MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un an însângerat: 104 jurnalişti au fost ucişi în 2024
„2024 este unul dintre cei mai răi ani", avertizează Anthony Bellanger, secretar general al FIJ
Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) a calificat 2024 drept "un an deosebit de criminal", 104 jurnalişti fiind ucişi în întreaga lume în acest an, mai mult de jumătate dintre ei în Fâşia Gaza, potrivit unui bilanţ dat publicităţii ieri, transmite AFP. După cele 129 de decese înregistrate în 2023, "2024 este unul dintre cei mai răi ani", avertizează Anthony Bellanger, secretar general al FIJ, cu sediul la Bruxelles. Anthony Bellanger a denunţat "masacrul care are loc sub ochii lumii întregi în Palestina". Potrivit FIJ, 55 de profesionişti palestinieni din mass-media au fost ucişi în 2024. "De la începutul războiului, pe 7 octombrie 2023, numărul jurnaliştilor palestinieni ucişi se ridică la cel puţin 138", făcând din acest teritoriu "unul dintre cele mai periculoase din istoria jurnalismului modern, după Irak, Filipine şi Mexic", subliniază FIJ. "Mulţi jurnalişti sunt vizaţi" în mod deliberat, a declarat Bellanger pentru AFP, chiar dacă există şi "incidente de război, oameni care se găsesc în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit". După Orientul Mijlociu, a doua cea mai periculoasă zonă pentru jurnalişti a fost anul acesta Asia-Pacific, cu 20 de morţi, inclusiv 6 asasinate în Pakistan, 5 în Bangladesh şi 3 în India. În Europa, "războiul din Ucraina a făcut din nou victime pe continent, cu 4 jurnalişti ucişi în 2024, faţă de 13 în 2022 şi 4 în 2023". Potrivit FIJ, 520 de jurnalişti se află în închisoare în întreaga lume, o creştere bruscă faţă de 2023 (427) şi 2022 (375). "Cu 135 de jurnalişti în spatele gratiilor, China - inclusiv Hong Kong - rămâne cea mai mare închisoare din lume pentru profesioniştii din media", denunţă FIJ. În faţa "acestor cifre triste", răspunsul trebuie să fie internaţional şi condus de ONU, argumentează Anthony Bellanger, care solicită ONU să se mobilizeze pentru a permite adoptarea unei "convenţii obligatorii privind siguranţa jurnaliştilor". FIJ publică anual bilanţuri mai alarmiste decât Reporteri fără Frontiere (RSF), din cauza unui dezacord asupra metodei de calcul. În 2023, RSF a informat că 54 de jurnalişti şi 2 angajaţi în domeniul mass-media au fost ucişi în exercitarea atribuţiilor lor. ONG-ul urmează să publice joi datele pentru 2024.
Atacuri masive ale Israelului asupra instalaţiilor militare din Siria
Israelul a bombardat aeroporturi, radare, depozite de arme şi muniţii şi centre de cercetare militară în mai multe regiuni, inclusiv Damasc, şi a avariat nave ale marinei siriene
Armata israeliană "a distrus principalele complexuri militare din Siria" prin efectuarea a aproximativ 250 de lovituri împotriva acestei ţări de la cucerirea Damascului de către rebeli şi căderea preşedintelui Bashar al-Assad duminică, a transmis Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de AFP. Conform organizaţiei, care se bazează pe o reţea extinsă de surse din Siria, Israelul a bombardat aeroporturi, radare, depozite de arme şi muniţii şi centre de cercetare militară în mai multe regiuni, inclusiv Damasc, şi a avariat nave ale marinei siriene prin atacarea unei unităţi de apărare aeriană în apropierea portului major Latakia, în nord-vestul ţării. Jurnaliştii AFP au auzit explozii puternice în zorii zilei de marţi, iar imaginile live ale AFPTV au arătat coloane groase de fum deasupra centrului oraşului. Raidurile au ca scop "distrugerea armelor rămase în depozitele şi unităţile militare care erau controlate de forţele fostului regim", un aliat al Iranului şi al Hezbollahului din Liban, a precizat OSDO într-un comunicat. Armata israeliană nu a făcut niciun comentariu imediat. Luni, Israelul a confirmat că a distrus "arme chimice" în Siria în ultimele zile pentru a le împiedica să cadă în mâinile rebelilor. Armata israeliană efectuează, de asemenea, de câteva zile o incursiune în zona tampon de la marginea părţii ocupate şi anexate a Înălţimilor Golan. În noaptea de luni spre marţi, apărarea civilă siriană a declarat că a stins incendiul care a izbucnit într-un centru de cercetare de lângă Damasc după un bombardament, spunând că nu a observat niciun "fum toxic neobişnuit" şi niciun caz de sufocare, contrar zvonurilor care s-au răspândit pe reţelele de socializare. Noii conducători din Siria sunt animaţi de "o ideologie extremă a islamului radical" şi "de aceea am atacat sisteme de arme strategice, cum ar fi rămăşiţe de arme chimice sau rachete, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune, astfel încât acestea să nu cadă în mâinile