Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un temut asteroid se apropie de Terra

Ziarul de Vrancea
28 feb 2021 703 vizualizări

Oamenii de știință nu exclud ca în 2068 Apophis să lovească Pământul

Temutul Apophis, asteroidul botezat după zeul egiptean al răului și distrugerii, va trece la 5 martie prin apropierea relativă a Pământului, ultima vizită pe care ne-o va face până la 13 aprilie 2029, când se va apropia atât de mult de planeta noastră încât va străbate zona în care sunt plasați sateliții de orbită înaltă.

Acest asteroid a provocat rumoare după ce oamenii de știință au anunțat descoperirea sa, în 2004, pentru că exista un mic risc ca acest uriaș bolovan cosmic să se ciocnească cu Pământul în 2029. Ulterior, după analiza traiectoriei acestui asteroid, cercetătorii au ajuns la concluzia că nu avem, cel puțin deocamdată, de ce să ne facem griji.

Ei au calculat cât de rar se întâmplă ca un obiect de dimensiunea lui Apophis să treacă pe lângă Pământ atât de aproape ca în data de 13 aprilie 2029 și s-au declarat de-a dreptul încântați de perspectiva de a observa de aproape un astfel de obiect cosmic. “Este ceva ce se întâmplă o dată la 1.000 de ani, așa că este evident că a generat foarte mult interes”, a comentat Marina Brozovic, specialist în sisteme radar de la NASA's Jet Propulsion Laboratory, California.

Chiar dacă vizita lui Apophis din luna martie a acestui an nu se anunță la fel de spectaculoasă ca apropierea din 2029, când asteroidul va trece la o zecime din distanța medie dintre Pământ și Lună (aproximativ 31.900 kilometri, prin comparație cu distanța de la Pământ la Lună de aproximativ 384.400 km), ea este urmărită cu atenție de astronomi pentru a observa eventualele modificări pe care gravitația Pământului le va produce atât asupra corpului asteroidului cât și asupra traiectoriei sale.

Pe data de 5 martie 2021 Apophis se va apropia doar până la o zecime din distanța Pământ - Soare, urmând să treacă pe lângă Terra la o distanță de 40 de ori mai mare decât cea dintre Pământ și Lună. Oamenii de știință și-au fixat însă o serie de obiective importante pentru întâlnirea cu Apophis din 2029, iar pentru aceasta trebuie să afle cât mai multe despre acest asteroid și în martie au ultima șansă de a-l analiza pe Apophis înainte de survolul din 2029.

“În 2029 Apophis va fi o oportunitate incredibilă pentru noi. Însă până ajungem în 2029, trebuie să ne pregătim temeinic”, a mai susținut Brozovic.

La fel ca mulți alți asteroizi cu orbite care trec prin apropierea relativă a Pământului, Apophis străbate Sistemul Solar interior de milenii, fără a putea fi observat de oameni. Astronomii sunt de părere că acesta are diametrul de aproximativ 340 - 370 de metri și este compus dintr-un amestec de rocă și metal, conform NASA. Apophis are probabil forma unei păstăi de arahide - două bucăți de formă neregulată lipite una de cealaltă.

De 300 de ori mai masiv decât asteroidul care a lovit Tunguska

Astronomii l-au văzut pentru prima oară pe Apophis în 2004. Descoperirea acestui asteroid reprezintă un exemplu perfect pentru conceptul de “apărare planetară” - serviciul dedicat observării și monitorizării asteroizilor cu orbite care trec prin apropierea relativă a Pământului pentru a determina dacă aceștia prezintă vreun risc de a lovi planeta. Dacă un potențial astfel de impact este detectat din timp, există măsuri ce pot fi luate pentru a preîntâmpina un dezastru.

Pentru o scurtă perioadă de timp, după descoperirea sa în 2004, astronomii au susținut că există un risc de 3% ca Apophis să se ciocnească de Terra la 13 aprilie 2029. Acest lucru s-a întâmplat pentru că până și observațiile astronomice realizate cu cele mai performante instrumente au o anumită marjă de eroare, marjă care este cu atât mai mare cu cât asteroidul este detectat la o distanță mai mare față de Terra. Această îngrijorare rezultată după primele observații ale asteroidului au dus la alegerea numelui Apophis - demonul șarpe din mitologia egipteană care întrupa răul și haosul.

