MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump se declară dezamăgit de Putin, dar îi mai dă un răgaz de 50 de zile
NATO nu mai este o alianţă „învechită”, pentru că îşi plăteşte propriile facturi, consideră Trump l liderul SUA susţine principiul apărării colective
Donald Trump a declarat într-o convorbire telefonică exclusivă cu BBC că este dezamăgit, dar nu a renunţat la dialogul cu Vladimir Putin. El şi-a schimbat însă părerea despre NATO, pe care nu o mai consideră o alianţă învechită, întrucât „îşi plăteşte propriile facturi” şi, de aceea, şeful Casei Albe spune că susţine în continuare principiul apărării colective. Preşedintele SUA a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus şi a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”. Trump a vorbit cu BBC la câteva ore după ce a anunţat planurile de a trimite arme în Ucraina şi a avertizat că va impune tarife severe Rusiei dacă nu se va ajunge la un acord de încetare a focului în 50 de zile. Într-un interviu amplu acordat din Biroul Oval, preşedintele a susţinut NATO, pe care o descrisese odată ca fiind o alianţă depăşită, şi şi-a afirmat sprijinul pentru principiul apărării comune al organizaţiei. Interviul a fost acordat imediat după întâlnirea cu şeful NATO, Mark Rutte, la Casa Albă, aşa că preşedintele a dedicat o parte importantă a discuţiei pentru a-şi exprima dezamăgirea faţă de liderul rus, notează BBC. Trump a dezvăluit că a crezut de patru ori că se va ajunge la un acord cu Rusia. „Am o discuţie excelentă. Îi spun: «E bine, cred că suntem aproape de a ajunge la un acord», iar apoi el dărâmă o clădire în Kiev”, a adăugat Trump. Când a fost întrebat de BBC dacă a terminat-o cu Putin, preşedintele a răspuns: „Sunt dezamăgit de el, dar nu am terminat-o cu el. Dar sunt dezamăgit de el”. Presat să spună cum îl va convinge Trump pe Putin să „oprească vărsarea de sânge”, preşedintele SUA a răspuns: „Lucrăm la asta”. Discuţia a trecut la NATO, pe care Trump a criticat-o anterior ca fiind o alianţă „învechită”. Întrebat dacă în continuare crede aceasta, el a răspuns: „Nu. Cred că NATO devine acum opusul acestui lucru”, deoarece alianţa „îşi plăteşte propriile facturi”. El a declarat, de asemenea, că în continuare crede în apărarea colectivă, deoarece aceasta înseamnă că ţările mai mici se pot apăra împotriva celor mai mari. Preşedintele a avut o convorbire telefonică de 20 de minute cu BBC, după discuţii despre un posibil interviu pentru a marca un an de la atentatul asupra vieţii sale la un miting electoral în Butler, Pennsylvania. Întrebat dacă tentativa de atentat căreia i-a supravieţuit l-a schimbat, Trump a răspuns că preferă să se gândească cât mai puţin la asta. „Nu-mi place să mă gândesc dacă m-a schimbat”, a spus Trump. Dacă s-ar gândi la asta, a adăugat el, ar putea fi un factor de natură să-i schimbe viaţa. Preşedintele Trump a fost întrebat şi despre viitorul Regatului Unit în lume şi a răspuns că este un „loc minunat – ştiţi că am proprietăţi acolo”, a adăugat el. Trump a mărturisit că aşteaptă cu nerăbdare a doua vizită de stat - fără precedent - în Regatul Unit, în septembrie anul acesta. Despre ceea ce doreşte să realizeze în timpul vizitei, Trump a spus: „Să mă simt bine şi să-l transmit respect regelui Charles, pentru că este un gentleman minunat”. Presat să spună cum îl va convinge Trump pe Putin să „oprească vărsarea de sânge”, preşedintele SUA a răspuns: „Lucrăm la asta, Gary”.
