MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: UE promite un răspuns „ferm” la noile taxe vamale anunţate de Trump în legătură cu Groenlanda
Premierul Suediei: Ţările europene nu se vor lăsa şantajate
Uniunea Europeană a promis un răspuns „ferm” la noile taxe vamale impuse statelor membre de către preşedintele american Donald Trump, în contextul în care Casa Albă şi-a intensificat campania de preluare a controlului asupra Groenlandei, relatează Politico. Impunerea de către Trump a unor taxe vamale de 10% pentru aliaţii NATO care s-au opus deciziei sale privind Groenlanda — printre care Franţa, Germania, Danemarca, Ţările de Jos, Regatul Unit, Norvegia, Suedia şi Finlanda — readuce în prim-plan o tensiune comercială transatlantică despre care capitalele credeau că a fost evitată prin acordul semnat anul trecut.
Preşedintele Consiliului European, António Costa, a criticat tactica lui Trump ca fiind o ameninţare la adresa „prosperităţii”, afirmând: "Trebuie să deschidem pieţele, nu să le închidem. Trebuie să creăm zone de integrare economică, nu să majorăm taxele”. „Uniunea Europeană va fi întotdeauna foarte fermă în apărarea dreptului internaţional, oriunde ar fi acesta, şi, desigur, începând cu teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene”, a declarat Costa, vorbind după semnarea unui acord comercial istoric între UE şi ţările sud-americane în Paraguay, sâmbătă.
„Coordonez un răspuns comun al statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la această chestiune”, a adăugat Costa
Trump a anunţat noile taxe într-o postare pe Truth Social, sâmbătă, susţinând că ţările vizate au trimis personal militar în Groenlanda în ultimele zile „în scopuri necunoscute”. O mică unitate de trupe NATO a aterizat joi în capitala Groenlandei, Nuuk, ca parte a unei misiuni de recunoaştere şi sprijin. „Statele Unite ale Americii sunt imediat deschise negocierilor cu Danemarca şi/sau oricare dintre aceste ţări care au pus atât de multe în pericol”, a spus Trump, insistând că Washingtonul va finaliza achiziţia Groenlandei. Taxa vamală de 10% va fi majorată la 25% pe 1 iunie şi va fi aplicată „până la momentul încheierii unui acord pentru achiziţia completă şi totală a Groenlandei”, a spus Trump.
„Declaraţia preşedintelui este surprinzătoare”, a afirmat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, într-un comunicat. „Scopul prezenţei militare sporite în Groenlanda, la care se referă preşedintele, este de a spori securitatea în Arctica”, a spus el. „Suntem de acord cu SUA că trebuie să facem mai mult, deoarece Arctica nu mai este o zonă cu tensiuni reduse. Tocmai de aceea, noi şi partenerii NATO intensificăm eforturile în deplină transparenţă cu aliaţii noştri americani”, a declarat Rasmussen. „Suntem în strânsă legătură cu Comisia Europeană şi cu ceilalţi parteneri ai noştri în această chestiune”, a adăugat el.
Trei diplomaţi europeni au declarat că încă nu a fost convocată o reuniune extraordinară a ambasadorilor pentru a evalua situaţia şi a planifica un răspuns
Costa, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi consilierii lor de vârf, se află în Paraguay pentru semnarea, sâmbătă, a acordului comercial cu ţările Mercosur. Acordul Mercosur a necesitat mai mult de un sfert de secol pentru a fi încheiat şi este prezentat ca un efort major de diversificare a legăturilor comerciale în contextul presiunilor exercitate de Trump asupra comerţului liber.
Von der Leyen a susţinut desfăşurarea personalului militar european, afirmând că „exerciţiul danez coordonat în prealabil, desfăşurat împreună cu aliaţii, răspunde necesităţii de a consolida securitatea arctică şi nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni”. Taxele „ar submina relaţiile transatlantice şi ar risca să provoace o spirală descendentă periculoasă”, a declarat Von der Leyen într-o postare pe X.
Conducerea UE contactează în prezent capitalele europene în legătură cu noile taxe vamale impuse de Trump, au confirmat doi oficiali.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comparat sprijinul acordat Groenlandei cu apărarea Ucrainei şi a declarat că Parisul va susţine „suveranitatea şi independenţa” partenerilor săi. „Nici intimidările, nici ameninţările nu ne vor influenţa, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu astfel de situaţii”, a declarat Macron într-o postare pe X.
„Ameninţările cu tarife sunt inacceptabile şi nu au ce căuta în acest context. Europenii vor răspunde la ele într-un mod unit şi coordonat”, a spus Macron. Prim-ministrul britanic Keir Starmer a criticat noile taxe ca fiind „complet greşite” şi a declarat că va ridica problema în faţa Casei Albe.
