu mesajul “mă rog pentru ca toți din această imagine să fie spânzurați și tăiați bucăți!!!”. Lang Holland a demisionat în weekend din cauza emoției provocate de îndemurile sale la violență. “Orașul Marshall nu susține și nici nu cauționează intimidarea sau amenințările la violență împotriva cuiva, indiferent de orientarea sa politică”, a reacționat într-un comunicat primarul Kevin Elliott.
Pace „apărată” de ruși în Nagorno Karabah
Rusia a început ieri să desfășoare aproximativ 2.000 de militari care să mențină pacea în Nagorno Karabah, în urma unui acord semnat sub egida sa de către Azerbaidjan și Armenia care să pună capăt unei perioade de șase săptămâni de confruntări sângeroase. Acest acord consacră victorii militare azere importante în această zonă muntoasă din Caucaz, locuită în prezent aproape exclusiv de armeni, care a ieșit prin secesiune din Azerbaidjan în urma unui război, în anii '90. Confruntări au avut loc în această enclavă separatistă azeră, de la 27 septembrie, între separatiști armeni susținutți de Erevan și armata azeră. Acordul - care a intrat în vigoare luni, la ora 21.00 GMT (23.00, ora României) - a fost semnat de către președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian, dar și de către președintele rus Vladimir Putin, care a precizat că beligeranții păstrează “pozițiile pe care le ocupă”. Acest anunț a antrenat manifestații de bucurie în Azerbaidjan și de furie în Armenia - unde manifestanți au invadat, în noaptea de luni spre marți sediile Guvernului și Parlamentului. Premierul armean a anunțat pe Facebook că semnarea acordului a fost “incredibil de dureroasă”, dar că decizia s-a impus din cauza înaintării azere. Pașinian a insistat marți asupra faptului că acest acord a fost cerut de către armată, care i-a prezentat “anumite probleme la care nu se vede vreo soluție”. Aliev a proclamat la televiziune “capitularea” inamicului, în pofida faptului că Azerbaidjanul nu a recucerit întregul Nagorno Karabah. “Am spus că-i vom goni (pe armeni) de pe pământul nostru ca pe niște câini și am făcut-o”, a subliniat el. Turcia, care a susținut Baku, a salutat “câștigurile importante” ale Azerbaidjanului împotriva Armeniei în Nagorno Karabah. Moscova a anunțat, la rândul său, că primele șase avioane de tip Iliușin 78 (Il-78) cu forțe ruse de menținerea păcii către Nagorno Karabah. În total 1.960 de militari, 90 de blindate și 300 de vehicule militare urmează să fie mobilizate. Potrivit lui Aliev, Azerbaidjanul reia controlul asupra districtelor din jurul Nagorno Karabah, transformate într-un fel de scuturi de securitate de către armeni, în jurul republicii autoproclamate de 30 de ani. Baku a cucerit, de asemenea, teritorii în provincia separatistă. Teritoriul aflat sub control armean rămâne sub control armean, iar un coridor urmează să-l lege de Armenia. La puțin timp după anunțarea acordului, o mulțime de mii de manifestanți furioși s-a adunat, în noaptea de luni spre marți, în fața sediului Guvernului armean, unde a strigat “Trădători!” și “Demisia!”, adresându-se lui Pașinian. În Azerbaidjan, locuitorii își afișau, din contră, bucuria. Ei au ieșit în stradă în noaptea de luni spre marți, au dansat, au agitat steaguri și au scandat “Karabahul este Azerbaidjan!” sau “Ne-am întors!”. Războiul din Nagorno Karabah s-a soldat cu cel puțin 1.300 de morți de la 27 septembrie, potrivit unor bilanțuri foarte parțiale.
Fox News întrerupe difuzarea unei conferințe de presă a Casei Albe
Postul conservator de televiziune Fox News a întrerupt difuzarea unei conferințe de presă a purtătoarei de cuvânt a Casei Albe Kayleigh McEnany, continuând astfel să se distanțeze de administrația Trump, după ce susținători ai președintelui în exercițiu au atacat jurmaliști de-ai postului din cauză că acesta a anunțat o victorie a lui Joe Biden în Arizona în alegerle prezidențiale de la 3 noiembrie. Kayleigh McEnany, care a revenit asupra rezultatelor scrutinului, și-a început luni conferința de presă acuzând tabăra democrată de încurajarea voturilor “ilegale” și fraudă și apreciind, cu titlu personal, că alegerile “nu s-au terminat”. La câteva secunde după aceste acuzații - fără probe - Fox News a decis să oprească difuzarea conferinței de presă. “Ea acuză cealaltă tabără că se felicită de fraudă și vot ilegal. Dacă nu cumva are detalii prin care să susțină asta, nu pot continua să vă arăt asta”, a declarat prezentatorul Neil Cavuto. Marți, la patru zile de la anunțarea de către presă a victoriei democratului Joe Biden, republicanii cei mai apropiați lui Trump păreau tot mai puțin pregătiți să accepte o înfrângere.
