Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE UE declară „încheiată” criza migrației

Ziarul de Vrancea
5 mar 2019 327 vizualizări

Numărul imigranților care au trecut Marea Mediterană a scăzut anul trecut cu 89% față de 2015 când a fost vârful crizei

Comisia Europeană a declarat „încheiată” criza migrației, înăsprindu-și atacurile asupra „știrilor false” și a „dezinformării” în această privință, scrie The Guardian. Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a declarat: „Europa nu mai are parte de criza migrației din 2015, dar probleme structurale rămân”.

În 2018, 116.647 de persoane au trecut Marea Mediterană conform UNHCR, agenția privind migrația a ONU, fiind astfel vorba de o reducere de 89% față de 2015. Deși acest lucru nu este ceva nou, ultimul raport al Comisiei de miercuri sugerează o abordare mai dură în comunicare, UE atacând așa-zisele „mituri” și „neadevăruri”.

Răspunsuri la 15 mituri

Limbajul dur folosit de UE vine după ce guvernul Ungariei a lansat săptămâna trecută o campanie sub sloganul “Și voi aveți dreptul să știți ce pregătește Bruxellesul”. Campania a implicat afișe care sunt ilustrate cu fețele lui Jean-Claude Juncker, președintele CE și membru PPE, și miliardarului american de origine ungară Georges Soros, țapul ispășitor al lui Orban și naționaliștilor. Cei doi sunt acuzați că vor să oblige statele membre UE să accepte refugiați și să încerce să slăbească punctele de trecere ale frontierelor naționale.

Drept urmare, Uniunea Europeană dorește să combată această campanie și a publicat răspunsuri pentru 15 „mituri” privind migrația.

Europa „nu se mai află în criză” privind migrația, susține UE, care a combătut și stereotipurile conform cărora imigranții aduc cu ei boli sau dăunează economiei. Bruxellesul a recunoscut că există „probleme cheie în Grecia” care rămân nerezolvate, 4.000 de persoane fiind prezente în tabăra de refugiați supraaglomerată de pe insula Samos. În privat, oficialii UE ar fi nemulțumiți de felul în care Grecia a gestionat fondurile UE. Comisia a contracarat și criticile UE de a convinge migranții să nu părăsească țările africane. UE a creat un fond de 3,9 miliarde de euro pentru a ajuta la dezvoltarea economică în 27 de țări africane. Respingând acuzele că aceste fonduri ajung la regimuri autoritare, UE a informat că 90% din acești bani ajung la ONG-uri sau agenții ONU. Mai mulți activiști au acuzat UE că ignoră suferința migranților din centrele de detenție. Conform politicilor UE, migranții salvați de pe bărcile europene nu pot fi trimiși înapoi în Libia. UE oferă pregătire gărzii de coastă din Libia, care interceptează și trimite înapoi migranții, o practică descrisă ca fiind „inumană” de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. De asemenea, Comisia a informat că lucrează intens „pentru a evacua migranții din Libia” și că oprirea reținerilor arbitrare este o prioritate.

Weber îi stabilește trei condiții lui Orban în vederea evitării unei excluderi din PPE

Manfred Weber, capul de listă al dreptei în alegerile europene, îi cere lui Viktor Orban să-și clarifice poziția, luna aceasta, pentru a evita excluderea sa și a formațiunii sale din Partidul Popular European (PPE), în ediția de miercuri a cotidianului Bild.

Weber, un membru al Uniunii Social Creștine (CSU, conservatori bavarezi) și candidat la președinția Comisiei Europene (CE), intenționează “să facă o ultimă tentativă de a-l păstra pe Orban și (partidul său) Fidesz în PPE”, însă el cere o “clarificare luna aceasta”, care trebuie să respecte “trei condiții”, precizează el în tabloidul german. Prima condiție este ca “Viktor Orban să înceteze imediat și definitiv campania anti-Bruxelles a Guvernului său”. Premierul populist ungar trebuie, de asemnea, potrivit lui Weber, “să-și ceară scuze celorlalte partide membre PPE”. În fine, “este esențial ca Universitatea Europei Centrale (CEU) susținută de către George Soros să poată rămâne durabil la Budapesta”, adaugă el.

Douăsprezece partide din cadrul PPE au cerut în mod oficial, luni, “excluderea sau suspendarea” premierului populist ungar și a Fidesz, iar o hotărâre cu privire la acest lucru urmează să fie luată la o reuniune PPE la 20 martie.

Povestea de dragoste dintre o tanchistă pro-rusă și un spion al Kievului

Pare o poveste siropoasă de propagandă sovietică. O tanchistă dezertează și se alătură iubitului ei spion din tabăra inamică. Este, însă, un fapt real și s-a petrecut pe frontul separatist din estul Ucrainei, relatează Europa Liberă. Pe terenul de luptă, colegele de arme o strigau „Briza”. Svitlana Driuk (40 de ani), comandantul unui batalion de tanchiste care a participat la unele dintre cele mai sângeroase bătălii de pe frontul din estul Ucrainei în cei cinci ani de conflict, se află în prezent la Kiev, alături de cei doi copii ai ei.

