MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Undă de șoc după internarea lui Boris Johnson la terapie intensivă
Logodnica premierului, însărcinată, spune că are simptome ale virusului
Internarea la terapie intensivă a premierului britanic Boris Johnson, contaminat de coronavirus, a provocat o undă de șoc ieri în Marea Britanie, unde guvernului încearcă să lupte împotriva unei pandemii care se înrăutățește zi de zi. Internarea turbulentului lider conservator de 55 de ani a venit după ce a fost diagnosticat pozitiv la Covid-19 în 27 martie, într-una dintre cele mai afectate țări din Europa de coronavirus, care a ucis aproape 5.400 de oameni și a contaminat oficial peste 50.000. “Premierul primește oxigen suplimentar și este sub atentă supraveghere”, dar nu folosește un ventilator, a precizat ministrul Michael Gove. Singurul șef de stat sau de guvern al unei mari puteri care a fost contaminat, Boris Johnson este înlocuit în atribuții de ministrul Afacerilor Externe Dominic Raab, 46 de ani. Starea de sănătate a premierului s-a deteriorat și a fost internat luni la terapie intensivă la spitalul St Thomas, în fața Parlamentului din Westminster, în centrul Londrei. În condițiile în care fostul primar al Londrei nu suferă a priori de alte patologii, cu excepția unor probleme de greutate, starea sa a stârnit o puternică îngrijorare în Regatul Unit. Logodnica sa Carrie Symonds, 32 de ani, este însărcinată și a spus că are și ea simptome Covid-19.Regatul Unit a tergiversat inițial adoptarea de măsuri dure, dar în 23 martie a decretat o carantină generală, dar și aici cu suplețe în ceea ce privește ieșirile, cum ar fi cele pentru a face sport. Parcurile din Londra rămân deschise și sunt uneori foarte frecventate, în condițiile în care vremea a devenit foarte plăcută.
Măsurile de carantinare, luate cu întârziere
După ce a câștigat alegerile parlamentare din decembrie cu promisiunea de a duce la capăt Brexitul, Boris Johnson a fost criticat pentru gestionarea acestei crize fără precedent, respectiv pentru lentoarea cu care a luat măsurile de carantinare. El însuși nu a luat în serios virusul și s-a lăudat că “dă mâna cu toată lumea”. Provizoriu în fruntea guvernului, Dominic Raab, un eurosceptic liberal, s-a angajat să continue lupta împotriva coronavirusului. Acesta a condus marți reuniunea zilnică de urgență cu miniștrii, șeful serviciilor sanitare și principalul consilier științific. “Munca guvernului continuă”, a asigurat Michael Gove la BBC. Regina Elisabeta a II-a este informată constant despre starea de sănătate a premierului, potrivit Palatului Buckingham.
Experții germani avertizează că e prea devreme pentru relaxarea măsurilor
Lothar Wieler, șeful Institutului de Sănătate Publică Robert Koch din Germania, a avertizat ieri că este prea devreme pentru relaxarea măsurilor de carantină. Precizarea vine după ce luni, ministerul german de interne elaborase un plan de ieșire treptată din carantină. Wieler a mai spus că este de așteptat ca numărul deceselor să continue să crească pe măsură ce tot mai mulți oameni în vârstă sunt infectați cu noul coronavirus. În context, el a arătat că epidemia a afectat în special populația tânără, la debutul ei. În Germania, vârsta medie a celor infectați este în continuare mai mică decât în celelalte state, respectiv de 49 de ani. Germania a anunțat ieri aproape 4.000 de cazuri noi de infecție cu coronavirus, după patru zile de acalmie. Bilanțul oficial se apropie de 100.000, potrivit datelor oficiale raportate de Institutul de Sănătate Publică Robert Koch. Numărul deceselor raportate în ultimele 24 de ore este de 173, bilanțul total al victimelor fiind de 1.607. Germania intenționa luni să pună capăt carantinei totale la 19 aprilie, urmând ca decizia să fie însoțită de menținerea unui set de măsuri, inclusiv obligația de a purta măști sanitare, de a limita adunările publice și de a depista rapid cazurile de infecție, ceea ce ar permite revenirea la ritmul normal al vieții. Propunerile se regăsesc într-un draft al ministerului de interne, document care a fost consultat luni de Reuters. Potrivit documentului, aceste reguli ar fi în măsură să limiteze riscurile ca o persoană să transmită infecția, astfel încât viața să poată reveni la normal. Pentru ca acest lucru să fie posibil, va fi nevoie de implementarea unor mecanisme care să poată depista peste 80% dintre indivizii cu care intră în contact o persoană infectată, în mai puțin de 24 de ore de la diagnosticarea acesteia. În schimb, școlile vor putea fi redeschise, în baza deciziilor la nivel regional, iar controalele stricte de la frontiere vor putea fi relaxate, se mai arăta în analiza ministerului de interne.