Von der Leyen face concesii în planul bugetar pentru a evita o rebeliune
l schimbarea de poziţie a lui Von der Leyen este un semn al echilibrului delicat pe care trebuie să îl menţină, scrie POLITICO
Ameninţarea unei revolte interne în cadrul Comisiei Europene a determinat-o pe preşedinta acesteia, Ursula von der Leyen, să cedeze şi să promită mai mulţi bani regiunilor sărace decât intenţiona iniţial, atunci când va prezenta, miercuri, planul său pentru bugetul UE pe următorii şapte ani. Potrivit unui document consultat de POLITICO, Ursula von der Leyen a făcut o serie de concesii de ultim moment în încercarea de a calma două persoane din echipa sa aflate la capete opuse ale spectrului politic: Raffaele Fitto, din dreapta italiană, şi Roxana Mînzatu, socialistă din România. Schimbarea de poziţie a lui Von der Leyen este un semn al echilibrului delicat pe care trebuie să îl menţină pentru a ţine sub control vocile concurente din cadrul Comisiei, prezentând în acelaşi timp un plan de cheltuieli care să fie acceptabil pentru Parlamentul European, din ce în ce mai indisciplinat, şi pentru cele 27 de guverne naţionale, care trebuie să aprobe bugetul înainte de sfârşitul anului 2027, notează POLITICO. Măsura – care ar permite Comisiei să continue să aloce o mare parte din fondurile sale zonelor mai sărace din Europa începând din 2028 – este considerată suficientă pentru a asigura sprijinul politic al celor 27 de comisari ai UE, au declarat doi oficiali ai UE pentru POLITICO. „Dimensiunea regională nu este complet pierdută” din proiectul de buget, a declarat un oficial al UE citat sub condiţia anonimatului. Decizia lui Von der Leyen reprezintă un pas înapoi faţă de planul său iniţial de a spori semnificativ puterea guvernelor centrale în gestionarea fondurilor regionale ale UE, care în prezent se ridică la 400 de miliarde de euro şi reprezintă o treime din cheltuielile totale ale blocului comunitar. Ideea era că acordarea de competenţe sporite capitalelor naţionale ar fi constituit un stimulent pentru finalizarea reformelor şi reducerea birocraţiei. Cu toate acestea, criticii au afirmat că acest lucru n-ar fi făcut decât să adâncească disparităţile existente în cadrul fiecărei ţări, marginalizând regiunile din acest proces.
Fost lider israelian afirmă că „oraşul umanitar” planificat în Gaza ar fi un "lagăr de concentrare”
Fostul prim-ministru israelian Ehud Olmert a avertizat că un „oraş umanitar” planificat în Gaza, destinat să găzduiască sute de mii de palestinieni, ar fi un „lagăr de concentrare”, potrivit CNN. Ca răspuns la comentariile lui Olmert, biroul prim-ministrului Netanyahu l-a numit pe acesta „un infractor condamnat care dezonorează Israelul pe CNN. Ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat săptămâna trecută că a cerut armatei să avanseze planurile pentru această zonă, care ar urma să conţină întreaga populaţie din Gaza. Zona ar urma să fie construită pe ruinele oraşului Rafah din sudul Gazei, iar odată ce palestinienii ar intra în zonă, nu li s-ar mai permite să plece. Katz a promis, de asemenea, să pună în aplicare un plan pentru emigrarea palestinienilor din Gaza. "Este un lagăr de concentrare. Îmi pare rău", a declarat Olmert duminică pentru ziarul The Guardian. „Dacă ei (palestinienii) vor fi deportaţi în noul ”oraş umanitar„, atunci puteţi spune că acest lucru face parte dintr-o epurare etnică”. Ca răspuns la comentariile lui Olmert, biroul prim-ministrului l-a numit pe acesta „un infractor condamnat care dezonorează Israelul pe CNN”. Într-o declaraţie, biroul a spus: "Noi evacuăm civilii. Hamas îi blochează. El numeşte asta o crimă de război?" Olmert a fost eliberat din închisoare în 2017, după ce a executat 16 luni pentru acuzaţii de corupţie. Olmert a criticat anterior comportamentul armatei israeliene în Gaza şi conducerea politică a ţării. În mai, el a declarat că nu mai poate apăra Israelul împotriva acuzaţiilor de crime de război. „Ce este dacă nu o crimă de război?”, a întrebat el retoric într-un interviu acordat CNN. El a declarat că prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi membrii de extremă-dreapta ai guvernului său „comit acţiuni care nu pot fi interpretate în alt mod”. Mai mult de 58 000 de persoane au fost ucise în Gaza de la începutul războiului, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii.
