MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina dizolvă pe ascuns Legiunea Internaţională şi provoacă îngrijorare în rândul combatanţilor voluntari străini
Armata ucraineană a decis să dizolve ”Legiunea Internaţională”, înfiinţată la 27 februarie 2022, dezvăluie The Kyiv Independent. Mii de voluntari au venit din întreaga lume, începând din februarie 2022, pentru a lupta pe front alături de ucraineni în respingerea invaziei ruse.
La începutul lui 2026 ei ar putea intra în trupele de asalt ale armatei ucrainene.
La 24 februarie 2022 începea invazia Ucrainei de către Rusia. La 25 februarie 2022, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le cereea tuturor cetăţenilor Europei sau din alte părţi, cu o experienţă de luptă, să vnă să respingă invadatorul. La 27 februarie 2022, se năştea Legiunea Internaţională de Apărarea Teritorială a Ucrainei. Mii de voluntari din întreaga lume au venit şi au luptat pe front la Kupiansk, Pokrovsk, Bahmut, Vovceansk sau Ceasiv Iar.
Combatanţii străini - care au fost informaţi cu privire la desfiinţarea Legiunii la sfârşitul lui octombrie 2025 - nu au fost însă trimişi înapoi acasă, ci urmează să fie transferaţi în alte unităţi ale armatei ucraionene.
La sfârşitul lui noiembrie, Forţele Terestre ucrainene anunţau pe Facebook un ”nou model” în privinţa voluntarilor străini, cu scopul unei ”utilizări mai bune a experienţei, motivaţiei şi competenţelor lor profesionale, în unităţile care au cea mai mare nevoie de ele”.
Situața s-a schimbat pe front
Statul Major şi-a justificat decizia prin necesitatea garantării ”egalităţii şanselor cu combatanţii ucraineni și o utilizare mai raţională a resurselor umane”.
Voluntarii străini primesc aceeaşi soldă ca ucrainenii, însă, spre deosebire de aceştia, îşi pot rezilia contractul după şase luni, scrie Le Monde. Armata ucraineană salută ”abnegaţia” şi ”motivaţia” acestor trupe, care şi-au ”jucat rolul în cea mai critică perioadă a apărării ţării”. Însă ”situaţia pe front, structura forţelor apărării şi nevoile unităilor de luptă s-au schimbat în mod considerabil”, subliniază armata. Ea le promite militarilor că vor obţine astfel ”dreptul de a-şi alege brigada de luptă, domeniul de activitate şi specialitatea”.
Însă, după trei luni, domnește confuzia. Statul Major nu a anunţat încă în mod public modul în care aceste schimbări vor fi puse în practică, în pofida faptului că această reorganizare urma să fie pusă în aplicare la sfârşitul lui 2025.
Militarii din cadrul Legiunii vor fi mutaţi în mod individual la alte unităţi sau vor fi mutate batalioanele în întregime?
The Kyiv Independent dezvăluie că acest transfer vizează aproximativ 1.000 de militari din Primul, al Doilea şi al Treilea Batalion către o unitate de asalt, iar al Patrulea Batalion urmează să devină Centru de antrenament al noilor voluntari.
”Mulţi legionari nu ştiu încă ce le rezervă viitorul militar (...). Ei au subliniat că această incertitudine i-ar putea determina pe voluntari să se întoarcă în ţările lor de origine”, avertizează publicaţia ucraineană.
Străinii se tem, de asemenea, de faptul că nu se vor putea adapta în noile batalioane, din cauza barierelor lingvistice şi nivelului de experienţă foarte diferit.
”Ceea ce mă enervează cel mai tare este că această echipă perfect coerentă, magnific organizată şi eficientă este pe cale să fie distrusă, fără motiv, fără logică, fără motiv”, declară un ofiţer cotidianului ucrainean.
”Noi am luptat deja împreună timp de aproape patru ani şi nu vrem să fim despărţiţi”, rezumă un militar brazilian. ”Dacă fac asta, mulţi oameni vor muri”, avertizează un american.
Le Monde dezvăluie că al Doilea Batalion al Legiunii a făcut apel împotriva deciziei Statului Major şi a obţinut o amînare, până la 15 februarie.
Acesta este batalionul care a suferit cele mai mici pierderi în luptă, reuşind să-şi păstreze 70% dintre efective, potrivit cotidianului francez. Până atunci, membrii batalionului au fost transferaţi la al 253-lea Regiment de Asalt al celei de-a 129-a Brigăzi de Apărare Teritorială.