Observațiile ulterioare au arătat că nu există niciun risc de ciocnire pentru anul 2029, dar același risc a mai fost luat în calcul pentru vizitele acestui asteroid preconizate să se producă în 2036 și apoi în 2068. Deocamdată, deși există un risc considerat drept redus, oamenii de știință nu pot exclude complet ipoteza ciocnirii cu Apophis în 2068. Din această cauză, vizita pe care asteroidul ne-o face în martie 2021 este importantă pentru astronomii care doresc să-și reactualizeze măsurătorile cu privire la traiectoria acestui obiect cosmic.

Dacă Apophis se va ciocni vreodată cu Pământul, consecințele ar fi grave. Doi asteroizi au lovit Pământul în ultimii 112 ani - unul a culcat la pământ pădurile siberiene din zona Tunguska, în 1908, iar celălalt s-a dezintegrat în 2013 pe cerul orașului Celiabinsk, din estul Uralilor, spărgând geamurile clădirilor cu unda de șoc rezultată. Acești doi asteroizi nu reprezintă mai nimic prin comparație cu Apophis. “Apophis este de 300 de ori mai masiv decât (asteroidul care a lovit) Tunguska și respectiv de 5.000 de ori mai masiv decât (asteroidul dezintegrat deasupra orașului) Celiabinsk, așa că este un obiect care se bucură de toată atenția noastră”, a asigurat și Richard Binzel, planetolog la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Macron le cere francezilor să mai reziste „4 până la 6 săptămâni”

Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel ieri la „rezistență” încă „patru până la șase săptămâni” înainte de a putea relaxa anumite constrângeri legate de pandemia de coronavirus, relatează AFP.

Întrebat despre acest lucru în cadrul unei discuții cu elevii într-un centru de formare pentru meserii industriale la Stains, în regiunea pariziană, Macron i-a îndemnat „încă să reziste câteva săptămâni”. „Patru până la șase săptămâni”, a adăugat el, în cursul unei vizite la un sit industrial.

În contextul în care indicii epidemiei au urcat din nou în Franța, noi restricții ar putea fi impuse în circa 20 de departamente plasate sub un regim de „vigilență sporită”.

În paralel, executivul mizează pe creșterea numărului inoculărilor, în special în rândul celor mai vulnerabili și a personalului de îngrijire, pentru a se diminua presiunea asupra spitalelor. Prim-ministrul Jean Castex a anunțat joi că până la jumătatea lunii mai „tuturor persoanelor de peste 50 de ani li se va propune o primă injecție” împotriva COVID-19. Iar până la sfârșitul lui martie „vor fi vaccinate două treimi dintre persoanele de peste 75 de ani”, a mai spus Castex.

Președintele francez urmează să aibă în această săptămână o reuniune cu membri ai guvernului pentru a pregăti introducerea unui „permis sanitar”, care nu va fi un „pașaport de vaccinare”, în vederea redeschiderii instituțiilor culturale și a restaurantelor închise din cauza pandemiei.

Nicolas Sarkozy, condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, în vârstă de 66 de ani, a fost conamnat ieri la trei ani de închisoare - dintre care unul cu executare -, după ce a fost găsit vinovat de corupție și trafic de influență în dosarul “interceptărilor”. Un tribunal corecțional de la Paris s-a pronunțat luni în acest dosar, în care Parchetul Național Financiar (PNF) a cerut ca fostul președinte să fie condamnat la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare. Este o hotărâre judecătorească istorică, la peste nouă ani de la condamnarea lui Jacques Chirac la doi ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar cu privire la angajări fictive la Primăria Parisului.

În 2013, judecători au decis să-l pună sub ascultare pe Sarkozy, în cadrul unei anchete cu privire la o posibilă finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. Nicolas Sarkozy folosea un telefon mobil “secret” - cu o cartelă preplătită și pseudonimul Paul Bismuth - pentru a comunica cu avocatul său. Ei evocau decizia pe care urma să o ia în curând, la acea vreme, Curtea de Casație cu privire la agendele fostului președinte, confiscate în cadrul dosarului Bettencourt, în care justiția franceză a abandonat procedurile judiciare care-l vizau. Curtea de Casație urma să stabilească dacă aceste agende puteau să fie folosite în alte dosare în care este implicat Nicolas Sarkozy.

Interceptările i-au determinat pe judecători să-l suspecteze pe Sarkozy și pe avocatul său de faptul că vor să influențeze această procedură, prin intervenția primului avocat general al Curții de Casație, Gilbert Azibert, în schimbul unui post în Consiliul de Stat din Monaco. Aproximativ zece dintre conversațiile celor doi au fost retranscrise.