Xi Jinping declară că China şi Rusia trebuie să „îşi consolideze sprijinul reciproc”
Liderul chinez Xi Jinping i-a spus marţi ministrului rus de externe Serghei Lavrov, aflat la Beijing, că China şi Rusia trebuie să „îşi consolideze sprijinul reciproc”, potrivit presei de stat chineze, relatează AFP. Beijingul şi Moscova trebuie să „pună în aplicare consensul important” la care s-a ajuns cu preşedintele rus Vladimir Putin şi să „îşi consolideze sprijinul reciproc în cadrul forumurilor multilaterale”, a afirmat Xi Jinping, citat de agenţia oficială Xinhua. Cele două ţări trebuie, de asemenea, să „unească ţările din Sudul global şi să promoveze dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”, preconizează liderul chinez. Aceste declaraţii au avut loc cu ocazia participării lui Serghei Lavrov la o reuniune a miniştrilor de externe ai Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS). OCS reuneşte 10 ţări, printre care China, Rusia, Iran, India şi Pakistan. OCS îşi propune să contrabalanseze organizaţiile occidentale şi să consolideze cooperarea în domeniul politicii, securităţii şi comerţului. Printre subiectele discutate de Lavrov cu Xi Jinping s-a numărat şi pregătirea unei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în China cu ocazia summitului OCS, la începutul lunii septembrie, a informat Moscova. Serghei Lavrov s-a întâlnit duminică cu omologul său chinez Wang Yi, discutând în special despre problema ucraineană şi „relaţiile cu Statele Unite”, potrivit Moscovei. China, un aliat diplomatic şi economic cheie al Rusiei, nu a denunţat niciodată atacul pe care aceasta din urmă îl continuă din februarie 2022 în Ucraina şi nici nu a cerut retragerea trupelor ruse. Cu toate acestea, Beijingul pledează în mod regulat pentru încetarea luptelor, acuzând în acelaşi timp susţinătorii Kievului că alimentează conflictul prin înarmarea armatei ucrainene pentru a respinge forţele ruse. Aproximativ 100 de morţi în Siria, în confruntări armate între druzi şi beduini. Israelul desfăşoară atacuri în sector
Valul de căldură lovește până și Finlanda sau Suedi
au fost emise avertizări de temperaturi ridicate
Un val de căldură care s-a abătut asupra Europei a adus temperaturi de peste 20 de grade Celsius în Finlanda și Suedia, în unele zone depășindu-se chiar 30 de grade Celsius, ceea ce a determinat autoritățile să emită avertizări privind sănătatea și siguranța locuitorilor, transmite marți agenția Xinhua. Institutul de Meteorologie din Finlanda (FMI) a emis avertizări cod galben de ''temperaturi potențial periculoase'', valabile pentru cea mai mare parte a țării. Suedia a emis la rândul său avertizări similare, în special pentru nordul țării. Pragurile de avertizare de căldură diferă de la țară la țară. În Finlanda, avertizările sunt declanșate atunci când temperaturile maxime ating 27 de grade Celsius sau mediile zilnice depășesc 20 de grade Celsius. În Suedia, avertizările cod galben sunt emise în cazul în care sunt prognozate temperaturi de peste 30 de grade Celsius timp de patru zile consecutive. Luni, Finlanda a avut parte de vreme caldă și însorită în toată țara, cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius în multe zone, inclusiv în regiunea capitalei, potrivit FMI. Perioada caracterizată de vreme caldă urmează unui început de vară mai răcoros și mai umed. Temperatura maximă la nivel național din această vară, de 31,5 grade Celsius, înregistrată duminică în orașul Kaskinen din sud-vestul Finlandei, a fost depășită luni, când FMI a raportat 31,6 grade, în aceeași localitate. ''Săptămâna aceasta anunță ceea ce pare a fi cea mai caldă vară de până acum'', a declarat luni meteorologul FMI Jani Sorsa pentru agenția finlandeză de presă STT. Ca răspuns la acest val de căldură, Institutul pentru Sănătate din Finlanda (THL) a emis avertismente prin care populația - în special persoanele de peste 75 de ani - este îndemnată să se hidrateze, să evite lumina directă a soarelui și să reducă efortul fizic. Institutul de Meteorologie și Hidrologic din Suedia (SMHI) a prognozat maxime de 26-33 de grade Celsius în unele zone ale țării, avertizând locuitorii să fie atenți la semnele de insolație și deshidratare, atât la ei cât și la cei din jur. Meteorologul televiziunii suedeze Nils Holmqvist a avertizat că, în condițiile actuale, ar putea surveni până la 600 de decese provocate de căldură.
