MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Tratamentul cu hidroxiclorochină oprit din cauza riscului cardiac major
În cazul unor pacienți tratați cu combinația recomandată de hidroxiclorochină și azitromicină „remediul este mai dăunător decât boala în sine”, spune medicul cardiolog care a decis stoparea tratamentului într-un spital din Nisa
Un spital din Franța a încetat să mai folosească, pentru cel puțin un pacient diagnosticat cu Covid-19, un tratament experimental cu hidroxiclorochină după ce a fost dovedit că substanța reprezintă un „risc major” pentru inimă. Spitalul Universitar din Nisa este unul dintre numeroasele centre medicale care testează hidroxiclorochina în cazul pacienților cu Covid-19. A fost anunțat că a fost ales pentru studiu pe 22 martie. Un comunicat transmis de spital arată că aici au fost aplicate 4 tratamente experimentale, unul dintre ele incluzând hidroxiclorochina. Prin testări este verificată eficiența și sunt observate efectele secundare. Profesorul Émile Ferrari, șeful departamentului de cardiologie de la spitalul Pasteur din Nisa, a declarat într-un interviu pentru Nice-Matin, că au fost deja indentificate efectele secundare, iar în cazul unor pacienți tratamentele acestea au fost suspendate din cauza riscurilor. El a spus că electrocardiogramele pacienților supuși tratamentelor au fost constant monitorizate. Ferrari a afirmat că înregistrările EKG sunt interpretate și, dacă apar anomalii, tratamentul este stopat.
Întrebat dacă acest lucru s-a întâmplat, el a răspuns: „Da, încă de la începutul experimentului. Grație urmăririi EKG, am evidențiat un risc major de accident grav la un pacient, iar tratamentul a fost imediat oprit”. Posibilele efecte secundare ale hidroxiclorochinei asupra inimii au fost subliniate de Mayo Clinic la finalul lunii martie. Un articol de pe site-ul instituției arată că substanța poate provoca un atac cardiac fatal în cazul unor pacienți. La un număr mic de pacienți, poate duce la un ritm cardiac anormal.
Ferrari a spus că hidroxiclorochina prezintă un risc cardiac mic. Asociată cu antibioticul azitromicină, cu care este recomandată în tratamentul Covid-19, riscul crește. El a precizat că, în cazul unor pacienți tratați cu aceste medicamente, „remediul este mai dăunător decât boala în sine”.
Michael J. Ackerman, cardiolog la Mayo Clinic, a declarat într-un interviu NBC că este îngrijorat cât de puțină atenția a fost acordată acestui potențial efect secundar al hidroxiclorochinei chiar în rândul profesioniștilor din sănătate. Studiul din Franța și efectele secundare evidențiate vin după descoperiri asemănătoare făcute în Suedia. Magnus Gisslén de la Sahlgrenska University Hospital a declarat pentru Gothenburg Post că în instituția în care profesează a fost oprit acest tip de tratament după ce alte spitale au raportat probleme.
Ministerul Sănătății din România anunța, în 4 aprilie, că a primit 18.000 de cutii Hidroxiclorochină, medicament folosit în tratamentul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, de la compania Sanofi România. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a afirmat că donația primită reprezintă “o gură de oxigen” pentru sistemul medical.
Rusia vrea să pedepsească autoritățile din alte țări care demontează monumente sovietice
Ministrul apărării rus, Serghei Șoigu, i-a cerut șefului Comisiei de anchetă de pe lângă Parchetul General al Rusiei, Aleksandr Bastrîkin, să studieze problema tragerii la răspundere penală a reprezentanților autorităților din anumite țări pentru deciziile lor de a demonta monumentele dedicate gloriei ostașilor sovietici. Ministrul rus menționează că, în ultimul timp, “se observă o înmulțire a tentativelor unor responsabili din unele state străine de a falsifica adevărul istoric despre contribuția decisivă a Uniunii Sovietice în zdrobirea invadatorilor fasciști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al Marelui Război Patriotic”, așa cum este numită în Rusia cea de-a doua conflagrație mondială. În același text, Șoigu subliniază că “cei mai odioși reprezentanți ai autorităților locale și guvernamentale din unele state iau decizii cu privire la demontarea” monumentelor care glorifică ostașii sovietici căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial. În acest sens, ministrul rus a dat ca exemplu recenta demontare a monumentului mareșalului sovietic Ivan Konev din Praga la decizia primarului sectorului șase al capitalei cehe. Vinerea trecută, statuia mareșalului Konev a fost dată jos de pe piedestal, urmând să fie înlocuită cu un monument dedicat eliberării capitalei cehe în 1945. Sculptura de bronz, inaugurată în 1980, urmează să fie expusă într-un viitor muzeu dedicat istoriei secolului al XX-lea.Ambasada rusă a declarat atunci că decizia de a înlătura monumentul face parte dintr-o campanie care “ofensează memoria soldaților Armatei Roșii”.
