MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Trump grațiază condamnați pentru masacre în Irak
De asemenea, președintele american a „eliberat” mai multe persoane condamnate cu privire la amestecul Rusiei în alegerile câștigate de republican
Președintele american în exercițiu Donald Trump a grațiat 15 condamnați și a comutat pedepsele altor cinci - inclusiv în cadrul anchetei cu privire la amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 și în scandalul societății private de securitate Blackwater în Irak, măsuri susceptibile să declanșeze noi controverse. Casa Albă a anunțat marți seara că președintele în exercițiu a grațiat complet 15 persoane și a comutat - complet sau parțial - pedepsele altor cinci condamnați.
Trump l-a grațiat total pe George Papadopoulos, un fost consilier diplomatic al său în campania prezidențială din 2016, care a recunoscut că a mințit poliția federală (FBI) în legătură cu contactele pe care le-a avut cu un intermediar, care i-a promis să-l pună în legătură cu oficiali ruși. Un avocat olandez, Alex van der Zwaan, ginerele miliardarului rus German Khan, a fost de asemenea grațiat marți de către Donald Trump, după ce a fost condamnat în ancheta rusă.
Loialitatea, mai presus de drept
Trump a grațiat de asemenea patru foști angajați ai sulfuroasei societăți private de securitate Blackwater - Nicholas Slatten, Paul Slough, Evan Liberty și Dustin Heard -, implicați în uciderea unor irakieni în 2007.
Unul dintre acești paznici privați, Nicholas Slatten, a fost condamnat la închisoare pe viață.
Cei patru au fost găsiți vinovați de faptul că au luat parte la un atac armat, la Bagdad, la 16 septembrie 2007, un episod sângeros care a provocat un scandal internațional și care a scos la lumina zilei faptul că armata americană folosește societăți private. Scandalul a sporit resentimentele irakienilor față de Statele Unite. În total, 14 civili irakieni au fost uciși atunci, iar alți 17 aufost răniți. Paznicii din cadrul Blackwater au declarat că au acționat în legitimă apărare. Casa Albă a anunțat marți seara că cei patru bărbați - toți foști militari - au “un lung trecut în serviciul națiunii”.
Democrații au atacat dur aceste grațieri. “Trump pune loialitatea mai presus de tot restul. Mai presus de statul de drept, mai presus de democrația noastră și cu siguranță mai presus de justiție”, și-a exprimat indignarea Adam Schiff, președintele Comisiei Informațiilor din cadrul Camerei Reprezentanților.
Viktor Orban, devansat în sondaje pentru prima oară în ultimii 10 ani
Sprijinul pentru partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, vehiculul politic al lui Viktor Orban, a ajuns pentru prima oară pe locul 2 în sondaje în ultimii 10 ani, devansat fiind de o alianță a tuturor partidelor de opoziție parlamentare din această țară. Sondajul a fost realizată de institutul Republikon din Ungaria. Viktor Orban deține puterea în Ungaria din 2010, însă alegerile din 2022 ar putea fi cel mai important test pe care trebuie să îl treacă, mai ales în contextul crizei sanitare și efectelor ei economice, dar și în situația în care va avea de înfruntat o opoziție unificată pentru obiectivul de a îl înlătura de la putere. Fidesz a fost implicat în mai multe conflicte și pe plan intern dar și în Uniunea Europeană după ce premierul ungar a blocat adoptarea bugetului și pachetului de relansare economică post-Covid, ignorând criticile venite din partea opoziției de la Budapesta.
Un alt scandal care a afectat credibilitatea partidului a fost cel legat de participarea unui europarlamentar ungar la o orgie sexuală la Bruxelles.
După mai multe luni de negocieri și discuții, cele șase mari partide opoziție din Ungaria au decis să formeze o alianță pentru prima oară și să participe la alegeri cu un singur program, un singur lider și cu candidați unici împotriva membrilor Fidesz. Procentul lor cumulat a ajuns, astfel, la 35% în cel mai nou sondaj, în creștere de la 32%. Fidesz a ajuns la 30% în același sondaj, în scădere de la 32%. Și alte case de sondare arată o imagine similară, în contextul în care sprijinul Fidesz a cunoscut o scădere semnificativă în luna decembrie.