Comisia Europeană aprobă „regimul de roaming fără vize” pentru Ucraina
Comisia Europeană a aprobat includerea Ucrainei în politica UE „Roam like at Home”, permiţând ucrainenilor să utilizeze serviciile de telefonie mobilă în întreaga UE fără a suporta taxe suplimentare, anunţă agenţia Ukrinform. Declaraţia relevantă a fost făcută de prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, în cadrul unei reuniuni a guvernului ucrainean, informează un corespondent Ukrinform. "În sfârşit, un pas important în integrarea europeană a Ucrainei. Comisia Europeană a aprobat includerea Ucrainei în politica UE „Roam like at Home”, aşa-numitul regim de „roaming fără vize”, care se aşteaptă să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026", a notat Shmyhal. În acest sens, guvernul ucrainean a aprobat decizia Comitetului de asociere UE-Ucraina privind deschiderea reciprocă a sectorului de roaming, ca un pas spre finalizarea regimului fără vize pentru roaming, a adăugat Shmyhal.
Nouă morţi şi 30 de răniţi în SUA, într-un incendiu la un azil de bătrâni
Nouă persoane au murit într-un incendiu, la un azil de bătrâni, în statul american Massachusetts, anunţă pompierii, scrie presa americană. Aproximativ 50 de pompieri au intervenit duminică seara la acest azil, la Fall River, din care ieşeau flăcări şi un fum dens. ”Echipele au luptat împotriva unui incendiu intens provenind de la intrarea principală. Numeroase persoane erau suspendate la ferestre, aşteptând să fie salvate”, a declarat luni presei şeful pompierilor, Jeffrey Bacon. Alte 30 de persoane au fost rănite în incendiu - inclusiv cinci pompieri -, fără ca viaţa să le fie în pericol. Jeffrey Bacon a deplâns o ”tragedie de neimaginat a familiilor afectate şi comunităţii din Fall River". ”În numele serviciului de luptă împotriva incendiilor din Fall River, ţin să transmit cele mai sicnere condoleanţe rudelor îndoliate”, declară el, citat în comunicat. Aproximativ 70 de persoane se aflau în azil la momentul incendiului. O anchetă a fost deschisă, pentru a stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul.
Metroul şi străzile din New York, inundate după o ploaie torenţială
La zece zile după ploile torenţiale din Texas, precipitaţii puternice au lovit din nou, luni, Statele Unite, de data aceasta în nord-estul ţării, provocând inundaţii în anumite zone din New Jersey şi în suburbiile nordice ale New York-ului. Aceste ploi intense au perturbat traficul şi au inundat anumite părţi ale sistemului de transport subteran din metropola americană, relatează The New York Post. Imagini difuzate pe reţelele sociale arată apele revărsându-se într-o staţie de metrou din cartierul Manhattan, în statul New York. În New York, serviciile feroviare între Manhattan şi Bronx au fost suspendate, iar traficul rutier a fost perturbat. „Inundaţiile pot fi mortale şi deseori lovesc fără niciun avertisment. Străzile, subsolurile şi spaţiile subterane se pot umple cu apă în câteva minute. Dacă locuiţi într-un apartament la subsol sau într-o zonă joasă, fiţi pregătiţi să vă mutaţi într-o zonă mai înaltă”, a recomandat autoritatea pentru managementul situaţiilor de urgenţi din New York. „Păstraţi-vă bagajul de urgenţă lângă uşă şi eliberaţi căile de ieşire. Evitaţi zonele inundate. Nu intraţi niciodată pe jos sau cu maşina în apă. Întoarceţi-vă, pentru a nu vă îneca”, continuă postarea pe X.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Românii, „motorul invizibil” care susţine economia şi serviciile publice din Marea Britanie
De același autor
