MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Universităţile europene pierd teren în faţa celor asiatice în clasamentul THE 2025
Potrivit topului, cea mai bună instituţie de învăţământ superior din lume este Universitatea Oxford, urmată de MIT și Harvard
Universităţile europene au coborât în clasamentul universităţilor din lume publicat miercuri de Times Higher Education (THE), fiind depăşite de cele din Asia.
Europa are în prezent 91 dintre cele mai bune 200 de universităţi din lume, în scădere de la 99 în 2019, iar multe dintre cele care rămân în top 200 sunt în declin. Tendinţa este vizibilă în special în Europa de Vest.
Europa obişnuia să fie continentul cel mai reprezentat în THE World University Rankings. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, Asia este cel mai reprezentat continent. În ultimii cinci ani, Asia a contribuit cu cele mai multe universităţi nou intrate în clasament. Dintre cele 211 universităţi incluse în clasament pentru prima dată de la ediţia din 2021, 60 % provin din Asia şi 17 % din Europa.
Cea mai bună instituţie de învăţământ superior din lume este Universitatea Oxford (Anglia, Marea Britanie), care s-a menţinut pe primul loc pentru o perioadă record de nouă ani la rând. Massachusetts Institute of Technology (SUA) este a doua universitate din lume cel mai bine clasată, iar pe locul al treilea se află Universitatea Harvard (SUA).
În Europa, Suedia prezintă cea mai mare rată de îmbunătăţire dintre toate naţiunile din clasament (31%), cu cel puţin 10 universităţi clasate, în timp ce Danemarca are o universitate în top 100, Universitatea din Copenhaga (locul 97, în creştere cu şase locuri faţă de anul trecut). În Europa, ţările cel mai bine reprezentate sunt aproape toate din Europa de Vest. Regatul Unit are 107 universităţi clasificate, Italia şi Spania câte 55, iar Franţa şi Germania câte 50.
În acest al 21-lea an al clasamentului au fost clasate 2 092 de universităţi - faţă de 1 907 anul trecut - din 115 ţări şi regiuni, ceea ce îl face cel mai global şi cuprinzător clasament universitar din lume. THE World University Rankings 2025 evaluează universităţi cu activitate intensivă de cercetare pe baza a 18 indicatori de performanţă, care sunt împărţiţi în cinci piloni, acoperind misiunile lor principale de predare, cercetare, transfer de cunoştinţe şi internaţionalizare.
Germania, Regatul Unit şi Italia au cele mai bune scoruri privind calitatea cercetării de pe continent. Regatul Unit este lider pe continent în ceea ce priveşte perspectivele internaţionale, urmat de Franţa şi Germania. Franţa, Germania şi Italia devansează Marea Britanie în ceea ce priveşte scorul industriei, reflectând o colaborare mai strânsă între sectoarele lor de învăţământ superior şi industrie.
Kremlinul neagă că Trump ar fi vorbit cu Putin
Kremlinul a negat miercuri relatările jurnalistului american Bob Woodward potrivit căruia fostul preşedinte american Donald Trump a vorbit cu preşedintele rus Vladimir Putin de până la şapte ori după ce a părăsit la Casa Albă.
Întrebat de publicaţia rusă RBC dacă Putin şi Trump au vorbit la telefon, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu, nu este adevărat”.
În cartea sa „War” („Război”), Bob Woodward relatează că la un moment dat, la începutul anului 2024, Trump i-a ordonat unui consilier să plece din biroul său de la reşedinţa din Florida, Mar-a-Lago, pentru a putea purta o convorbire telefonică privată cu Putin, potrivit rezumatului cărţii publicat de The Washington Post.
Cartea citează, de asemenea, un consilier neidentificat al lui Trump care susţine că Trump ar fi vorbit cu Putin de până la şapte ori de când Trump a părăsit Casa Albă, în 2021.
Cotidianul american The Washington Post a precizat miercuri că Woodward nu detaliază în cartea sa despre ce au discutat Trump şi Putin şi citează un oficial al campaniei fostului preşedinte SUA care pune la îndoială presupusul contact.
Campania lui Trump a respins afirmaţiile lui Woodward şi a declarat că ceea ce scrie în carte a fost „inventat”, a relatat The New York Times.
Woodward scrie, de asemenea, că Trump, în timpul mandatului, i-a trimis lui Putin teste de Covid-19 pentru uzul său privat în timpul pandemiei.
Cartea lui Bob Woodward reaprinde acuzaţiile privind o relaţie prea confortabilă între cei doi lideri, pe care Trump a încercat ani de zile să o minimalizeze şi să o respingă.