Comisia Europeană vrea ieșiri coordonate din izolare la nivelul UE
Președinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen urmează să prezinte miercuri “orientări” în vederea unei ieșiri coordonate din perioada de izolare impusă în vederea opririi răspândirii coronavirusului. Comisia a hotărât să prezinte încă de săptămâna aceasta recomandări, în contextul în care două state membre ale Uniunii Europene (UE) - Austria și Danemarca - au prezentat deja planuri în acest sens. “Mâine (miercuri), Comisia va adopta orientări, viziunea sa cu privire la felul în care statele membre (UE) ar trebui să pună în aplicare, în mod coordonat, atunci când vine momentul, măsuri în vederea ieșirii din această perioadă de izolare și, în mod general, a celorlalte măsuri adoptate în acest context”, a anunțat ieri un purtător de cuvânt CE, Eric Mamer. “Noi credem că este important să prezentăm aceste propuneri acum, odată ce unele state membre (UE) încep deja să anunțe primii pași în această direcție în săptămânile viitoare și considerăm că pare foarte important ca acest lucru să se facă în mod coordonat”, a subliniat el.
Sediu al PE, transformat în centru de tratare a Covid-19
David Sassoli, președintele Parlamentului European, a anunțat ieri că sediul din Strasbourg al PE va fi transformat în centru de testare și tratare a Covid-19. David Sassoli a precizat pe Twitter: „Vrem să fim cu orașul gazdă și cu cetățenii săi în aceste vremuri dificile”. Sediul din Strasbourg al PE are cinci clădiri, localizate în Cartierul European. Principala este „Louise Weiss”, inaugurată în 1999.
Trump și Biden, discuție “amicală” la telefon despre pandemie
Donald Trump și probabilul său adversar democrat în alegerile prezidențiale, Joe Biden, au discutat la telefon “amical” despre pandemia de coronavirus care afectează dur Statele Unite, relatează AFP. “Am apreciat discuția, sper că și el”, a declarat președintele american. “Am avut o conversație foarte amicală”, a continuat el, evocând o discuție de 15 minute în care fostul vicepreședinte a prezentat “sugestii”. “Am avut o conversație cu adevărat genială, călduroasă”, a declarat Donald trump. “Mi-a dat punctul său de vedere și am înțeles perfect asta și am avut pur și simplu o conversație foarte amicală”, a spus el, citat de Reuters. “Joe Biden a făcut mai multe sugestii cu privire la măsuri pe care administrația le poate lua în prezent pentru a răspunde pandemiei coronavirusului în curs”, a anunțat într-un comunicat o reprezentantă a campaniei lui Biden. A fost o discuție bună, a declarat Kate Bedingfield despre această conversație neobișnuită între cei doi rivali politici. Fostul vicepreședinte al lui Barack Obama critică aproape zilnic, în interviuri și la evenimente de campanie, modul în care gestionează președintele republican criza sanitară. El cere Guvernului federal să acționeze mai puternic în vederea ajutorării statelor în lupta împotriva bolii respiratorii prin furnizarea de material medical și o accelerare a producției acestor materiale. Donald Trump a ironizat luni ipoteza avansată de cel pe care-l numește “Sleepy Joe” (“Joe somnorosul”) a unei Convenții democrate fără public din cauza noului coronavirus. “Acum el vrea o convenție «virtuală», la care nu e nevoie să fii prezent. Mă întreb oare de ce?”, a lansat el. “Domnule președinte, sper ca (această Convenție) să aibă loc la Milwaukee (Wisconsin), însă acest lucru depinde de capacitatea dumneavoastră de a vă arăta la înălțime și a face ceea ce este necesar împotriva acestei pandemii”, i-a răspuns candidatul Biden. De când se află la putere, de la începutul lui 2017, Donald Trump nu a dat nici cel mai mic semn că ar dori să se întâlnească cu personalități care au ocupat posturi de responsabilitate la Washington. Întrebat în urmă cu două săptămâni despre posibilitatea de a le solicita predecesorilor săi la Casa Albă ajutorul pentru a beneficia de experiența lor pe timp de criză, Trump a răspuns că “nu cred că voi afla mare lucru”.