Ele dovedesc, potrivit acuzării, că “un pact al corupției” a fost încheiat între Nicolas Sarkozy, avocatul său și magistratul de rang înalt Gilbert Azibert.

Aceste convorbiri erau doar niște “pălăvrăgeli între prieteni”, au pledat avocații apărării, care au denunțat “fantasme”, “ipoteze” și “proces de intenție” al acuzării. Evocând un “deșert de probe”, ei au pledat pentru eliberarea inculpaților, care riscau până la zece ani de închisoare și amenzi în valoare de până la un milion de euro. Ei au pledat că, până la urmă, Nicolas Sarkozy nu a avut câștig de cauză la Curtea de Casație și că Gilbert Azibert nu a obținut niciodată un post la Monaco.

Însă, potrivit legii, nu este necesar să se obțină un câștig și nici ca influența să fie reală, pentru a caracteriza fapte de corupție și de trafic de influență.

De-a lungul întregului proces, într-o atmosferă agitată, apărarea a atacat un dosar “coș de gunoi” și a cerut anularea tuturor procedurilor, care au la bază interceptări “ilegale”, întrucât încalcă secretul relației avocatului cu clientul. Fostul președinte Nicolas Sarkozy a denunțat, la rândul său, o “instrumentalizare politică” a justiției. “Nimeni, aici, nu caută să se răzbune pe un fost președinte al Republicii”, i-a replicat directorul PNF Jean-François Bohnert.

Peste 400 de parlamentari din Europa își îndeamă țările să se mobilizeze împotriva colonizării israeliene

Peste 400 de parlamentari din Europa denunță o “anexare de facto” a Cisiordaniei ocupate de către Israel și au îndemnat, ieri, într-o scrisoare, țările pentru a se mobiliza împotriva colonizării teritoriilor palestiniene ocupate.

La inițiativa mai multor foști oficiali israelieni, 442 de deputați și senatori din aproximativ 20 de state europene semnează această scrisoare, trimisă în noaptea de duminică spre luni ministerelor de Externe ale acestor țări.

“Evoluțiile pe teren tind, în mod clar, către o realitate a unei anexări de facto care avansează rapid, mai ales odată cu expansiunea coloniilor și demolărilor structurilor palestiniene”, scriu parlamentarii, între care se află și deputatul britanic Jeremy Corbyn, fostul lider al Partidului Laburist (opoziție) și francezul Jean-Luc Mélenchon (stânga radicală).

“În pofida pandemiei COVID-19, anul trecut s-a înregistrat cel mai mare număr de demolări de case și structuri palestiniene în patru ani”, denunță ei.

Mai multe cancelarii europene au cerut joi Israelului să restituie echipamente donate de către țările lor și confiscate beduinilor de la Hamsa al-Baqa, un cătun situat în nordul Văii Iordanului, considerate “ilegale” de către statul evreu. Armata israeliană ocupă din 1967 Cisiordania și Ierusalimul de Est, în care trăiesc aproximativ 3,1 milioane de palestinieni, dar și peste 675.000 de israelieni, în colonii considerate ilegale în dreptul internațional. Colonizarea israeliană s-a accelerat în ultimii ani, la inițiativa premierului israelian Benjamin Netanyahu, susținut binevoitor de către aliatul său de la Washington, fostul președinte Donald Trump.Noul președinte Joe Biden este un critic al coloniilor israeliene și s-a angajat să-și intensifice eforturile în vederea unei recunoașteri a Palestinei, statul la care aspiră palestinienii.

Trump flirtează cu ideea de a candida la președinție în 2024

Fostul președinte american Donald Trump a revenit în arena politică, pe scena Convenției Conservatoarea (CPAC), o mare reuniune anuală, la Orlando, unde a refuzat în continuare să-și recunoască înfrângerea în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie, a apreciat că supraviețuirea Statelor Unite depinde de conservatori și a flirtat cu ideea de a candida în alegerile prezidențiale din 2024. “Drumul incredibil pe care l-am început împreună este departe de a fi încheiat. Iar la sfârșit vom câștiga”, a declarat el duminică, în fața unei mulțimi conservatoare entuziaste. “Suntem angajați într-o luptă pentru supraviețuirea Americii așa cum o cunoaștem noi”, a declarat miliardarul în primul său discurs - dezlânat, de o oră și jumătate. “Este o luptă. Este o luptă teribilă, dureroasă”, a subliniat el. “Dar la sfârșit câștigăm mereu”. El a refuzat să-și recunoască înfrângerea în fața lui Joe Biden și și-a afișat hotărârea ca mișcarea sa populistă să păstreze controlul asupra Partidului Republican care abia își poate masca disensiunile. “Nu vom crea partide noi, nu ne vom împărți puterea. Vom fi mai uniți și puternici ca niciodată”, a dat el asigurări.

