MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina „nu are nicio şansă” să câştige războiul, spune Viktor Orbán
Ucraina „nu are nicio şansă” să câştige în faţa invaziei ruseşti în curs, iar sprijinul financiar continuu al UE pentru această ţară este „pur şi simplu o nebunie”, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, potrivit Politico.
Comentariile lui Orbán vin în contextul în care speranţele pentru un armistiţiu în viitorul apropiat se estompează, iar Europa se străduieşte să consolideze finanţele Kievului înainte de criza bugetară de anul viitor.
Într-un interviu acordat directorului general al grupului media german Axel Springer, proprietarul POLITICO, Orbán a declarat că sprijinul financiar acordat Ucrainei „ucide” UE „din punct de vedere economic şi financiar” şi că este „pur şi simplu o nebunie”. Ungaria a blocat anterior prelungirea sancţiunilor UE împotriva Rusiei şi sprijinul financiar pentru Ucraina şi a făcut lobby pentru o scutire de la sancţiunile petroliere impuse de SUA Moscovei. „Am cheltuit deja 185 de miliarde de euro şi... intenţia noastră este să cheltuim şi mai mult. Aşadar, finanţăm o ţară care nu are nicio şansă să câştige războiul”, a declarat Orbán.
Negocieri pentru pace
Orbán a acuzat liderii UE că prelungesc intenţionat conflictul din Ucraina în speranţa obţinerii unei poziţii mai bune în negocierile pentru un acord de pace.
„Ei ar dori să continue războiul”, a spus Orbán. „Ei cred... că trebuie să continuăm războiul pentru a sprijini mai mult Ucraina” – o poziţie pe care premierul a calificat-o drept „greşită, total greşită”. „Situaţia şi momentul sunt mai favorabile ruşilor decât nouă. Nu continuaţi; opriţi-vă cât mai repede posibil”, a spus Orbán.
În ceea ce priveşte negocierile pentru pace, Orbán a declarat că se aşteaptă la „un acord între ruşi şi americani cu privire la război şi alte probleme, comerţ, comerţ mondial, energie şi alte aspecte”. El a mai spus că europenii ar trebui să „deschidă un canal de comunicare independent cu Rusia”. „Să lăsăm americanii să negocieze cu ruşii, iar apoi europenii ar trebui să negocieze şi ei cu ruşii şi să vedem dacă putem unifica poziţia americanilor şi a europenilor”, a spus Orbán. Luna trecută, Statele Unite au decis să sancţioneze giganţii energetici ruşi Lukoil şi Rosneft şi au anulat summitul planificat între preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin la Budapesta.
Ungaria a afirmat că a obţinut o scutire pe termen nelimitat de la sancţiunile SUA privind importurile de petrol şi gaze din Rusia, după ce Orbán s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă mai devreme în această lună. Însă administraţia SUA susţine că scutirea este valabilă doar pentru un an. În interviu, Orbán a declarat că scutirea convenită va fi valabilă atât timp cât el va fi în funcţie. Alegerile naţionale sunt prevăzute pentru luna aprilie a anului viitor.
Garanţii de securitate
Europa ar trebui să abordeze problema Ucrainei „în funcţie de interesul european”, a declarat Orbán, adăugând că „nu îl interesează” dacă Moscova câştigă sau pierde. Orbán a declarat că este „interesat de viitorul cetăţenilor europeni, printre care şi viitorul maghiarilor”, precum şi de „un nou sistem de securitate”.
Un acord de securitate postbelic pentru Ucraina ar trebui să includă „un acord de pace care să stabilizeze frontierele, indiferent dacă sunt recunoscute internaţional sau nu” şi „cu siguranţă un fel de zonă demilitarizată”, a spus Orbán. Dacă nu se va întâmpla un „miracol”, Rusia va continua să ocupe teritoriul ucrainean din estul Doneţkului după război, a afirmat Orbán. „Aceasta este realitatea, fie că vă place sau nu”, a subliniat el.
Dar el a temperat temerile privind posibilitatea ca Rusia, încurajată de succesul său, să atace o altă ţară europeană sau membră a NATO. „Cred că este ridicol să spunem că ruşii vor ataca Uniunea Europeană sau NATO, pur şi simplu pentru că nu sunt suficient de puternici. Noi suntem mult mai puternici”, a afirmat el.
Progrese semnificative spre utilizarea rinichilor de porc în transplanturile umane
O serie de studii recente sugerează că organele provenite de la animale modificate genetic ar putea deveni, în viitorul apropiat, o soluţie viabilă pentru pacienţii care au nevoie de transplant. Cercetătorii explorează aceste opţiuni pentru a acoperi deficitul sever de organe disponibile pentru transplant la nivel mondial.