Prima putere mondială este a treia cea mai îndoliată țară de covid-19 din lume, după Italia și Spania
Rușii îl acuză pe Trump că a creat cadrul pentru cucerirea altor planete
Agenția rusă pentru spațiul cosmic, Roscosmos, l-a acuzat ieri pe președintele american Donald Trump că a creat cadrul pentru cucerirea altor planete prin semnarea unui ordin executiv referitor la politica SUA privind exploatarea comercială a resurselor extrapământene. Ordinul executiv în cauză, despre care Roscosmos afirmă că va afecta negativ cooperarea internațională în spațiul cosmic, a fost semnat luni. Textul consemnează că Statele Unite vor negocia “declarații comune și aranjamente bilaterale și multilaterale cu state străine privind operațiuni sigure și sustenabile pentru recuperarea și utilizarea publică și privată a resurselor spațiale”. Cetățenii SUA sunt îndreptățiți să se angajeze în astfel de activități, se mai arată în document, care notează că “spațiul cosmic este legal și fizic domeniu unic al activității umane și SUA nu îl privesc ca bun comun global”. Or, potrivit agenției spațiale ruse, acest ordin pune SUA în contradicție cu noțiunea că spațiul aparține întregii umanități. “Încercările de a expropria spațiul cosmic și planurile agresive de a acapara practic teritorii pe alte planete nu încurajează cooperarea rodnică între țări”, se subliniază în comunicatul Roscosmos. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a precizat că “orice încercare de a privatiza spațiul, într-o formă sau alta - și e greu de spus acum dacă (acest ordin) poate fi văzut ca o încercare de a privatiza spațiul - ar fi inacceptabilă”.
Suedia, decese mai multe ca în celelalte state nordice
Mai mult de 100 de persoane contaminate cu noul tip de coronavirus au murit în ultimele ore în Suedia, potrivit celui mai recent bilanț publicat ieri, la orele locale 14:00 (12:00 GMT), de Agenția de Sănătate Publică a acestei țări. Suedia, care are o populație de circa 10,3 milioane și care a adoptat până acum măsuri mai puțin aspre pentru a combate propagarea coronavirusului, numără în prezent 7.693 de cazuri de contaminare și 591 de decese în total, mortalitate mult mai crescută decât în țările nordice cu care se învecinează. Cu toate acestea, precizează agenția, dintre cele 114 de noi decese recenzate marți, o parte provin din cifre revizuite pentru ultimele două zile. În regatul scandinav izolarea populației nu este de actualitate, așa cum se întâmplă în numeroase țări europene pentru a limita propagarea epidemiei COVID-19. Printre măsurile cele mai stricte adoptate de executivul de la Stockholm figurează interzicerea adunărilor de peste 50 de persoane. Guvernul suedez, criticat pentru modul în care a gestionat până acum criza cauzată de noul coronavirus, a prezentat luni un proiect de lege vizând consolidarea temporară a puterilor sale pentru a lupta împotriva pandemiei, ceea ce a atras criticile opoziției.
În Mexic, carteluri de droguri distribuie alimente, pe fondul pandemiei
Presupuși membri ai cartelurilor de droguri au distribuit alimente locuitorilor a două orașe din Mexic, pe fondul pandemiei de coronavirus, a relatat luni presa locală, citată marți de dpa. Surse oficiale citate de ziarul Reforma au indicat că sunt investigate livrările de produse alimentare, despre care se presupune că au fost efectuate de Cartelul Golfului din statul de nord-est Tamaulipas în statul Michoacan (vest). Se știe că grupurile de trafic de droguri distribuie alimente sau jucării la anumite date, precum Ziua Copilului sau când au loc uragane, în ceea ce este văzut ca o modalitate de a-și face simțită prezența și de a câștiga sprijinul comunității. În Tamaulipas, un stat care se învecinează cu Statele Unite, cutii de carton cu articole de bază, precum conserve de ton, ulei și zahăr, au fost livrate sâmbătă în cartierele marginalizate ale capitalei statului, Ciudad Victoria. El Blog del Narco, un website ce difuzează informații cu privire la crima organizată, a publicat fotografii care arată etichete pe cutii pe care se putea citi “Cartel del Golfo: În sprijinul Ciudad Victoria”. Potrivit Reforma, aceasta ar putea fi o strategie a unui lider al crimei organizate ce operează într-un alt oraș din Tamaulipas de a contesta traficanții de droguri din capitală. Alimente au fost de asemenea distribuite în Michoacan în comunitatea Acahuato, un oraș de lângă Apatzingan, unde operează diferite organizații, inclusiv Los Viagras. Criza coronavirusului a paralizat parțial economia Mexicului, unde populației i s-a cerut să se autoizoleze în încercarea de a încetini răspândirea virusului. Până în prezent, 2.143 de cazuri de COVID-19 au fost confirmate, în timp ce 94 de persoane care au fost testate pozitiv până acum au murit.