“Eu aș putea chiar decide să-i bat a treia oară”

Omul de afaceri în vârstă de 74 de ani a sugerat - fără să o spună în mod clar - că ar putea să candideze în alegerile prezidențiale din 2024. “Cu ajutorul vostru, vom recuceri Camera Reprezenților, vom recuceri Senatul și apoi un președinte republican se va întoarce triumfător la Casa Albă. Mă întreb cine va fi”, a declarat el în aclamații. “Cine știe?”, a continuat el.“Eu aș putea chiar decide să-i bat a treia oară”, a spus Trump.Interzis pe rețele de socializare - inclusiv pe canalul său preferat, Twitter -, Trump a denunțat politica imigrației succesorului său Joe Biden, apreciind că președintele democrat tocmai a încheiat “prima lună cea mai dezastruoasă” din istoria președinției americane.

Noul lider al Al Qaida, mai periculos ca bin Laden

Al Qaida are un nou lider, Saif al-Adel, iar Statele Unite au pus o recompensă de 10 milioane de dolari pe capul său. „Am putea asista la o intensificare a atacurilor comise de Al Qaida, din cauza noului lider al grupării”, avertizează serviciile britanice de informații, care spun că egipteanul Saif al-Adel ar fi preluat conducerea organizației.

Supranumit „Sabia răzbunării”, Saif al-Adel a fost implicat în atacul asupra ambasadei americane din Kenya în 1998. I-ar fi urmat în funcție compatriotului său, Ayman al-Zawahiri, despre care se presupune că a murit.

Necruțător în strategiile sale, Saif al-Adel a participat la acțiunile Al Qaida din ultimele trei decenii și se bucură de un mare respect atât în interiorul acestei organizații, cât și printre luptătorii grupării Stat Islamic, de unde ar vrea să atragă mai mulți membri. Este considerat mai periculos decât fostul lider al organizației, Osama bin Laden. Statele Unite se tem că din cauza lui, Al Qaida ar putea deveni mult mai puternică decât a fost în ultimii ani.

Globurile de Aur: Filmele “Nomadland” și “Borat 2”, marile câștigătoare

Lungmetrajele “Nomadland” și “Borat Subsequent Moviefilm” și serialele “The Crown” și “Schitt’s Creek” sunt marile câștigătoare ale celei de-a 78-a ediții a galei Globurilor de Aur, acordate de Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA), care a avut loc duminică noapte. Pentru prima dată în istoria galei, ceremonia a avut loc pe ambele coaste ale SUA, în prezența unui public restrâns, cu prezentatori pe scenă, dar cu nominalizații în direct prin videoconferință.

Chloé Zhao, regizoarea “Nomadland”, drama cu buget redus despre o femeie care călătorește prin vestul Americii, este a doua femeie din istoria galei Globurilor de Aur care primește trofeul pentru regie, după Barbra Streisand, recompensată în 1983 pentru “Yentl”.

Andra Day a devenit a doua femeie de culoare premiată la categoria “cea mai bună actriță într-un fim - dramă”, pentru rolul din “The United States vs. Billie Holiday”. În urmă cu 35 de ani, Whoopi Goldberg a fost recompensată cu un Glob de Aur pentru rolul din “The Color Purple”.

Chadwick Boseman, desemnat “cel mai bun actor într-un film - dramă” pentru rolul din “Ma Rainey’s Black Bottom”, a devenit a doua persoană premiată postum la această categorie. Peter Finch a mai primit acest trofeu în 1977, pentru „Network”. Soția lui, Simone Ledward Boseman, a primit premiul în numele lui și a ținut un discurs emoționant. „I-ar fi mulțumit lui Dumnezeu. Le-ar fi mulțumit părinților lui. Ar fi mulțumit strămoșilor pentru călăuzire și sacrificiile lor”, a spus ea. Boseman a murit, în august 2020, la vârsta de 43 de ani, după o luptă de mai mulți ani cu cancerul.