Armata ucraineană subliniază că această reorganizare nu însemană nici distrugerea şi nici dizolvarea Legiunii Internaţioinale şi că batalioanele vor fi transferate către unităţi de asalt fără nicio schimbare.
Un purtător de cuvânt a declarat The Kyiv Independent că este este vorba despre o ”îmbunătăţire” care ”să garanteze că ei (militarii stăini) nu pleacă din serviciu” şi ”continuă” să ajute armata ”să lupte împotriva inamicului”.
Nicio cifră nu a fost făcută publică cu privire la numărul străinilor care s-au angajat în Legiune începând din februarie 2022. Potrivit Le Monde, americanii, francezii, britanicii, italienii, belaruşii şi georgienii erau majoritari la începutul invaziei ruse, însă, în prezent, sud-americanii formează grosul Legiunii.
Dosarele Epstein. Şase nume au fost cenzurate fără explicaţii de către Departamentul de Justiţie
Una dintre persoane ocupă „o funcţie destul de înaltă într-un guvern străin”
Numele a şase bărbaţi au fost acoperite fără explicaţii de către Departamentul de Justiţie în dosarele legate de criminalul sexual Jeffrey Epstein, au reclamat congresmenii americani care au putut examina luni documentele necenzurate, relatează AFP.
Departamentul american al Justiţiei a publicat la 30 ianuarie „peste trei milioane de pagini”, parţial cenzurate, din dosarul Epstein, afirmând că administraţia Trump şi-a îndeplinit astfel obligaţia, impusă de o lege adoptată în noiembrie de Congres, de a face lumină în acest dosar politic exploziv.
Mai mulţi congresmeni din cele două mari partide americane au început luni să consulte documentele necenzurate, Departamentul Justiţiei trimiţând săptămâna trecută o scrisoare aleşilor pentru a-i informa despre posibilitatea de a face acest lucru la faţa locului, pe computer. Printre aceştia se numără cei doi coautori ai legii privind transparenţa în cazul Epstein, ambii aleşi în Camera Reprezentanţilor: republicanul Thomas Massie şi democratul Ro Khanna. „Ce m-a deranjat este faptul că numele a cel puţin şase bărbaţi au fost cenzurate, deşi probabil sunt implicaţi, având în vedere includerea lor în aceste documente”, a declarat Thomas Massie jurnaliştilor la ieşirea din Departamentul Justiţiei.
„Sunt şase bărbaţi, unii cu fotografia lor, ale căror nume au fost cenzurate, fără nicio explicaţie”, a precizat Ro Khanna.
Cei doi congresmeni au refuzat să dezvăluie identitatea celor şase bărbaţi, dar unul dintre ei ocupă „o funcţie destul de înaltă într-un guvern străin”, a indicat Thomas Massie, colegul său menţionând şi „o personalitate destul de proeminentă” printre ceilalţi cinci.
Legea permite cenzurarea în condiţii stricte, în principal pentru a proteja intimitatea victimelor. În schimb, ea interzice în mod expres reţinerea documentelor pe motivul prejudiciului pe care publicarea lor l-ar putea cauza oricărei persoane, „responsabil guvernamental, personalitate publică sau demnitar străin”, sau pe motivul „caracterului lor sensibil din punct de vedere politic”.
O mare parte din documentele consultate de congresmeni rămân „cenzurate”, s-a mirat Ro Khanna. „Acest lucru se datorează faptului că documentele furnizate Departamentului Justiţiei de către FBI sau mari jurii erau deja cenzurate”, a explicat el. „Trebuie să dăm Departamerntului Justiţiei şansa de a-şi revizui copia şi de a-şi corecta erorile”, a afirmat Thomas Massie. „Trebuie să-şi revizuiască propria copie sau să o verifice altcineva”, a insistat el.
Masa de documente noi nu conţine elemente care ar putea duce la urmăriri penale suplimentare, a avertizat de la bun început, pe 30 ianuarie, numărul 2 al Departamentului Justiţiei, Todd Blanche. Deşi simpla menţionare a numelui unei persoane în dosar nu presupune a priori nicio faptă reprobabilă din partea acesteia, numeroase personalităţi se tem de repercusiunile dezvăluirilor asupra legăturilor lor din trecut cu criminalul sexual condamnat, care s-a sinucis în închisoare.