Svitlana a creat vâlvă în această săptămână în Ucraina, după apariția ei, pe 3 martie, în platoul televiziunii 1^1. În timp ce la Kiev dezertarea ei a fost prezentată ca o victorie simbolică asupra forțelor separatiste, foștii camarazi ai tanchistei au spus că Svitlana Driuk ar trebui „spânzurată”.

În dialogul purtat cu reporterul Andrei Țaplienko, Svitlana și-a început relatarea poveștii de război cu o subliniere: „Nu vreau să caut scuze” pentru uciderea de soldați ucraineni. „Trebuia să fac ceea ce mi se ordona să fac”.

„Micuța milițiană”

Femeia s-a înrolat de partea rebelilor pro-ruși în 2014. A urcat rapid pe scara ierarhică în batalionul Vostok, condus de Oleksandr Khodakovski, fostul șef al unității de forțe speciale ALPHA din cadrul Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU). În scurt timp, Svitlana a devenit o vedetă în mass-media din Rusia, unde era prezentată în lumina unei eroine călite în mirosul morții, precizează Europa Liberă. Mai mult, popularitatea ei a inspirat și un film rusesc de acțiune – „Micuța milițiană”, regizat de Alexei Kozlov. În interviu, Svitlana Driuk a dat de înțeles că, de fapt, rolul ei în batalioanele separatiștilor a fost acela al unui agent de informații al Kievului, un detaliu coroborat și de precizările oficialilor SBU. „Dezertarea lui Driuk a fost faza finală a unei lungi operațiuni derulate de unitatea de contrainformații a SBU, care a rezultat în obținerea unui martor ocular important al agresiunii rusești din Ucraina”, se arată într-un comunicat de presă al SBU.

Potrivit SBU, Driuk a constituit o sursă consistentă de informații privind echipamentul militar folosit de separatiști, pozițiile de luptă ale unităților, precum și locațiile depozitelor de combustibil și armament greu care ar fi provenit din Rusia. De asemenea, precizează SBU, tanchista a informat serviciile secrete și despre un plan de invazie la scară largă al Rusiei în Ucraina, cu „100.000 de trupe”, adăugând că fuseseră elaborate „documente specifice de identificare” pentru „fiecare soldat rus” care urma să participe la operațiunea militară de amploare. Documentele le-ar fi permis militarilor să se erijeze ușor în cetățeni din regiunile Donețk și Lugansk. Svitlana jură acum că este pregătită oricând să pună mâna pe armă și să apere teritoriul suveran al Ucrainei cu prețul vieții. De asemenea, femeia a menționat că este pregătită să depună mărturie pentru „crimele de război” ale Rusie în fața Curții Penale Internaționale de la Haga.

Când a fost întrebată de ce a hotărât până la urmă să dezerteze, Svitlana a răspuns că s-a îndrăgostit de un ofițer de informații al Kievului. „Am aici, sper, un prieten foarte apropiat. Este membru al serviciului de securitate. N-am niciun regret”, a explicat Driuk.

Războiul separatist din estul Ucrainei s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morți.

Sri Lanka: Peste 100 de candidați pentru funcția de călău

Un anunț de angajare dat în Sri Lanka pentru funcția de călău a atras peste 100 de persoane, printre care și un american, care doresc să opereze spânzurătoarea, a anunțat ieri un purtător de cuvânt al sistemului penitenciar. Ultimul călău din Sri Lanka a demisionat în 2014 fără a fi nevoit să execute pe nimeni, el invocând stresul pe care l-a simțit când a văzut spânzurătoarea pentru ultima oară. Alt candidat, selectat anul trecut, nu s-a mai prezentat la locul de muncă.

Președintele Maithripala Sirisena a spus, anul trecut, că vrea să reia pedeapsa cu moartea prin spânzurare după decenii de pauză. Guvernul a început luna trecută să dea anunțuri de angajare pentru postul de călău. Potrivit purtătorului de cuvânt al sistemului penitenciar, 102 persoane au depus cereri pentru funcția de călău după un anunț la ziar care cerea aplicanți cu “caracter moral excelent” și “tărie mentală”. CV-ul americanului a fost respins pentru că străinii nu sunt eligibili pentru acest post.

Traficul de droguri este o infracțiune care atrage pedeapsa capitală în Sri Lanka, dar nimeni nu a mai fost executat după 1976, când toate pedepsele cu moartea au fost transformate în închisoare pe viață.