Casa de sondare pro-Orban Nezopont a arătat și ea o creștere semnificativă pentru alianța din opoziție, pe care o cotează la 40% din intențiile de vot , în timp ce Fidesz este cotat cu 42%.
Pescar nord-coreean, executat pentru că a ascultat un post de radio străin
Un pescar din Coreea de Nord a fost executat public pentru că a ascultat posturi de radio străine interzise în țară, conform unor surse nord-coreene citate de Business Insider. Bărbatul ar fi ascultat posturile de radio în timp ce se afla pe mare. Pe numele său de familie Choi, pescarul în vârstă de 40 de ani a fost executat public de un pluton de execuție, în fața altor 100 de căpitani de nave de pescuit. În Coreea de Nord legea le interzice cetățenilor să asculte posturi de radio străine, iar semnalul este blocat pe teritoriul țării. În apele deschise, însă, semnalul mai poate fi prins, iar unele posturi de radio pot fi ascultate. Choi, un căpitan de navă de pescuit, ar fi deținut o flotă de peste 50 de bărci. El a fost turnat de unul dintre membrii echipajului său. Choi a recunoscut că a ascultat posturi de radio străine și a fost pus sub acuzare pentru „activități subversive împotriva partidului”, se arată într-un raport al Radio Asia Liberă, care citează un oficial nord-coreean anonim. „Autoritățile au decis că persoana nu mai poate fi reeducată așa că l-au trimis în fața plutonului de execuție. Pare că au decis să îl transforme pe Choi într-un exemplu pentru a le arăta și celorlalți ce se întâmplă când asculți posturi de radio externe”, a declarat un rezident anonim al Coreei de Nord pentru Radio Asia Liberă.
Putin a promulgat legea care-i acordă imunitate pe viață
Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care le oferă foștilor președinți ruși o imunitate pe viață - nu doar cu privire la fapte din timpul mandatelor acestora ci și în afara acestuia și potrivit căreia foștii șefi de stat ruși nu pot fi arestați de poliție, nu pot fi interogați și nici percheziționați. Noua lege prevede că un fost președinte rus “nu poate fi urmărit penal sau administrativ. El nu poate, de asemenea, să fie arestat de poliție, să fie interogat sau perchezționat”. Vechea lege le oferea foștilor de stat o imunitate care se aplica numai atât timp cât se aflau la putere. Această nouă lege face parte dintre amendamentele constituționale validate în vară, în cadrul unui vot național care i-a acordat președintelui Putin posibilitatea să rămână la putere pnă în 2036. Un fost președinte rus poate fi, în continuare, privat de imunitate în cazul unor acuzații de “înaltă trădare sau alte infracțiuni grave”, confirmate de curțile Supremă și Constituțională și validate apoi cu votul a două treimi dintre membrii Dumei de Stat și Consiliului Federației. Noul text de lege prevede ca foștii președinți să facă parte din Consiliul Federației, Camera superioară a Parlamentului rus, un mandat care le oferă, de asemenea, imunitate. Aceste amendamente, cu privire la “garanții privind un președinte al Federației ruse care nu mai este în funcție și membrii familiei sale” nu precizează în mod clar dacă rudele foștilor șefi de stat beneficiază de o protecție identică. Aceste modificări au alimentat luna trecută zvonuri cu privire la o posibilă plecare a lui Vladimir Putin de la putere din motive de sănătate.
Noul coronavirus a ajuns în Antarctica
Noul coronavirus a ajuns în Antarctica, ultimul continent care rămăsese neinfectat, a anunțat armata chiliană în această săptămână, iar lucrători în domeniul medical și oficiali militari încearcă să dezinfecteze o bază de cercetare izolată, înconjurată de ocean și iceberguri, și să plaseze în carantină personalul. Armata chiliană a anunțat că cel puțin 36 de oameni au fost infectați la baza sa Bernardo O’Higgins, între care se află 26 de militari și 10 contractori civili care asigură activitățile de întreținere. Baza permanentă, operată de armata din Chile, se află lângă vârful unei peninsule din capătul cel mai nordic al Antarcticăi. Stațiunile militare și de cercetare din Antarctica, unele dintre cele mai izolate din lume, au luat în ultimele luni măsuri extraordinare pentru a ține virusul la distanță, anulând turismul, reducând activitățile și plasând în carantină facilitățile. Cercetători ai British Antarctic Survey au estimat că circa 1.000 de oameni de la 38 de stații de cercetare de pe continentul înghețat au petrecut iarna în emisfera sudică fără incidente. Intensificarea călătoriilor în primăvară și la începutul verii a amplificat riscul de infectare.