Potrivit Politico, Woodward relatează, de asemenea, în carte că preşedintele Joe Biden a blamat modul în care fostul preşedinte Barack Obama a gestionat invazia Rusiei în Peninsula Crimeea în 2014, ceea ce a încurajat invazia mai amplă a Kremlinului în Ucraina în 2022. „Au dat-o în bară în 2014”, i-ar fi spus Biden unui prieten, potrivit lui Woodward. „Acesta este motivul pentru care suntem aici. Am dat-o în bară. Barack nu l-a luat niciodată în serios pe Putin”, ar fi spus actualul preşedinte al SUA şi fost vicepreşedinte al lui Barack Obama.
În vârstă de 81 de ani, Bob Woodward este unul dintre cei mai celebri jurnalişti americani de investigaţie. El a început să lucreze pentru The Washington Post ca reporter în 1971, iar în prezent deţine titlul onorific de editor asociat. Când era reporter la The Washington Post, în 1972, Woodward a făcut echipă cu Carl Bernstein, iar cei doi au realizat o mare parte din reportajele originale care au generat scandalul Watergate, ducând în cele din urmă la demisia preşedintelui Richard Nixon. Woodward a scris 21 de cărţi despre politica americană şi afaceri curente, dintre care 14 au ocupat primele locuri pe listele de best-seller-uri.
Cetăţean afgan, acuzat de complot terorist în ziua alegerilor din SUA
Departamentul de Justiţie a anunţat, marţi, acuzaţiile împotriva unui cetăţean afgan care ar fi plănuit un atac terorist în sprijinul ISIS în ziua alegerilor din Statele Unite.
FBI l-a arestat luni pe Nasir Ahmad Tawhedi, în vârstă de 27 de ani, în Oklahoma, după ce a cumpărat puşti şi muniţie de la un ofiţer de poliţie sub acoperire. Tawhedi se confruntă cu mai multe acuzaţii, inclusiv conspiraţie şi tentativă de furnizare de sprijin material către ISIS. În parteneriat cu un minor neidentificat, Tawhedi plănuia să îşi lichideze bunurile, să îşi repatrieze familia în Afganistan, să cumpere puşti de asalt şi să ”organizeze un atac violent” în SUA, conform documentelor judiciare. De asemenea, minorul a fost arestat, potrivit documentelor judiciare.
Punerea sub acuzare vine în contextul în care Departamentul de Justiţie a declarat public - şi în mod repetat - că se concentrează pe protejarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie de ameninţările străine. Presupusul complot al lui Tawhedi, despre care procurorii spun că viza ”adunări mari de oameni”, a fost dejucat cu mai puţin de o lună înainte ca alegătorii să se prezinte la urne.
Procurorul general Merrick Garland şi directorul FBI Christopher Wray au lăudat forţele federale de aplicare a legii pentru dejucarea complotului. Garland a declarat că Departamentul de Justiţie va continua ”să identifice, să investigheze şi să urmărească în justiţie persoanele care încearcă să terorizeze poporul american”.
Potrivit procurorilor, Tawhedi a intrat în Statele Unite în septembrie 2021 şi este în prezent eliberat condiţionat în aşteptarea soluţionării procedurilor sale de imigrare. El locuieşte în Oklahoma City cu soţia şi copilul său.
În cursul verii, Tawhedi ar fi căutat online ”Cum să accesezi camerele de luat vederi din Washington DC”, ”Care stat american nu necesită relaţii pentru a obţine o armă de foc” şi ”Care state americane au adoptat legi privind portul de arme fără permis”. Tawhedi a vizitat, de asemenea, camerele web ale Casei Albe şi ale Monumentului Washington în iulie.
Tawhedi a început să vorbească cu un cunoscut recrutor ISIS pe platforma de mesagerie Telegram în luna august, conform documentelor judiciare. Mesajele recuperate de FBI şi evidenţiate în documentele instanţei arată că Tawhedi şi recrutorul ar fi discutat despre arme de foc, iar Tawhedi a întrebat dacă cineva ar putea ”ghida” familia sa ”în viitorul apropiat”.
”Frate, casa noastră a fost vândută astăzi. Vom primi bani până pe 15 octombrie, luna viitoare”, se arată într-un mesaj al lui Tawhedi care a fost inclus în documentele judiciare. ”După aceea ne vom începe datoria, cu voia lui Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne vom pregăti pentru ziua alegerilor”, arată mesajul recuperat de anchetatori.
