Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump achitat în procesul destituirii, într-o Americă împărțită

Ziarul de Vrancea
5 feb 2020 2068 vizualizări

Rezultatul votului nu a fost o surpriză, dar nu toți republicanii au fost de partea președintelui lor

Donald Trump a fost achitat de Senatul Statelor Unite într-un proces de destituire care a pus reflectoarele asupra fracturilor din America, fără să-i clatine baza electorală, relatează AFP.

Inculparea lui Donald Trump va rămâne o pată de neșters pe un mandat înțesat de scandaluri. Înaintea sa, doar doi dintre predecesorii săi - Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998 - au cunoscut o asemenea pată. Însă procesul său a arătat că fostul om de afaceri de la New York putea conta pe Partidul său Republican - aflat la ordin -, un atu foarte important cu nouă luni înaintea unor alegeri în care candidează la un nou mandat de patru ani. Această victorie a fost umbrită însă de dezertarea unui ales republian de prim-plan, Mitt Romney, candidatul înfrânt în alegerile pentru fotoliul de la Casa Albă în 2012. Acest revers este dureros pentru un președinte foarte sensibil față de imaginea sa, care se mândrește că a unit “Grand Old Party” (GOP) în spatele său. O dezamăgire suplimentară a magnatului în domeniul imobiliar este faptul că toți aleșii democrați au făcut bloc împotriva sa.

 

“Amenințare”

 

Într-un vot solemn urmărit în direct la televiziune de zeci de milioane de americani, Senatul a apreciat - cu 52 de voturi din 100 - că Donald Trump nu s-a făcut vinovat de abuz de putere și nici - cu 53 de voturi din 100 - de obstrucționarea bunului mers al activității Congresului.

Majoritatea de două treimi stabilită de Constituție nu a fost atinsă, iar “Donald John Trump este astfel achitat”, a conchis președintele Curții Supreme a Statelor Unite John Roberts. Rezultatul procesului nu ridica vreo îndoială.

Donald Trump a fost “achitat pentru întotdeauna”, clamează Casa Albă. Donald Trump a fost “inculpat pentru întotdeauna”, au replicat democrații. Președintele “rămâne o amenințare la adresa democrației americane”, a tunat președinta democrată a Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi, catalogându-l drept “paria”. “Mă îndoiesc că colegii mei democrați, care sunt cuprinși de o ură fără limite față de președinte, să fie în măsură să treacă la altceva”, a apreciat senatorul Lindsey Graham, un apropiat al miliardarului.

Fracturi

Democrații îi reproșează celui de-al 45-lea președinte al Statelor Unite faptul că a folosit mijloacele statului, și anume un ajutor militar validat de Congres, cu scopul de a obliga Ucraina să-l “murdărească” pe posibilul său adversar în alegerile prezidențiale Joe Biden. După izbucnirea scandalului, locatarul Casei Albe s-a declarat victima unei vânători de vrăjitoare orchestrate de către adversarii săi, care nu i-ar fi digerat victoria-surpriză din 2016. Strategia pare că a dat rezultate. Potrivit unui ultim sondaj al Institutului Gallup, el înregistrează 49% opinii favorabile, un record de când se află la putere, în ianuarie 2017.

În afara Washingtonului, procesul îi împarte pe americani la fel ca pe aleșii lor - 85% dintre alegătorii democrați au susținut, în ultimele zile, destituirea președintelui, mai puțin de 10% dintre republicani au fost în favoarea acesteia, iar media se situează ușor peste 50%.

Impactul procesului asupra alegerilor este, astfel, dificil de preconizat, însă Donald Trump se declară convins că alegătorii urmează să-i pedepsească pe “democrații-care-nu-fac-nimic”. Ei au comis o “greșeală politică colosală” prin faptul că au încercat să-l destituie, a subliniat liderul majorității republicane din Senat Mitch McConnell, unul dintre cei mai mari apărători ai președintelui.

Însă democrații au avertizat că nu vor rămâne aici. Alesul democrat Jerry Nadler a anunțat miercuri că Camera Reprezentanților “probabil” îl va convoca pe fostul consilier al casei Albe John Bolton, odată procesul încheiat. El pare să dețină informații strânjenitoare cu privire la Donald Trump, însă senatorii republicani au refuzat să-l audieze în cadrul procesului.

Bernard Madoff cere să fie eliberat pentru că este pe moarte

n potrivit condamnării, el ar urma să fie “eliberat” în 2139

Bernard Madoff, autorul celei mai grave escrocherii din istorie, condamnat la 150 de ani de închisoare în 2009, a cerut să fie eliberat întrucât este pe moarte. Potrivit unui recurs înregistrat miercuri la un judecător federal din Manhattan de către avocatul său, Madoff, în vârstă de 81 de ani, cere să fie eliberat imediat “din compasiune”, din cauza unei boli mortale la rinichi. Madoff își ispășește în prezent pedeapsa într-o închisoare federală medicalizată în North Carolina, potrivit Biroului Federal al Închisorilor, care afișează data teoretică a eliberării sale în 2139.