Dodon nu exclude o alianță între socialiști și pro-europeni

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, nu exclude o alianță între Partidul Socialiștilor (PSRM) și Blocul electoral ACUM, “împotriva actualei guvernări”, informează Radio Chișinău. Potrivit lui Igor Dodon, aceste două formațiuni, una de stânga și alta de dreapta, între care există foarte multe divergențe, ar avea totuși un lucru în comun: ambele au promis că vor face tot posibilul ca să schimbe guvernarea. El a mai declarat, în cadrul emisiunii “Puterea a patra” difuzată la postul TV N4, că negocierile privind formarea unei coaliții de guvernare ar trebui inițiate de PSRM, care a obținut cele mai multe voturi în cadrul scrutinului, și numai după ce Curtea Constituțională va valida rezultatele alegerilor. În opinia lui, dacă Partidul Democrat (PDM), PSRM și blocul ACUM nu vor ajunge la un numitor comun, alegerile anticipate sunt o soluție mai bună decât “ruperea de deputați” din diferite fracțiuni și crearea unei majorități și a unui “guvern nelegitim”. Igor Dodon a subliniat că nu va desemna candidatura propusă la funcția de premier dacă aceasta va fi înaintată de o alianța formată din “transfugi”.

SUA: Autoritățile au aprobat utilizarea unui spray nazal pentru tratarea depresiei

Autoritățile americane au aprobat utilizarea unui spray nazal cu o substanță apropiată de ketamină (esketamină), pentru a trata depresia în cazurile unde alte medicamente au eșuat, informează dpa. Noul spray Spravato poate fi utilizat doar împreună cu un antidepresiv oral și numai de către cei care au fost diagnosticați cu “depresie rezistentă la tratament”, a indicat marți Administrația pentru Medicamente și Alimente din SUA (Food and Drug Administration, FDA). Spray-ul poate da însă efecte secundare cum ar fi “starea de sedare, tulburările de atenție și de raționare, folosirea abuzivă și gândurile și comportamentele suicidare”, a precizat FDA. Prin urmare, pacienții vor putea utiliza spray-ul, dezvoltat de o subsidiară a Johnson and Johson, Janssen, doar într-un cabinet medical certificat, fără a-l putea lua acasă. “Exista de mult timp nevoia pentru tratamente adiționale eficiente în cazul depresiei rezistente la tratament, o afecțiune gravă, care pune în pericol viața”, a declarat Tiffany Farchione din cadrul FDA. Ketamina a fost folosită de mult timp de medici și veterinari pe post de anestezic și este, de asemenea, consumată ilegal ca drog recreațional la petreceri.

Turcia speră să lanseze o operațiune comună cu Iranul împotriva PKK

Turcia speră să lanseze o cooperare cu Iranul împotriva gherilei Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care poartă o sângeroasă luptă împotriva Ankarei de peste 30 de ani, a anunțat ieri Guvernul.

“Cu voia lui Allah, vom lansa o operațiune cu Iranul împotriva PKK”, a declarat ministrul turc de Interne Süleyman Soylu într-un interviu acordat agenției proguvernamentale Anadolu. “Efectuarea unei operațiuni comune este o propunere apărată de mult timp de statul turc. Încercăm împreună să avansăm în această problemă și există numeroase schimburi între serviciile noastre de informații”, a adăugat el.

Ministrul nu a făcut alte precizări, însă Ankara a evocat în mai multe rânduri, în ultimii ani, o operațiune militară turco-iraniană împotriva rebelilor kurzi, în nordul Irakului, care are frontiere comune cu Turcia și Iranul. PKK și Partidul pentru o viață liberă în Kurdistan (PJAK) - un partid kurd iranian care-i este afiliat - au amândouă baze în Irak.

În 2017, președintele turc Recep Tayyip Erdogan anunța, în urma unei vizite a șefului Statului major iranian la Ankara, că o operațiune comună împotriva PKK în Irak, se afla pe ordinea de zi.

Turcia este totodată pe cale să termine construirea unui “zid de securitate” la frontiera sa cu Iranul, menit să împiedice treceri dintr-o țară în alta a unor rebeli kurzi.

PKK poartă o sângeroasă luptă de gherilă împotriva statului turc din 1994. Peste 40.000 de persoane, inclusiv numeroși civili, au fost ucise în confruntări armate între forțe turce de securitate și PKK - clasat drept organizație “teroristă” de către Ankara, Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite.

Fost președinte sud-coreean, condamnat de corupție, eliberat pe cauțiune

Fostul președinte sud-coreean Lee Myung-bak, condamnat în octombrie la 15 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de corupție, a fost eliberat ieri pe cauțiune, relatează AFP. Fostul șef al statului, în vârstă de 77 de ani, aflat la putere în perioada 2008-2013, a fost găsit vinovat, între altele, de faptul că a acceptat mită și de deturnare de fonduri. Înalta Curte i-a acceptat cererea de eliberare din motive de sănătate, potrivit agenției sud-coreene de presă Yonhap. Fostul președinte și-a subliniat, în cerere, vârsta înaintată și faptul că poate muri subit, din cauza unor probleme legate de diabet și unei apnei în timpul somnului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.