Departamentul de Justiţie a menţionat propaganda ISIS găsită pe telefonul lui Tawhedi şi donaţiile pe care acesta le-a făcut unor organizaţii caritabile cunoscute pentru direcţionarea de bani către organizaţia teroristă. De asemenea, au citat un videoclip găsit pe telefon care, potrivit procurorilor, îl arăta pe tânărul de 27 de ani vorbindu-i copilului său despre recompensele pe care le primeşte un martir în viaţa de apoi.
Sondaj: Harris îl devansează cu 49% la 46% pe Trump la nivel national
Vicepreşedinta şi candidata democrată Kamala Harris îl devansează uşor cu trei puncte procentuale pe Donald Trump, cu patru săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale, arată un sondaj publicat marţi de cotidianul american The New York Times (NYT).
Vicepreşedinta democrată este creditată cu 49% dintre intenţiile de vot la scară naţională, iar rivalul său republican cu 46%. Candidata democrată, în vârstă de 59 de ani, înregistrează o străpungere în rândul republicanilor, dintre care 9% o susţin, potrivit acestui sondaj realizat împreună cu Universitatea Siena College.
Kamala Harris încearcă să atragă o parte a electoratului republican şi pariază asupra faptului că unii republicani moderaţi nu vor o nouă preşedinţie a miliardarului în vârstă de 78 de ani, celebru prin excesele sale.
Ea şi-a reiterat marţi intenţia de a numi un republican în Guvernul său, în cazul în care este aleasă.
Ultima anchetă de opinie a NYT, publicată la jumătatea lui septembrie, îi plasa pe cei doi candidaţi la fotoliul de la Casa Albă la egalitate perfectă la nivel naţional - cu câte 47%. Alegerile prezidenţiale americane - un scrutin universal indirect - se joacă însă într-o mână de state foarte disputate, în care cei doi candidaţi sunt la cot l cot. Marja de eroare a sondajului este de aproximativ 2,4 puncte procentuale.
Bandele din Haiti recrutează tot mai mulţi copii-soldaţi
Găştile armate din Haiti recrutează din ce în ce mai mulţi copii în rândurile lor, a avertizat miercuri un raport al Human Rights Watch (HRW), deoarece condiţiile de aproape foamete îi împing pe băieţi să se înarmeze, în timp ce fetele sunt abuzate sexual şi forţate să muncească în gospodării, transmite Reuters.
Grupul, care militează pentru drepturile omului la nivel global, a declarat că a vorbit cu şase copii implicaţi recent în bande, toţi spunând că au vrut să plece şi s-au alăturat pentru că le era foame şi bandele erau adesea singura sursă de hrană, adăpost sau bani.
Băieţii sunt adesea folosiţi ca informatori, instruiţi să folosească arme şi muniţii şi folosiţi în confruntările cu poliţia, a transmis HRW. Aceasta a citat cazul unui băiat pe nume Michel, un orfan care a fost recrutat în urmă cu şase ani, când avea opt ani şi trăia pe străzi, şi căruia i s-a dat un Kalashnikov încărcat.
Potrivit raportului, fetele sunt violate şi forţate să gătească şi să facă curăţenie pentru membrii bandelor, fiind adesea abandonate după ce rămân însărcinate.
Bandele puternice din Haiti şi-au extins influenţa în ultimii ani, în timp ce instituţiile statului au fost paralizate de lipsa fondurilor şi de crizele politice. În prezent, bandele controlează un teritoriu în care trăiesc 2,7 milioane de persoane, inclusiv o jumătate de milion de copii. Pe măsură ce au crescut, bandele au intensificat recrutarea copiilor, a declarat HRW.
Aproximativ o treime dintre membrii bandelor sunt copii, potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a avertizat, de asemenea, că băieţii sunt folosiţi pentru a ucide şi pentru a ataca instituţii, iar fetele sunt forţate să întreţină relaţii sexuale şi ucise în plină zi pentru că refuză să facă acest lucru.
HRW a afirmat că grupările criminale folosesc din ce în ce mai mult aplicaţii populare de socializare pentru a atrage recruţi. Liderul bandei Village de Dieu, de exemplu, este un rapper şi publică videoclipuri bine puse la punct ale soldaţilor săi. Potrivit raportului, acesta are o unitate specializată pentru a instrui copiii cum să mânuiască armele şi să înfiinţeze puncte de control.
În urmă cu un an, ONU a aprobat cererea Haiti pentru o misiune de securitate care să ajute poliţia ţării din Caraibe să lupte împotriva bandelor, dar până acum misiunea a fost desfăşurată doar parţial.