Potrivit avocatului Brandon Sample, Biroul închisorilor estima în septembrie că Bernard Madoff, care s-a aflat la originea unei fraude de tip piramidal estimată între 25 și 63 de miliarde de dolari - în funcție de luarea în calcul a dobânzii - mai are “de trăit mai puțin de 18 luni”. În interviuri telefonice acordate ziarului The Washington Post, fostul “investitor” financiar a declarat că este imobilizat într-un scaun cu rotile și că nu este eligibil în vederea unei grefe, din cauza vârstei sale înaintate. “Sunt bolnav mortal”, a declarat el. “Nu există vindecare pentru acest fel de boală. Am ispășit deja 11 ani și, sincer, am suferit”, a spus el.

Bernard Madoff, născut într-o familie modestă la New York, nu a depus niciodată un cent din sumele pe care i le-au încredințat clienții săi, luând bani din fondurile unor investitori noi pentru a-i retribui sau rambursa pe cei mai vechi. Mult timp vedeta Wall Streetului, castelul său de cărți s-a surpat în decembrie 2008, când un număr tot mai mare de investitori, speriați de criza financiară, au cerut să-și recupereze investițiile. Bernie Madoff a fost condamnat în 2009 la 150 de ani de închisoare, după ce a pledat vinovat de 11 capete de inculpare cu privire la fraudă și spălare de bani.

La doi ani după ce a fost arestat, în decembrie 2011, fiul său mai mare Mark Madoff a fost găsit spânzurat în apartamentul său.

Regatul Unit: Peste 3 milioane de cetățeni ai UE au depus cereri de rezidență

Peste 3 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene (UE27) au depus cereri pentru a trăi și a lucra în Regatul Unit după Brexit, a anunțat Ministerul de Interne britanic. Potrivit autorităților de la Londra, peste 2,7 milioane de solicitanți au primit permisiunea de a rămâne în Regatul Unit. În perioada 28 august 2018-31 decembrie 2019, un număr de 2.450.220 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea, în cazul a 58% (1.430.820 persoane) a fost acordat statutul de rezident permanent. Pentru 41% (1.003.160 persoane) a fost acordat statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit și posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puțin cinci ani de locuit în această țară.

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (aproximativ 92%), 5% în Scoția și câte 2% în Irlanda de Nord și Țara Galilor. Din totalul cererilor primite până în prezent de autoritățile Regatului Unit, cele mai multe (512.310) au fost făcute de cetățeni polonezi, care sunt urmați de români (435.690) și italieni (290.990).

Potrivit schemei de înregistrare a statutului, cetățenii UE care trăiesc continuu în Regatul Unit timp de cinci ani pot primi statutul de rezident permanent, în baza căruia beneficiază de aceleași drepturi de a munci și a studia și acces la sistemul de ajutoare sociale la fel ca înainte de ieșirea Regatului Unit din UE. De asemenea, persoanele eligibile pot solicita obținerea cetățeniei Regatului Unit. Înregistrarea trebuie să fie făcută până la finalul lui iunie 2021.

Medicul care a încercat să alerteze cu privire la coronavirus în decembrie, ucis de virus

Medicul chinez care a încercat să alerteze alți medici cu privire la noul coronavirus chinez a murit la Wuhan, după ce a contractat virusul. Presa locală scrie că oftalmologul Li Wenliang a murit ieri din cauza coronavirusului. Medicul a fost convocat de poliție după ce a încercat să avertizeze cu privire la noul coronavirus în decembrie.

El a trimis un mesaj unor colegi medici, într-un forum online, la 30 decembrie. Câteva zile mai târziu el a fost convocat de Biroul Securității Publice, pentru a semna un document în care era acuzat de “comentarii false”. Doctorul Li Wenliang era una dintre cele opt persoane din Wuhan anchetate cu privire la “răspândire de zvonuri”.

Merkel condamnă alianța CDU cu AfD

Cancelarul german Angela Merkel a catalogat ieri drept un “act de neiertat” alianța electorală fără precedent încheiată cu o zi înainte de Uniunea sa Creștin Democrată (CDU) cu AfD (extrema dreaptă) la nivel regional în Turingia, care a provocat un adevărat seism politic în țară. “Trebuie spus că este un act de neiertat și că, prin urmare, rezultatul (acestor alegeri) trebuie anulat”, a apreciat pe un ton foarte ferm Angela Merkel, aflată într-o vizită la Pretoria, în Africa de Sud.

“Este vorba despre noi alegeri, acesta este o opțiune”, a declarat ea.

Merkel racționează astfel față de alegerea miercuri a președintelui-ministru al landului Turingia cu voturile extremei drepte și partidului său conservator, în urma unui scrutin care a avut loc în toamnă în această regiune din fosta RDG. Până în prezent, spre deosebire de Austria, dreapta moderată germană a exclus mereu orice alianță sau cooperare cu Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a făcut, în plus, din Merkel și din politica sa în domeniul migrației principala țintă a extremei drepte. Încălcând acest consemn național, aleșii regionali din cadrul CDU al lui Merkel au “încălcat convingerile fundamentale” ale acestui partid democrat-creștin, înființat după perioada nazistă. Este vorba despre “cea mai rea zi a democrației”, a apreciat ea, în contextul în care episodul din Turingia a reaprins în Germania amintirea anilor '30, când partidul lui Adolf Hitler a reușit, inclusiv prin alianțe cu dreapta tradițională, să ajungă, puțin câte puțin, la putere.