De asemenea, secretarul american al Justiției Boill Barr a dat undă verde deschiderii unor anchete cu privire la eventuale nereguli în alegerile de la 3 noiembrie. Bill Barr - unul dintre cei mai loiali secretari președintelui în exercițiu - subliniază că această autorizare pe care a dat-o procurorilor federali din țară nu arată că Departamentul Justiției deține probe ale existenței unor situații de fraudă. În urma oridnului lui Barr, șeful Serviciului însărcinat cu infracțiuni electorale, Richard Pilger, care supervizează anchetele cu privire la fraude, și-a anunțat demisia. Anchetele cu privire la fraude electorale sunt în mod normal de resortul fiecărui stat, care își stabilește și controlează reglementările electorale. Șansele de succes ale acestor contestări sunt foarte slabe, deoarece sunt necesare argumente convingătoare în vederea invalidării a zeci de mii de voturi nu într-un singur stat, ci în patru-cinci state, în vederea unei răsturnări a rezultatului alegerilor. Tabăra lui Trump nu a reușit, pentru moment, să prezinte un astfel de dosar.
Testele clinice ale vaccinului chinez împotriva covid-19, suspendate în Brazilia
Autoritatea sanitară braziliană a suspendat testele clinice ale vaccinului-candidat chinez împotriva covid-19 CoronaVac, al laboratorului Sinovac Biotech, în urma unui “incident grav” constatat la un voluntar, fără să prezinte motivul suspendării. Ea nu a detaliat ceea ce s-a întâmplat, însă a anunțat luni că acest tip tip de incidente poate include moartea, efecte secundare potențial fatale, o invaliditate gravă, spitalizarea și alte “evenimente semnificative clinic”. Institutul Butantan - organismul public care coordonează testarea vaccinurilor în Brazilia - s-a declarat “surprins” de această decizie. Această oprire a CoronaVac al laboratorului chinez Sinovac Biotech a avut loc în ziua în care gigantul farmaceutic american Pfizer a anunțat că vaccinul său împotriva covid-19 a atins o eficiență de 90%.
Pentru americanii - care au precomandat 100 de milioane de doze - acest lucru înseamnă că primele vaccinări ar putea începe până la sfârșitul anului - cu condiția ca siguranța vaccinului să fie confirmată până săptămâna viitoare.
Acord politic în UE: 1.800 de miliarde de euro pentru relansarea economiei
Parlamentul European a ajuns ieri la un acord, după negocieri lungi cu reprezentanții Consiliul UE, privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2021-2027 și resursele financiare proprii, obținând o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european, precizează Alianța USR-PLUS într-un comunicat de presă. În total, MFF și Planul de relansare economică post-COVID, însumează peste 1.800 de miliarde de euro - bani care vor permite UE nu doar să își reclădească economia, ci și să stabilească noi baze solide și durabile pentru Acordul Verde European și Agenda Digitală. „Vreau să mulțumesc echipei noastre de negociatori care a reușit să modifice liniile acordului cu Consiliul, din iulie, privitor la cerințele Renew Europe. În anii care urmează, impactul cumulativ al bugetului european și al planului de relansare economică va fi unul revoluționar, cu efecte tangibile pentru toți cetățenii europeni, în special pentru generația tânără care se confruntă cu provocări considerabile. Cu o viziune comună foarte clară, acest acord va face posibilă nu numai relansarea, ci și transformarea economiei noastre în jurul Acordului Verde și al Agendei Digitale. Acordul prevede un nou început pentru resursele proprii, care va permite bugetului Uniunii să fie mai puțin dependent de contribuțiile naționale, și să transfere povara rambursării datoriilor către principalii poluatori, giganții IT și alți actori care beneficiază de piața internă, dar care nu contribuie la ea în mod echitabil astăzi”, a declarat liderul Renew Europe Dacian Cioloș.