HRW a îndemnat guvernul haitian şi alte ţări să furnizeze mai multe resurse pentru forţele de securitate, să se asigure că copiii pot mânca şi merge la şcoală şi să asigure reabilitarea recruţilor.
Un bărbat arestat în Rusia cu privire la „satanism” şi „propagandă LGBT”
Directorul unui centru medical din Rusia a fost arestat şi acuzat de faptul că este ”satanist” din cauză că a ”încurajat relaţii homosexuale”, potrivit presei ruse, în plin viraj ultraconservator al Rusiei împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor.
Potrivit Serviciilor ruse de securitate (FSB), citate de agenţia rusă de presă RIA Novosti, acest bărbat care lucra în oraşul Ulianovsk, situat la aproximativ 700 de kilometri est de Moscova, este ”un adept al satanismului”. ”El încuraja ideea relaţiilor homosexuale în rândul subodonaţilor săi, ca mijloc de aderare la cultul diavolului”, potrivit agenţiei ruse, care precizează că acesta ”încuraja cetăţenii să adopte acest cult pentru a obţine prosperitatea financiară şi a progresa în carieră”.
După invazia Ucrainei în februarie 2022, Rusia a adoptat o serie de măsuri cu scopul de a pedepsi ”propaganda homosexuală” în cadrul unei politici tot mai conservatoare. Curtea Supremă a interzis la sfârşitul lui 2023 ceea ce a catalogat drept ”mişcarea internaţională LGBT”, pe care clasat-o drept ”extremistă”, o formulare vagă care deschide uşa unor pedepse grele cu închisoarea a celor care sunt acuzaţi,că aderă la aceasta.
Parlamentul a interzis în septembrie adoptarea de copii ruşi de către cetăţeni ai unor ţări care autorizează tranziţia de gen şi vrea să interzică promovarea modului de viaţă ”fără copii”. Autorităţile ruse văd în această linie ultraconservatoare o continuare a luptei lor împotriva Occcidentului, ale cărui valori şi mod de viaţă sunt catalogate drept ”decadente” de către preşedintele rus Vladimir Putin.
Marea Britanie: Populaţia a ajuns la 68,3 milioane de locuitori, o creştere record
Populaţia Marii Britanii a crescut cu 1% în termeni anuali până la mijlocul lui 2023, ajungând la 68,3 milioane de locuitori, creştere datorată în principal imigraţiei record, arată datele oficiale publicate marţi, transmit Reuters şi AFP.
La sfârşitul lui iunie 2023, Marea Britanie avea cu 662.400 de locuitori în plus faţă de 30 iunie 2022, cea mai mare creştere anuală de când Oficiul Naţional de Statistică (ONS) a început să calculeze aceste date, în 1971.
Imigraţia internaţională netă a fost principalul contributor la creşterea populaţiei în toate cele patru componente ale Regatul Unit - Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord. Peste 1,18 milioane de străini au venit să se instaleze în Regatul Unit în perioada respectivă, în timp ce 508.300 au plecat, rezultând o imigraţie netă de 677.300 de persoane, potrivit estimărilor provizorii ale ONS.
În 2015, anul anterior referendumului pentru Brexit, imigraţia anuală fusese de 329.000 de persoane. În paralel, în perioada iulie 2022 - iunie 2023 s-a înregistrat un spor natural negativ, de 16.300 de persoane (664.000 de naşteri şi 680.700 de decese), primul de după anul 1976 - cu excepţia lui 2020, primul an al pandemiei COVID-19. Proiecţiile anterioare sugerau că un spor natural negativ nu se va consemna mai devreme de mijlocul anilor 2030.
În timp ce modificările post-Brexit în regimul vizelor au condus la o scădere abruptă a numărului de imigranţi din Uniunea Europeană, noile reguli privind vizele de muncă au adus o creştere a imigraţiei din India, Nigeria şi Pakistan, adesea pentru a umple locurile de muncă vacante în sănătate şi asistenţă socială.
Dacă până la Brexit şi sfârşitul liberei circulaţii în 2021, cetăţenii UE reprezentau principalul contingent de imigranţi în Marea Britanie, acum imigraţia provine în procent de 85% din afara UE.
Subiectul imigraţiei este unul sensibil în Marea Britanie, toate guvernele succesive post-Brexit, inclusiv cel actual laburist, promiţând să reducă amploarea fenomenului. În luna august, în Marea Britanie s-au înregistrat timp de mai multe zile revolte violente anti-imigraţie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