Europa, prima regiune din lume cu peste 500.000 de decese
Europa a devenit prima regiune din lume unde numărul deceselor provocate de noul coronavirus a depășit pragul de 500.000, potrivit calculelor Reuters, în condițiile în care nou tulpină de virurului descoperită în Marea Britanie pune în pericol măsurile de reducere a îmbolnăvirilor. Informațiile referitoare la noua variantă a coronavirusului din Anglia au dus la noi restricții înainte de Crăciun și zeci de țări și-au închis granițele pentru călătorii din Marea Britanie, în această săptămână. Italia, țara cu cel mai mare bilanț al deceselor legate de Covid-19 din Europa, a depistat duminică un pacient infectat cu noua variantă a coronavirusului, ca și Danemarca și Franța. Până în prezent, circa 30% din totalul deceselor provocate de Covid-19 la nivel mondial au avut loc în Europa, potrivit datelor analizate de Reuters. Mortalitatea s-a accentuat în Europa în ultimele luni. De la primul deces raportat în Franța în februarie, regiunea a ajuns în opt luni la 250.000 de decese provocate de noul coronavirus. În schimb, numărul deceselor a urcat de la 250.000 la 500.000 în numai 60 de zile. Franța, Spania, Italia, Marea Britanie și Rusia au anunțat sute de morți pe zi, iar în cele cinci țări au avut loc aproape 60% dintre aceste decese. La nivel global au fost înregistrate până în prezent 77,52 de milioane de cazuri de Covid-19 și 1,71 milioane de decese atribuite acestei boli.
Moscova nu se așteaptă la “nimic bun” de la Joe Biden, “un rusofob”
Rusia nu se așteaptă la “nimic bun” de la viitorul președinte american Joe Biden, a afirmat ministrul-adjunct al afacerilor externe rus Serghei Riabkov, estimând că politica externă a administrației Biden va fi ghidată de “rusofobie”. “Nu ne așteptăm la nimic bun, este clar. Ar fi ciudat să aștepți ceva bun de la oameni care, mulți dintre ei, și-au clădit cariera pe rusofobie, aruncând cu venin asupra țării” noastre, a spus Riabkov pentru agenția de presă rusă Interfax, după noi tensiuni între cele două țări generate de un uriaș atac cibernetic ce a vizat SUA și care a fost atribuit Moscovei. În cadrul Ministerului de Externe rus, Riabkov este însărcinat cu relațiile cu Americile și neproliferarea armelor, în special nucleare, și cu acest titlu este unul dintre principalii interlocutori ai Departamentului de Stat american.Potrivit lui Riabkov, Moscova trebuie să aibă doar un “dialog selectiv” cu SUA, vizând exclusiv “subiectele care ne interesează”. În rest, e nevoie de o politică de “îngrădire totală a SUA, pe toate planurile, pentru că politica americană la adresa Rusiei este profund ostilă”. Responsabilul rus a estimat că mingea se află în terenul american în ceea ce privește relansarea relațiilor bilaterale și că Rusia nu are intenția de a “iniția contacte cu echipa de tranziție a lui Biden”. Aceste afirmații intervin la câteva ore după ce președintele american ales a promis că va replica la uriașul atac cibernetic care a vizat țara sa și a fost atribuit Rusiei, criticându-l în același timp pe Donald Trump pentru inacțiune. În opinia lui Riabkov, administrația americană aflată la sfârșit de mandat lasă “o grea moștenire”, după ce a adoptat mai multe serii de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv din cauza unor atacuri informatice și a ingerinței în alegerile prezidențiale din 2016. “Lucrurile merg din rău în mai rău. Aceasta este caracteristica ultimelor patru decenii și nu avem sentimentul că această tendință se va schimba”, a conchis Riabkov.