Record feminin în spațiu

Astronauta americană Christina Koch a revenit pe Pământ ieri, după ce a stat aproape un an la bordul Stației Spațiale Internaționale (SSI) și a bătut recordul feminin pentru cea mai lungă perioadă de timp petrecută în spațiu, a anunțat Agenția Spațială rusă Roskosmos.

Christina Koch, care a petrecut 328 de zile în spațiu, și colegii ei - Luca Parmitano de la Agenția spațială europeană și cosmonautul rus Alexandre Skvortsov - au aterizat în stepele din Kazahstan, în Asia centrală, la ora 9.12 GMT.

Astronauta de la NASA, Christina Koch, 41 de ani, a rămas la bordul SSI 328 de zile, adică 11 luni, doborând recordul precedent stabilit de Peggy Whitson, veterană a spațiului. Pe 28 decembrie, Koch număra în spațiu cea de-a 289-a zi, atunci când compatrioata sa ajunsese la 288 de zile. Inginera americană a intrat în istorie pentru că a participat la prima ieșire în spațiu 100% feminină pe care a efectuat-o în octombrie 2019 împreună cu Jessica Meir, biolog marin.

Italia: Doi morți, în urma deraierii unui tren de mare viteză

Două persoane au murit, iar alte aproximativ 30 au fost rănite ieri, în apropiere de Lodi, nu departe de Milano, unde a deraiat un tren de mare viteză (TGV) care asigura o legătură între Milano și Salermo (sud), însă niciun rănit nu se află într-o stare critică, au anunțat salvatorii și prefectul. Cei doi morți ar fi mașiniștii trenului, potrivit acelorași surse.

Trenul “nu era foarte aglomerat”, scrie Corriere della Sera. Potrivit primelor constatări, scrie presa, se pare că locomotiva trenului a ieșit de pe șine și a lovit un vagon de marfă de pe o linie paralelă, după care a lovit o clădire feroviară situată la câteva zeci de metri distanță.

Potrivit unor imagini de televiziune, locomotiva, desprinsă de tren, a spart clădirea, iar primele două vagoane s-au răsturnat pe șine.

Bilanțul avalanșelor din Turcia a crescut la 39 de morți

Bilanțul celor două avalanșe produse în estul Turciei a crescut la 39 de morți, a raportat agenția de știri Anadolu, adăugând că se crede că două persoane sunt dispărute. Prima avalanșă, produsă marți, a ucis cinci persoane în provincia Van, aflată în vecinătatea Iranului. O a doua avalanșă s-a produs miercuri la prânz, îngropând sub zăpadă echipa de salvare trimisă pentru a recupera două persoane blocate în districtul Bahcesaray, o zonă muntoasă din provincia respectivă.

Printre victime se numără 11 jandarmi, nouă agenți de pază și doi pompieri, a precizat Anadolu. De asemenea, 75 de persoane au fost rănite.

Accidentul aviatic din Istanbul: Anchetă de neglijență criminală

Autoritățile turce au deschis ieri o anchetă cu privire la o eventuală neglijență criminală din partea celor doi piloți ai avionului de linie care s-a dislocat miercuri la aterizare la Istanbul, soldată cu trei morți și zeci de răniți, scrie presa turcă. Ancheta - deschisă de Parchetul din Istanbul - împotriva celor doi piloți vizează o eventuală “neglijență care a antrenat moartea sau rănirea”, potrivit postului de televiziune de stat TRT. Această informație nu a putut fi confirmată imediat la biroul procurorului. Aeronava, un Boeing 737 aparținând companiei aeriene private turce Pegasus s-a rupt în trei și a luat foc miercuri, după ce a ieșit de pe pistă, pe Aeroportul Internațional Sabiha Gökçen, situat pe malul asiatic al Istabulului. Avionul, la bordul căruia se aflau 177 de pasageri și șase membri ai echipajului și care venea de la Izmir, în vestul Turciei, a aterizat în condiții meteorologice nefavorabile, pe care autoritățile le-au prezentat drept o posibilă cauză a accidentului. Trei cetățeni turci au murit, iar 179 de persoane au fost rănite. Partea din față a fuzelajului, în care se află cabina de pilotare și primele rânduri de locuri, s-a desprins de restul aeronavei și s-a răstunat. O a doua ruptură a avut loc la nivelul treimii din spate a avionului, în care se află ultimele zece rânduri și coada aeronavei.

Guvernatorul Istanbulului Ali Yerlikaya a declarat că avionul a “alunecat aproximativ 60 de metri” după ce a iețit de pe pistă, după care a “căzut de la o înălțime de 30-40 de metri” de pe un terasament. În 2018, un avion al companiei Pegasus a ieșit spectaculos de pe pistă la Trabzon, în nord-estul Turciei, și și-a termiant cursa suspendat pe o parte pe o faleză. Nimeni nu a fost rănit în acest incident.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.