extremiştilor", a declarat luni ministrul israelian de externe, Gideon Saar. La Damasc, în timp ce mii de oameni aşteaptă veşti despre cei dragi în faţa sinistrei închisori Saydnaya, capturată de rebeli duminică, iar insurgenţii susţin că au găsit zeci de cadavre cu semne de tortură, liderul rebeliunii a promis că va publica în curând o listă neagră a torţionarilor şi îi va pedepsi. "Vom anunţa o primă listă care include numele celor mai înalţi oficiali implicaţi în torturarea poporului sirian", a scris pe Telegram comandantul rebel Abu Mohammad al-Jolani, care în ultimele zile a fost numit şi pe numele său real, Ahmed al-Shareh. "Îi vom urmări penal pe criminalii de război şi vom cere ca ei să fie predaţi de ţările în care au fugit, astfel încât să poată primi pedeapsa corectă", a spus el, în timp ce presa libaneză a raportat că mai mulţi foşti oficiali ai guvernului Assad s-au refugiat în Beirut sub protecţia Hezbollah. Jolani a promis recompense oricui va permite capturarea foştilor oficiali "implicaţi în crime de război". El a spus că a "acordat amnistie" personalului secundar al armatei şi al forţelor de securitate "ale cărui mâini nu sunt pătate de sângele poporului sirian". De la începutul revoltei în 2011, peste 100.000 de persoane au murit în imensul complex penitenciar sirian, inclusiv sub tortură, a estimat OSDO în 2022. Imaginile de pe reţelele de socializare au arătat zeci de bărbaţi, cu feţe emaciate, unii purtaţi de camarazi pentru că erau prea slabi pentru a merge mai departe singuri, părăsind închisoarea Saydnaya după eliberarea sa duminică. Aceşti foşti deţinuţi s-au revărsat pe străzile Damascului în valuri, unii total dezorientaţi.
Guvernul Trudeau a supravieţuit unei a treia moţiuni de cenzură
Guvernul premierului Justin Trudeau, aflat sub presiunea conservatorilor, a supravieţuit din nou unei moţiuni de cenzură, a treia respinsă în parlament în abia mai mult de două luni, transmite marţi AFP. Opoziţia condusă de Pierre Poilievre, care, potrivit sondajelor, are vântul în pânze, a ales de câteva săptămâni să îşi înăsprească tonul, în special faţă de premierul Trudeau, pe care l-au acuzat că "este slab". Următoarele alegeri legislative urmează să aibă loc cel târziu pe 20 octombrie 2025, dar mulţi analişti consideră că guvernul are puţine şanse să reziste până atunci. Luni, executivul canadian a obţinut din nou sprijinul Noului Partid Democrat (NDP), fostul său aliat de stânga, pentru a bloca moţiunea conservatoare. Aceasta a fost, în cele din urmă, respinsă cu 180 de voturi împotrivă, 152 de deputaţi votând favorabil. Nepopulari şi slăbiţi de câteva eşecuri politice recente, liberalii premierului Trudeau au supravieţuit deja la două moţiuni de cenzură în această toamnă. Camera Comunelor din Canada are în prezent 153 de deputaţi liberali, 119 deputaţi conservatori, 33 de deputaţi din Bloc Quebecois, 25 deputaţi NPD, doi verzi şi patru independenţi. Sesiunea parlamentară de toamnă a fost ineficientă deoarece examinarea proiectelor de lege este blocată de opoziţie, ceea ce l-a obligat pe preşedintele camerei, săptămâna trecută, să intervină pentru a permite votarea unor măsuri bugetare, o situaţie fără precedent în Canada.
Zelenski se declară „recunoscător'' faţă de Trump
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat marţi "recunoştinţa profundă" faţă de Donald Trump pentru "hotărârea sa fermă" de a pune capăt războiului cu Rusia, după ce s-a întâlnit sâmbătă cu preşedintele ales al SUA la Paris, relatează AFP. Preşedintele francez Emmanuel Macron a găzduit discuţii cu Zelenski şi Trump la Palatul Elysee sâmbătă, pe fondul temerilor tot mai mari din Ucraina cu privire la nivelul de sprijin militar pe care ţara îl va primi de la noua administraţie americană. "Cel mai important lucru este să lucrăm împreună pentru a pune capăt acestui război - aceasta este prioritatea noastră absolută. La întâlnirea de la Paris, exact pe asta ne-am concentrat", a scris Zelenski pe X. "Îmi reiterez recunoştinţa faţă de preşedintele Macron pentru organizarea acestei întâlniri, precum şi recunoştinţa mea profundă faţă de preşedintele Trump pentru hotărârea sa fermă de a pune capăt acestui război într-o manieră echitabilă", a adăugat liderul ucrainean. Trump a spus de mult timp că, odată ajuns la putere, va pune capăt conflictului de aproape trei ani în "24 de ore", stârnind îngrijorări în Ucraina, care se teme că va fi presată să accepte concesii teritoriale semnificative în faţa Rusiei în schimbul păcii. Duminică, preşedintele ales al SUA a cerut o "încetare imediată a focului", scriind pe platforma sa Truth Social că Zelenski este gata să "facă o înţelegere şi să pună capăt acestei nebunii".