Reacţionând la noile taxe americane, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că ţările europene „nu se vor lăsa şantajate". "Aceasta este o problemă a UE care afectează mult mai multe ţări decât cele vizate în prezent. Suedia poartă în prezent discuţii intense cu alte ţări ale UE, Norvegia şi Regatul Unit pentru a găsi un răspuns coordonat”.
Premierul Moldovei, întrebat despre unirea cu România: Ca o decizie personală, aş vota „pentru”
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat, întrebat cu privire la afirmaţia preşedintelui Maia Sandu care a spus că ar vota pentru unirea cu România la un referendum pe această temă, că, personal, ar vota ”pentru”, dar că, în calitate de prim-ministru, trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei, care a decis că obiectivul ţării este integrarea europeană.
”Eu, ca o decizie personală, ca Alexandru Munteanu, aş vota ”pentru”. Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care e un manager şi trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei moldoveneşti, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu am să fac tot ce este în posibilităţile mele, în cunoştinţele mele, o să depun toate eforturile ca să obţinem acest obiectiv. Cred că facem deja tot ce este necesar şi chiar mai mult Eu cred că asta este cel mai important pentru noi deocamdată”, a declarat premierul Republicii Moldova pentru observatorul.md.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu cu doi cunoscuţi jurnalişti britanici că ar vota „DA” în cazul unui eventual referendum pe tema unirii cu România, fiind pentru prima dată când şefa statului moldovean face, din această calitate, un comentariu în acest sens.
Întrebată dacă ea personal ar susţine unirea cu România, Maia Sandu a răspuns ferm: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”.
Întrebată de ce, Maia Sandu a spus: „Priviţi la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviţi la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască, să existe ca democraţie, ca ţară suverană şi, desigur, să ţină piept Rusiei”.
Socialiştii fostului preşedinte prorus al Republicii Moldova Igor Dodon au cerut Procuraturii Generale, serviciilor de informaţii şi altor organe competente să o pună sub acuzare pentru trădare pe şefa statului, Maia Sandu, pentru declaraţiile referitoare la unire.
„Declaraţia preşedintei ilegitime Maia Sandu privind disponibilitatea de a vota pentru lichidarea Republicii Moldova şi absorbţia acesteia de către România nu este o „opinie personală” şi nici o „speculaţie abstractă”, ci un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalităţii moldoveneşti, a Constituţiei, suveranităţii şi neutralităţii ţării”, afirmă PSRM într-un comunicat publicat pe Facebook de liderul partidului, fostul preşedinte Igor Dodon, pe care Maia Sandu l-a învins la alegerile prezidenţiale din decembrie 2020.
Peste 163.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina, identificaţi în urma unei anchete de presă
Publicaţia independentă rusă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identităţile a 163.606 de militari ruşi ucişi în Ucraina.
De la ultima actualizare a publicaţiei de la mijlocul lunii decembrie, numele a 7.445 de soldaţi ruşi au fost adăugate pe lista victimelor.
Jurnaliştii notează că cifrele reale sunt probabil semnificativ mai mari, deoarece informaţiile lor verificate provin din surse publice, cum ar fi necrologuri, postări ale rudelor, ştiri din mass-media regionale şi declaraţii ale autorităţilor locale.
Numărul confirmat al morţilor include acum aproape 54.000 de voluntari, aproape 20.000 de prizonieri recrutaţi şi 16.500 de soldaţi mobilizaţi, potrivit agenţiilor media. De asemenea, s-a confirmat că peste 6.300 de ofiţeri au fost ucişi.
În august 2025, Mediazona, în colaborare cu publicaţia independentă rusă Meduza, a publicat un raport care estima că aproximativ 220.000 de ruşi au fost ucişi în războiul ţării împotriva Ucrainei - deşi acest număr a crescut semnificativ de atunci.
Moscova şi Kievul îşi raportează rareori oficial pierderile. Ucraina estimează că numărul total de victime ale Rusiei în timpul războiului la scară largă a depăşit 1.200.000.
În ciuda pierderilor mari, Rusia a reuşit să facă progrese marginale în regiunea frontului ucrainean, deoarece este capabilă să compenseze pierderile prin intermediul unor soldaţi noi veniţi pe contract. Proiectul ucrainean de cartografiere DeepState a raportat că forţele ruseşti au ocupat 4.336 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în 2025, reprezentând mai puţin de 1% din ţară.
La rândul său, Kievul s-a confruntat cu o lipsă din ce în ce mai gravă de personal, în special în rândul unităţilor de infanterie care ţineau linia frontului. Într-un raport rar, noul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a declarat pe 14 ianuarie că două milioane de ucraineni sunt căutaţi pentru evitarea mobilizării, iar alţi 200.000 de soldaţi sunt absenţi fără permisiune oficială (AWOL), în contextul în care unităţile de infanterie continuă să se lupte pentru a compensa pierderile mari.
Conform estimărilor din 17 ianuarie, Statul Major General al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut 1.225.590 de soldaţi în Ucraina de la începutul războiului, pe 24 februarie 2022, inclusiv răniţii, morţii şi dispăruţii. Numerele sunt în mare măsură în conformitate cu estimările făcute de agenţiile de informaţii occidentale.