Două noi studii efectuate de echipe de medici de la NYU Langone Health arată că specialiştii sunt tot mai aproape de a face posibil transplantul renal de la porci modificaţi genetic, către oameni. Concluziile, publicate joi, în revista Nature, indică un progres notabil în înţelegerea modului în care sistemul imunitar uman reacţionează la aceste organe şi în controlul respingerii lor. „Rezultatele noastre ne pregătesc mai bine pentru a anticipa şi gestiona reacţiile imune dăunătoare. Acest lucru creează premisele pentru derularea unor studii clinice mai reuşite în viitorul apropiat”, a declarat joi, autorul principal al studiului, dr. Robert Montgomery, citat într-un comunicat al spitalului din New York, NYU Langone Health (foto articol - Credit: Joe Carrotta). Interesul pentru xenotransplant - transplantul între specii - a crescut în contextul crizei majore de organe.
Numai în Statele Unite, peste 90.000 de pacienţi aşteaptă un rinichi, iar zilnic aproximativ 11 persoane îşi pierd viaţa fără să primească unul. Dializa poate prelungi supravieţuirea în boala renală terminală, dar are limitări severe, iar nevoia de soluţii alternative a devenit o urgenţă. Una dintre principalele provocări ale xenotransplantului este respingerea imunologică. Sistemul imunitar nu diferenţiază între agenţii patogeni şi un organ transplantat, iar anticorpii pot distruge rapid grefa. Chiar şi în transplanturile între oameni, pacienţii trebuie să ia medicamente imunosupresoare puternice pe viaţă. În cazul organelor de porc, sunt necesare şi modificări genetice suplimentare pentru a reduce incompatibilităţile biologice dintre specii.
Pentru a înţelege mai bine mecanismele de respingere, cercetătorii au transplantat anterior un rinichi provenit de la un porc modificat genetic unui pacient aflat în moarte cerebrală, al cărui organism a fost menţinut în funcţiune timp de 61 de zile. Această abordare a permis efectuarea de biopsii repetate, analize detaliate de sânge şi prelevări de ţesut care nu ar fi fost posibile pe un pacient viu. Pacientul îşi dorise să fie donator de organe, însă diagnosticul de cancer a făcut imposibilă donarea clasică, iar familia a acceptat utilizarea corpului său pentru cercetare.
În cele două episoade de respingere apărute, medicii au reuşit, pentru prima dată în istoria xenotransplantului, să controleze reacţia imună folosind tratamente disponibile deja în transplantologia umană. Organul a continuat să funcţioneze, iar experimentul a fost oprit la ziua 61, oferind o fereastră de observaţie fără precedent. Echipa medicală subliniază că aceste rezultate oferă informaţii esenţiale pentru ajustarea schemelor de imunosupresie în viitoarele studii clinice.
Analiza detaliată a răspunsului imun a permis cartografierea completă a interacţiunilor celulare şi genetice implicate în respingerea organului, incluzând monitorizarea expresiei a peste 5.100 de gene şi identificarea fiecărui tip de celulă imună prezent în circulaţie. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, biomarkeri sanguini care ar putea permite detectarea precoce a respingerii organului înainte ca rinichiul să fie afectat. Deşi experimentul a implicat un singur participant, specialiştii consideră că reprezintă un pas major înainte. Echipa de la NYU a obţinut finanţare pentru a continua testele pe încă 20 de pacienţi aflaţi în moarte cerebrală, pentru a verifica dacă aceste reacţii sunt consecvente.
Progresele recente din domeniu sunt vizibile şi în abordările clinice. Cazul unui alt american, al patrulea pacient în viaţă din Statele Unite care a primit un rinichi provenit de la un porc modificat genetic, a atras atenţia după ce organul a funcţionat timp de 271 de zile, un record pentru xenotransplantul la oameni. Deşi rinichiul i-a fost îndepărtat ulterior din cauza unei diminuări progresive a funcţiei organului, experţii consideră că acest rezultat este un indicator important al potenţialului clinic al acestei tehnologii.
Specialiştii consideră că studiile recente reprezintă o dovadă solidă că rinichii modificaţi genetic pot susţine funcţiile fiziologice esenţiale într-un organism uman. Faptul că episoadele de respingere au putut fi tratate demonstrează compatibilitatea relativă cu terapiile imunosupresoare existente. Documentarea detaliată a răspunsului imun în recentele studii oferă şi noi ţinte terapeutice pentru dezvoltarea unor medicamente mai eficiente în prevenirea respingerii grefei, un element esenţial pentru evoluţia domeniului. Cercetătorii cred că aceste rezultate aduc xenotransplantul renal cu un pas mai aproape de aplicarea clinică.