75 de laureaţi Nobel se opun alegerii lui Robert Kennedy Jr. ca secretar al Sănătăţii
Peste 75 de laureaţi ai Premiului Nobel au trimis luni o scrisoare deschisă în care îşi exprimă opoziţia faţă de numirea lui Robert Kennedy Jr. de către preşedintele ales al SUA, Donald Trump, în funcţia de secretar al Sănătăţii, în special din cauza "lipsei sale de experienţă" şi a poziţiilor sale anti-vaccin, relatează AFP. "Având în vedere bilanţul său, plasarea domnului Kennedy la conducerea Departamentului Sănătăţii ar reprezenta un risc pentru sănătatea publică", atrag atenţia aceşti 77 de laureaţi ai Premiului Nobel în medicină, fizică, chimie sau economie în scrisoare, care este adresată senatorilor americani. Printre semnatari se numără Drew Weissman, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 2023 pentru munca sa în dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager, care sunt decisive în lupta împotriva Covid-19. Robert Kennedy Jr., nepotul preşedintelui asasinat JFK, a făcut campanie pentru o perioadă în calitate de candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie, după care l-a susţinut pe Donald Trump. Republicanul l-a răsplătit pentru sprijinul său după victorie, oferindu-i un portofoliu ministerial, dar această numire trebuie să fie supusă unui vot de confirmare în Senat, aşa cum cere Constituţia. Acest fost avocat specializat în mediu, fără pregătire ştiinţifică, a propagat teorii ale conspiraţiei despre vaccinurile împotriva Covid-19, cum ar fi presupuse legături între vaccinare şi autism, şi cere încetarea adăugării de fluor în apa curentă, substanţa fiind însă considerată un mare succes pentru sănătate în lupta împotriva cariilor dentare.
Merkel îşi apără decizia de a primi refugiaţi sirieni
Angela Merkel şi-a apărat luni decizia de a primi mulţi refugiaţi sirieni în perioada când era cancelar al Germaniei, subliniind că era o chestiune de "demnitate", dar a cerut ca problema imigraţiei ilegale să fie luată "în serios", relatează AFP. Imediat ce preşedintele sirian Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere, dezbaterea privind primirea refugiaţilor a reapărut în Europa, mai multe ţări, inclusiv Germania, anunţând îngheţarea procedurilor de azil pentru exilaţii din această ţară. "Cred că decizia pe care am luat-o la acea vreme de a-i primi pe refugiaţi a fost cea corectă", a declarat Merkel într-un interviu acordat postului public francez France 2. "Pentru că erau oameni în nevoie, care au plătit traficanţi, care şi-au pus viaţa în pericol, care fugeau de Bashar al-Assad pentru că nu aveau perspective pentru ţara lor", a adăugat fostul cancelar german. Ea a subliniat că era conştientă atunci că va fi "o sarcină complicată, o mare provocare", dar este necesar, în opinia sa, să se aplice valorile europene care afirmă că "demnitatea fiecărui individ contează".
Zeci de nave chineze în apropierea țărmurilor Taiwanului
Taiwanul a anunţat că se confruntă cu o desfăşurare navală masivă din partea Chinei în apropierea apelor sale, mai mare decât cea lansată de Beijing în august 2022 ca răspuns la vizita la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor din SUA, transmite AFP. Un înalt oficial de securitate a declarat pentru AFP că "aproape 90" de nave au fost desfăşurate în apele Mării Chinei de Est şi de Sud, precum şi în Strâmtoarea Taiwan, ce separă insula de continent. Acest număr este mai mare decât cel înregistrat la manevrele din 2022, potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului apărării din Taiwan, Sun Li-fang. Pe 2 august 2022, Nancy Pelosi a ajuns în Taiwan într-o vizită care a stârnit furia Beijingului. China consideră că arhipelagul taiwanez este una dintre provinciile sale pe care încă nu a reuşit să o readucă sub controlul său după încheierea războiului civil din 1949, nu exclude folosirea forţei pentru a realiza acest lucru şi consideră orice vizită în Taiwan a unor înalţi oficiali străini drept o provocare.
Maia Sandu, vizită de lucru la Bruxelles
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită de lucru la Bruxelles, marţi şi miercuri, pentru a se întâlni cu noua conducere a instituţiilor europene, inclusiv cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Kaja Kallas. Vizita reflectă angajamentul reînnoit al Republicii Moldova de a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, şi de a creşte nivelul de trai al cetăţenilor printr-o cooperare strânsă cu partenerii europeni, relevă un comunicat de presă al Preşedinţiei de la Chişinău. Preşedinta Maia Sandu va discuta despre integrarea economiei Republicii Moldova în piaţa unică europeană, atragerea investiţiilor, finanţarea proiectelor de infrastructură şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru a crea locuri de muncă bine plătite şi a îmbunătăţi viaţa oamenilor.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