Publicaţia a prezentat lista completă a victimelor identificate pentru prima dată în februarie 2025, marcând trei ani de la lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Potrivit publicaţiei, voluntarii introduc şi verifică manual fiecare înregistrare pentru a preveni intrările duplicate în baza de date.
Paula Seling, criticată după un mesaj în limba rusă transmis în finala Eurovision Moldova 2026
Artista Paula Seling, membră a juriului internaţopnal, a avut un mesaj la finala naţională Eurovision Moldova 2026 şi a felicitat publicul cu formula „Maladieţ, Moldova!”, echivalentul rusesc al expresiei „Bravo, Moldova”. Momentul nu a fost trecut cu vederea de internauţi, care au criticat alegerea limbii, scrie Ziarul de Gardă.
”Paula Seling, bună seara! Am auzit un «Молодец» ieşit pe gura dumneavoastră în direct la televiziunea publică. Unii oameni din Moldova au înţeles mesajul. Doar că ne-aţi luat prin surprindere cu limba folosită. Moldova nu are nevoie de traducere ca să fie felicitată. Pentru claritate: limba oficială a Republicii Moldova este româna”, a scris Daniel Voda, fost purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova.”
”Ca să înţelegem mai bine ce spune, Românca Paula Seling ne-a spus la Chişinău: «Молодец, Молдова!»”, ”Maladieţul" Paulei Seling, m-a făcut să mă simt penibil”, au fost alte reacţii ale internauţilor, prezentate de Ziarul de Gardă.
Ulterior, într-un clip postat pe pagina sa de Facebook, Paula Seling şi-a cerut scuze, explicând că, din dorinţa de a fi ”drăguţă şi simpatică”, a folosit un cuvânt care habar nu avea că este în limba rusă şi fără să ştie că va crea supărare.
„Am reuşit să aduc un moment total neintenţionat în faţa fraţilor mei din Republica Moldova. Încercând să fiu drăguţă şi simpatică, am folosit un cuvânt care habar nu aveam că este în limba rusă fără să ştiu că va crea supărare. Aflând că e în rusă, am înţeles de ce”, a explicat artista.
Paula Seling a subliniat că intenţia sa nu a fost politică şi nici nu a urmărit să jignească pe cineva: „Pur şi simplu a fost o situaţie de om care nu cunoaşte foarte bine cuvintele folosite în jargonul stradal. Petrecând mult timp în diferite cercuri din Republica Moldova şi lucrând cu mulţi muzicieni, am auzit acest cuvânt folosit ca semn de apreciere şi l-am preluat, crezând că este ceva drăguţ. Da, am greşit şi nu m-am gândit nicio secundă la conotaţiile pe care le poate avea această expresie”. Artista şi-a cerut scuze public celor care s-au simţit ofensati şi organizatorilor show-ului. „Nimeni nu e perfect. Unde dai şi unde crapă, se mai întâmplă. Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat cu încercarea mea de a mulţumi publicului din R. Moldova şi organizatorilor acestui show extraordinar. Felicit din toată inima întreaga echipă, publicul şi concurenţii; am fost onorată să fac parte din acest eveniment grandios” a mai spus artista.
Khamenei, îl acuză pe Trump că este „vinovat de victimele” manifestaţiilor din Iran
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, le cere sâmbătă autorităţilor ”să le rupă spatele răzvrătiţilor” şi atribuie ”victimele” preşedintelui american Donald Trump, după reprimarea unui val de manifestaţii împotriva puterii, a cărui reprimare s-a soldat cu mii de morţi, relatează AFP. ”Nu intenţionăm să conducem ţara la război, dar nu-i vom cruţa pe criminalii naţionali (...). Mai răi decât criminalii naţionali, criminalii internţaionali. Nu-i vom cruţa nici pe ei”, le-a spus el susţinătorilor săi la o sărbătoare religioasă. ”Prin harul lui Allah, naţiunea iraniană trebuie să le rupă spatele răzvrătiţilor, aşa cum a rupt spatele răzvrătirii”, a adăugat el.
Manifestaţii declanşate la 28 decembrie la Teheran de către comercianţi, împotriva traiului scump, au luat amploare la 8 ianuarie, în mod deschis împotriva republicii islamice, prockamate în 1979. Autorităţile au tăiat atunci Internetul, o decizie menită să ascundă ”brutalitatea” represiunii, potrivit organizaţiilor de apărarea drepturilor omului.
Liderul suprem iranian l-a acuzat pe preşedintele american Donald Trump de faptul că este ”vinovat de victimele” de la ultimele manifestaţii. ”Noi îl considerăm pe preşedintele american vinovat de victime, de pagube şi de acuzaţii pe care le-a proferat împotriva naţiunii iraniene”, a declarat el în acest discurs. ”A fost un complot american”, acuză el.