“Mank” și “Promising Young Woman” au fost marii perdanți. Deși au obținut șase, respectiv patru nominalizări și critici favorabile, nu au reușit să se impună la nicio categorie.

Cel puțin 18 manifestanți uciși în Myanmar

Poliția și armata Myanmar au tras duminică în manifestanții pentru democrație și au ucis cel puțin 18 oameni, arată un bilanț preluat de dpa de la Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), care consemnează și peste 30 de răniți. A fost cea mai sângeroasă zi a represiunii de după puciul din 1 februarie care a răsturnat de la putere guvernul condus de Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru pace.

ONU afirmă că are “informații credibile” că forțele de ordine au folosit gloanțe reale la Yangon - cel mai mare oraș din țară, Dawei, Mandalay, Myeik, Bago și Pokokku, precum și gaze lacrimogene și grenade paralizante. Mai mulți demonstranți susțin că poliția a tras inițial cu gloanțe de cauciuc, iar ulterior cu muniție de război. Site-ul de știri Myanmar Now a relatat că trupele țintesc la cap. “Condamnăm ferm violența în creștere împotriva protestelor din Myanmar și cerem militarilor să înceteze imediat folosirea forței împotriva protestatarilor pașnici”, a declarat purtătoarea de cuvânt a OHCHR Ravina Shamdasani.

Un mesaj similar a transmis și secretarul de stat american, Anthony Blinken: “Condamnăm violența oribilă a forțelor de securitate din Myanmar împotriva poporului și vom continua să promovăm tragerea la răspundere a celor vinovați. Suntem ferm alături de poporul curajos din Myanmar și încurajăm toate țările să ridice glasul împreună în sprijinul voinței acestuia”.

Șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a amenințat junta militară de la Naypyidaw cu sancțiuni. “Trăgând împotriva cetățenilor neînarmați, forțele de securitate au dovedit un dispreț flagrant față de legislația internațională și trebuie trase la răspundere. Violența nu va legitima răsturnarea ilegală a guvernului ales democratic”, a declarat el, avertizând că “Uniunea Europeană va lua măsuri în curând ca reacție la aceste evoluții”.

FIDESZ ar putea părăsi grupul popularilor europeni

Premierul ungar Viktor Orban a avertizat că partidul său, FIDESZ, va părăsi grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European și nu va aștepta să fie suspendat în conformitate cu viitoarele reguli care ar urma să fie aprobate miercuri.  Săptămâna trecută, liderul grupului europarlamentar al PPE, germanul Manfred Weber, și ceilalți membri ai conducerii grupului au făcut un pas către noile reguli privind suspendarea, care ar permite penalizarea unui partid membru în ansamblul său și nu doar a unui singur eurodeputat.

Șeful executivului ungar i-a trimis lui Manfred Weber o scrisoare în care anunță că FIDESZ nu va aștepta o decizie a grupului PPE referitoare la suspendarea sa, ci se va retrage până atunci. “Doresc să vă informez, domnule președinte, că în cazul în care prevederile acceptate la reuniunea președinției și a șefilor delegațiilor naționale pe 26 februarie sunt supuse la vot și adoptate, FIDESZ va părăsi grupul” (PPE), a scris Orban.

Începând din martie 2019, FIDESZ s fost suspendat din Partidul Popular European, formațiunea paneuropeană conservatoare, dar încă are 11 eurodeputați în grupul europarlamentar PPE, în pofida demersurilor unor membri ai conducerii acestuia de a-i exclude. Katalin Novak, vicepreședintă a FIDESZ și ministru al familiei în guvernul Orban, a acuzat unii membri ai grupului PPE de angajare într-o dispută internă “inacceptabilă” într-un moment când „Europa luptă pentru a salva vieți” în plină pandemie de COVID-19. Novak, care a postat pe Twitter o copie a scrisorii lui Viktor Orban adresate lui Manfred Weber, i-a acuzat pe liderii grupului PPE că vor să schimbe regulile pentru “a exclude” FIDESZ întrucât nu dispun de „nicio majoritate” conform actualului statut.

Eurodeputatul austriac Othmar Karas, membru al PPE și vicepreședinte al Parlamentului European, a reacționat subliniind că grupul PPE nu va ceda în fața presiunilor lui Viktor Orban. „Nu îi vom permite lui Orban să ne șantajeze. Grupul PPE va acționa conform planului”, a spus Karas.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.