Polonezii vor vota prin corespondență în alegerile prezidențiale
Parlamentul polonez a adoptat o lege care prevede ca alegerile prezidențiale, al căror prim tur este prevăzut la 10 mai, să aibă loc numai prin corespondență, în vederea reducerii riscului răspândirii coronavirusului. Această măsură a fost inițiată și adoptată luni de către Partidul Lege și Justiție (PiS, conservator, la putere), care refuză amânarea acestui scrutin. Opoziția - și două treimi dintre polonezi, potrivit unui sondaj - cer o amânare a acestui scrutin în două tururi prin sufragiu universal direct. Legea adoptată luni seara prevede totodată ca, pe timpul epidemiei, președintele Dietei, camera inferioară a Parlamentului polonez, să poată modifica data prevăzută inițial, dar rămânând în cadrul stabilit de Constituție. Unii comentatori consideră că acest lucru ar permite o amânare a scrutinului cu o săptămână și ar salva imaginea liderului formațiunii aliate cu PiS, vicepremierul Jaroslaw Gowin. Jaroslaw Gowin - care se opune organizării alegerilor la 10 mai - și-a anunțat demisia luni, însă își păstrează formațiunea în coaliția condusă de PiS. Constituția poloneză precizează că alegera șefului statului este necesar să aibă loc într-o zi nelucrătoare, cel mai târziu cu 100 de zile și cel mai devreme cu 75 de zile înaintea încheierii mandatului președintelui în exercițiu. Acest termen oferă trei posibilități - duminicile de 3, 10 și 17 mai. Potrivit unor analiști, PiS se teme că președintele în exercițiu Andrzej Duda - candidatul său - ar urma să nu mai fie ales în cazul în care scrutinul ar urma să fie organizat mai târziu, când consecințele pandemiei noului coronavirus vor afecta economia poloneză. Premierul Mateusz Morawiecki a recunoscut luni că Polonia se așteaptă la un vârf al contaminărilor în mai sau iunie. Bilanțul noului coronavirus în Polonia era de 4.413 de contaminări și 107 morți.
SUA introduc pe lista organizațiilor teroriste o grupare rusă
Washingtonul a înscris pentru prima oară o grupare de adepți ai supremației albilor pe lista neagră a terorismului internațional, cu scopul de a-și arăta hotărârea în fața acestei “amenințări”, deosebit de importante în Statele Unite, în pofida ambiguității reproșate adesea șefului statului american Donald Trump în acest subiect. Această măsură vizează o grupare intitulată “Mișcarea Imperială Rusă” și pe cei trei lideri ai acesteia - Stanislav Vorobiev, Denis Gariev și Nikolai Trușcealov. “Este prima oară când Statele Unite introduc pe această listă neagră a teroriștilor adepți ai supremației albilor, ceea ce demonstrează cât de în serios ia Guvernul această amenințare”, a anunțat luni coordinatorul luptei împotriva terorismului în cadrul Departamentului de Stat american Nathan Sales. Un fost site al acestui grupuscul a fost interzis în Rusia din cauza extremismului, însă mișcarea nu este considerată “teroristă” de către Moscova. Washingtonul o acuză însă atât de faptul că “furnizează un antrenament paramilitar unor neonaziști și adepți ai supremației albilor” în două centre la Sankt Petersburg, cât și de faptul că a format suedezi, care au pregătit apoi atentate în țara lor, la sfârșitul lui 2016 și începutul lui 2017. Această mișcare monarhistă suține că poate forma în lupta cu cuțitul și în arte marțiale și consideră o “slăbiciune criminală ca un om modern din Rusia să nu fie un războinic”. “Vrem să ne asigurăm că nu este în măsură să facă același lucru aici, în Statele Unite”, a avertizat Nathan Sales. El a denunțat de asemenea implicarea acestei organizații - numită și “Legiunea Imperială” - alături de rebeli proruși în Ucraina.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