Judecătorii americani au respins procesele în care Neil Gaiman era acuzat de agresiune sexuală
Judecătorii federali au respins trei procese în care autorul de bestselleruri fantasy Neil Gaiman era acuzat că ar fi agresat-o sexual pe bona copiilor săi în Noua Zeelandă, în urmă cu patru ani, scrie The Guardian. Scarlett Pavlovich a intentat un proces împotriva lui Gaiman şi a soţiei sale, Amanda Palmer, în Wisconsin, în februarie 2025, acuzându-l pe Gaiman de multiple agresiuni sexuale în timp ce ea lucra ca bonă a familiei în 2022. Ea a intentat procese împotriva lui Palmer în Massachusetts şi în New York, în aceeaşi zi în care a intentat procesul din Wisconsin.
Gaiman are o casă în nord-vestul statului Wisconsin, iar Palmer locuieşte în Massachusetts. Pavlovich a renunţat la procesul din New York împotriva lui Palmer în luna mai, explicând în documentele judiciare că a intentat un proces în acel stat deoarece Palmer se mutase recent din New York în Massachusetts şi nu era sigură care stat avea jurisdicţie. Judecătoarea districtuală americană Mary Kay Vyskocil din New York a aprobat cererea în luna iunie.
Pavlovich a renunţat, de asemenea, la partea din procesul din Wisconsin împotriva lui Palmer în luna mai, iar judecătorul districtual american James Peterson din Madison a respins restul procesului în octombrie, afirmând că Pavlovich trebuie să continue procesul în Noua Zeelandă. Judecătorul districtual american Nathaniel Gorton din Boston a respins vineri dosarul din Massachusetts pe aceleaşi motive.
Avocaţii lui Pavlovich nu au răspuns luni la solicitările trimise de Associated Press pentru a comenta. Nici avocaţii lui Gaiman şi Palmer nu au răspuns la mesaje.
AP nu identifică persoanele care afirmă că au fost agresate sexual, cu excepţia cazului în care acestea se identifică public. Pavlovich s-a identificat într-un interviu acordat revistei New York, care a publicat în ianuarie 2025 un articol în care detaliază acuzaţiile de agresiune, abuz şi constrângere formulate de opt femei.
Pavlovich a susţinut în procesele sale că avea 22 de ani şi era fără adăpost când l-a întâlnit pe Palmer în Auckland în 2020. Palmer a invitat-o pe Pavlovich la casa cuplului din Waiheke Island, iar ea a devenit în cele din urmă bona fiului lor, potrivit documentelor depuse.
Pavlovich a susţinut în procese că Gaiman a agresat-o sexual în noaptea în care s-au cunoscut, în februarie 2022. Agresiunile au continuat, potrivit documentelor depuse, dar ea a continuat să lucreze pentru cuplu deoarece era falită şi fără adăpost, iar Gaiman îi spusese că o va ajuta în cariera de scriitoare.
Gaiman a dat o declaraţie după ce articolul din revista New York a fost publicat, negând că ar fi abuzat sexual pe cineva. Avocaţii lui Gaiman au susţinut într-o moţiune de respingere a procesului din Wisconsin că Gaiman şi Pavlovich au avut o scurtă relaţie personală care a implicat „intimitate fizică consensuală”.
Poliţia din Noua Zeelandă a investigat acuzaţiile ei de agresiune şi le-a considerat nefondate, se arată în moţiune. Avocaţii au continuat să susţină că procesele intentate de Pavlovich erau punctul culminant al unui plan de denigrare a lui Gaiman şi că orice litigiu juridic ar trebui soluţionat în Noua Zeelandă, nu în SUA.
Gaiman este autorul a numeroase opere de science fiction şi fantasy, printre care romanele "American Gods", "The Graveyard Book", "Anansi Boys" şi basmul întunecat pentru copii, "Coraline".
Romanul său din 2013, "The Ocean at the End of the Lane", a câştigat premiul National Book în Marea Britanie.
Un furgon blindat, atacat cu explozivi într-un jaf ratat, pe o autostradă, în Italia
Un furgon blindat a fost atacat de un comando înarmat, luni, pe autostrada 613, care asigură o legătură între Lecce şi Brindisi, în sudul Italiei, într-un jaf demn de o scenă de film, la nivelul comunei Tuturano.