Echipa de la NYU rămâne optimistă şi, deşi drumul implică obstacole inevitabile, soluţiile sunt la îndemână iar transplanturile cu rinichi de porc ar putea deveni, într-o zi, o opţiune sigură pentru pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare.
Manifestaţie masivă anticorupţie la Manila, pentru a doua zi consecutiv
Zeci de mii de protestatari au ieşit din nou în stradă în Manila, luni, a doua zi consecutiv, cerând tragerea la răspundere a celor implicaţi în presupuse acte de corupţie în cadrul proiectelor de prevenire a inundaţiilor, relatează Reuters.
Protestul, care a început duminică şi a atras peste 600.000 de persoane, va continua până marţi. Este organizat de Iglesia Ni Cristo, o biserică cu 2 milioane de membri, cunoscută pentru votarea în bloc, care şi-a mobilizat membrii la nivel naţional. Mulţi dintre participanţii la manifestaţia de duminică şi-au exprimat frustrarea faţă de ceea ce au descris ca fiind anchete ineficiente privind nereguli în proiecte majore de infrastructură. „Solicităm guvernului să efectueze o anchetă reală şi sinceră şi să nu protejeze pe nimeni dintre cei implicaţi în această anomalie”, a declarat Freddie Beley, în vârstă de 60 de ani.
Scandalul s-a extins după ce preşedintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. a dezvăluit în august rezultatele unui audit intern privind proiectele de control al inundaţiilor, care a scos la iveală nereguli îngrijorătoare. Acesta a implicat funcţionari din domeniul lucrărilor publice, directori ai marilor firme de construcţii şi parlamentari, care se presupune că s-au îmbogăţit prin proiecte de control al inundaţiilor care nu respectau standardele sau, în unele cazuri, nici nu existau.
Controversa a afectat încrederea investitorilor şi este considerată de unii analişti ca fiind un factor care a contribuit la scăderea creşterii economice la cel mai mic nivel din ultimii patru ani în al treilea trimestru, pe fondul încetinirii cheltuielilor publice.
Marcos a creat o comisie pentru a investiga presupusa corupţie din proiectele de infrastructură, concentrându-se pe instalaţiile de control al inundaţiilor. Preşedintele, fiul unui fost lider acuzat de corupţie pe scară largă în timpul mandatului său, a prezentat măsurile sale represive ca parte a unei iniţiative mai ample pentru responsabilitate şi transparenţă.
Liderul celei mai violente organizaţii criminale din Ecuador, arestat în Spania
Wilmer Geovanny Chavarría Barre, cunoscut sub numele de „Pipo”, presupusul lider al grupării de traficanţi de droguri Los Lobos – cea mai puternică şi violentă organizaţie criminală din Ecuador – a fost arestat în Spania, a anunţat duminică preşedintele ecuadorian Daniel Noboa, potrivit CNN. „Astăzi l-am capturat pe „Pipo” Chavarría, cel mai căutat criminal din regiune şi liderul grupării Los Lobos”, a postat preşedintele Noboa pe contul său oficial de X.
Anunţul a coincis cu un referendum naţional în Ecuador, care include propuneri menite să combată crima organizată, cum ar fi posibila reintroducere a bazelor militare străine. Ministrul Apărării din Ecuador, John Reimberg, a declarat că Chavarría este „responsabil pentru cel puţin 400 de morţi” şi a afirmat că arestarea a fost rezultatul unei operaţiuni coordonate între Poliţia Naţională din Ecuador şi autorităţile spaniole.
Chavarría este acuzat că a orchestrat asasinate, a controlat operaţiuni miniere ilegale şi a traficat narcotice în colaborare cu cartelul mexican Jalisco New Generation Cartel (CJNG). Noboa a declarat că liderul bandei „şi-a înscenat moartea, şi-a schimbat identitatea şi s-a ascuns în Europa, continuând să dirijeze operaţiuni criminale în Ecuador”. Los Lobos - desemnată organizaţie teroristă străină de către SUA în septembrie 2024 - a fost asociată cu traficul de droguri, exploatarea ilegală a aurului şi furnizarea de sprijin armat către CJNG pentru securizarea rutelor cheie de cocaină, în special în oraşul Guayaquil. Departamentul Trezoreriei SUA a sancţionat grupul în iunie 2024, afirmând că acesta avea „mii de membri” şi era unul dintre principalii responsabili pentru escaladarea violenţei în Ecuador.
Autorităţile suspectează Los Lobos de implicare în asasinarea candidatului prezidenţial Fernando Villavicencio, la 9 august 2023, la Quito. Arestarea lui Chavarría reprezintă o evoluţie importantă în lupta permanentă a Ecuadorului împotriva crimei organizate transnaţionale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