Potrivit postului Sky tg24, atacatorii au sosit cu un automobil marca Alfa Romeo, cu un girofar pe capotă, asemănător celro folosite de către forţele de ordine.
Imagini filmate de către un automobilist surprind cel puţin şase persoane care purtau cagule, combinezoane negre sau albe şi înarmate cu puşti. În imagini postate de către deputatul Claudio Stefanazzi, care se afla la faţa locului, apar atacatori care folosesc explozivi pentru a distruge vehiculul blindat şi a-l jefui.
Potrivit Sky tg24, comandoul a folosit explozivi pentru a distruge vehiculul blindat, provocând un nor de fum. Ei au fugit apoi către Squinzano, în provincia Lecce. Potrivit postului italian, jaful a eşuat. Pentru a fugi, atacatorii au furat maşinile mai multor automobilişti aflaţi în tranzit.
Agenţia italiană de presă Ansa scrie că a avut loc un schimb de focuri de armă cu carabinieri (jandarmi).
Nicio persoană nu a fost rănită. Imediat după fapte, doi bărbaţi au fost arestaţi în provincia Lecce. Alţi suspecţi erau căutaţi.
Sondaj - Tot mai mulți germani consideră SUA drept o amenințare pentru pacea mondială
Două treimi dintre germani consideră că SUA vor fi o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, indică un sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach, relatează marți DPA, preluat de Agerpres.
Astfel, 65% dintre germani au declarat că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală, în creștere masivă față de 46% într-un sondaj similar efectuat în 2025. În anul precedent (2024), doar 24% din germani erau de părere că SUA reprezintă o amenințare pentru pacea mondială. Rusia rămâne țara pe care majoritatea germanilor o văd ca pe o amenințare. De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, între 75% și 82% dintre germani au menționat Rusia ca reprezentând cel mai mare pericol pentru pacea globală.
În opinia a 46% dintre germani, țara ce pune în pericol cel mai mult pacea mondială este China. Respondenții au fost întrebați dacă ei cred că Germania însăși ar putea fi implicată într-un război în anii care vin. Doar 3% au răspuns că un astfel de scenariu este foarte probabil. O proporție de 28% dintre germani au răspuns că acest scenariu este mai degrabă probabil, în timp ce 24% au fost indeciși.
Patru din zece germani consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un război în anii următori, iar 5% au răspuns că acest scenariu este foarte improbabil.
Sondajul a fost realizat în perioada 6-9 ianuarie pe un eșantion de 1.077 de persoane care au împlinit vârsta de 16 ani.
Franța va începe să fabrice arme împreună cu Ucraina
Ucraina și Franța au convenit să înceapă producția comună de arme, a declarat luni ministrul ucrainean al apărării, după ce l-a primit pe omologul său francez la Kiev, transmite Mediafax. Mihailo Fedorov a declarat că cele două țări au semnat o scrisoare de intenție care deschide calea pentru „proiecte comune la scară largă în sectorul industriei de apărare”, potrivit The Guardian.
El nu a specificat ce arme vor fi produse cu Franța sau când va începe producția. „Trecem de la aprovizionare la producție comună și soluții pe termen lung care consolidează sistematic apărarea noastră”, a declarat Fedorov pe Telegram după întâlnirea cu ministrul francez al forțelor armate, Catherine Vautrin, în capitala Ucrainei. Ucraina și Franța au discutat, de asemenea, despre noi livrări de arme și echipamente militare franceze către Kiev, inclusiv rachete Aster, avioane de vânătoare Mirage 2000 și sisteme de apărare aeriană SAMP-T.
Pe de altă parte, Ucraina deschide exporturile de arme produse pe plan intern, a declarat președintele Volodimir Zelenski – o modalitate prin care Kievul poate profita de progresele tehnologice din timpul războiului pentru a genera fonduri extrem de necesare. El a spus că 10 „centre de export” pentru armele ucrainene vor fi deschise în 2026 în toată Europa, adăugând că dronele de luptă, cunoscute și sub denumirea de vehicule aeriene fără pilot (UAV), se vor număra printre exporturi.
„Astăzi, securitatea Europei este construită pe tehnologie și drone”, a spus Zelenski. „Toate acestea se vor baza în mare măsură pe tehnologia ucraineană și pe specialiștii ucraineni.”
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump sugerează că operaţiunile americane împotriva Iranului se apropie de sfârşit
De același autor