Boris Johnson “se simte mai bine”
Premierul Boris Johnson se simte mai bine după trei zile de spitalizare la terapie intensivă cu COVID-19, a indicat ministrul culturii, Oliver Dowden, potrivit Reuters. Johnson, în vârstă de 55 de ani, a fost internat la spitalul St Thomas din Londra duminică seara, acuzând febră și tuse persistente, iar luni a fost transferat la terapie intensivă, unde a primit oxigen, dar nu a fost conectat la un aparat de ventilație. “Lucrurile merg mai bine pentru el. Este stabil, s-a ridicat în șezut și a vorbit cu personalul medical”, a declarat ministrul culturii, Oliver Dowden. Marea Britanie intră în ceea ce oamenii de știință spun că va fi faza cea mai letală a epidemiei, fiind așteptată o creștere în continuare a numărului de decese în timpul weekendului de Paște. Miercuri, autoritățile britanice au anunțat că, la 7 aprilie, ora 16:00 GMT, numărul deceselor ajunsese la 7.097, cu 938 în plus față de raportarea anterioară, un record pe 24 de ore.
SUA confiscă exporturile de “ventilatoare”, măști și mănuși
Statele Unite urmează să confiște anumite echipamente de protecție medicală exportate pentru stabili dacă le menține în țară, în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, au anunțat agenții federale americane. Agenția federală a gestionării ajutoarelor (FEMA) a anunțat miercuri că blochează exportul aparatelor medicale de respirație artificială, măștilor chirurgicale și mănușilor chirurgicale. FEMA urmează să stabilească dacă aceste echipamente vor fi trimise să fie utilizate în Statele Unite, să fie cumpărate de Guvernul american sau exportate. Donald Trump a ordonat vinerea trecută administrației sale să folosească toate mijloacele legale necesare pentru a menține în Statele Unite furnituri medicale foarte căutate în întreaga lume din cauza pandemiei noului coronavirus - mai ales măștile de tip N95. Locatarul Casei Albe a luat această hotărâre în contextul în care guvernatori, primari și medici din țară trag un semnal de alarmă - de mai multe săptămâni - cu privire la o penurie de material de protecție a personalului medical și lucrătorilor din prima linie în lupta împotriva covid-19. Firma americană 3M - unul dintre principalii producători mondiali de măști - a anunțat luni că a încheiat un acord cu administrația Trump, prin care să poată exporta în continuare măști în Canada și în țările din America Latină, în pofida noilor restricții.
3M a anunțat că, în caz contrar, se teme de “repercursiuni umane”.Potrivit unui proiect în vederea unei reglementări la nivel federal, publicat online, măsurile FEMA privind confiscarea și validarea exporturilor urmează să intre în vigoare de vineri și până la 10 august.
Tribunal german: Interzicerea serviciilor religioase în timpul pandemiei este legală
Autoritățile au dreptul să interzică serviciile religioase cu public în timpul pandemiei cu noul coronavirus, a decis ieri un tribunal german din Munchen. Instanța s-a pronunțat în urma sesizării unui avocat catolic, care a contestat suspendarea serviciilor religioase pe durata pandemiei de COVID-19. Acest avocat a susținut că dorește să celebreze Paștele în mod tradițional, în pofida măsurilor de izolare impuse de autoritățile bavareze pentru a stopa răspândirea coronavirusului. Avocatul a invocat în plângerea sa faptul că interdicția privind adunările religioase decisă în cadrul acestor măsuri i-ar încălca dreptul la libertatea de credință garantat de Constituția Germaniei. Totuși, tribunalul menționează în verdictul său că în cazuri individuale excepționale se poate acorda o permisiune pentru desfășurarea serviciilor religioase.
Premieră: China scoate câinii și pisicile de pe lista animalelor comestibile
Câinii și pisicile, animale a căror carne este consumată de o minoritate de chinezi, au fost excluși pentru prima oară de pe lista oficială a animalelor comestibile, care este stabilită de autoritățile de la Beijing. Textul, supus dezbaterii publice până în 8 mai, a fost publicat miercuri de ministerul Agriculturii și afacerilor rurale și enumeră animalele care pot fi crescute pentru carne, blană sau scopuri medicale. Câinii și pisicile nu mai sunt prezente pe această listă. “Este pentru prima oară când guvernul chinez stabilește că pisicile și câinii sunt animale de companie și nu destinate consumului”, a afirmat, într-un comunicat, asociația americană Humane Society International (HSI). Potrivit acestei asociații, circa 10 milioane de câini sunt uciși anual în China pentru carnea lor. Mii de câini sunt omorâți anual la festivalul cărnii de câine din Yulin (sud), în condiții extrem de crude. Această decizie vine după ce în februarie s-a interzis comerțul și consumul de animale sălbatice, o practică suspectată de propagarea noului coronavirus.
Manuel Valls: UE se poate “prăbuși” din cauza crizei coronavirus
Fostul premier francez Manuel Valls a avertizat ieri că Uniunea Europeană (UE) se poate “prăbuși” din cauza lipsei unui “răspuns comun puternic” în lupta împoriva crizei sanitare provocate de noul coronavirus, într-un interviu la postul Europe1. Valls subliniază că nu vrea să “dramatizeze”, ci să-i pună în gardă pe europeni. În lupta împotriva epidemiei, “Uniunea Europeană” și ”democrația” își joacă “viitorul”, avertizează el. În afara crizei sanitare, amenință o criză a lipsei de încredere, apreciază fostul premier francez. “Totul se poate prăbuși, iar totul se va prăbuși”, trage el un semnal de alarmă, “dacă popoarele au sentimentul că au fost insuficient protejate și abandonate în fața crizei economice fără precedent și șomajului în masă care se anunță”. Soluția, în opinia fostului membru al Partidului Socialist (PS) francez, este conturarea unei “înțelegeri comune a gravității crizei” și hotărârea unui “răspuns comun puternic”. Uniunea Europeană nu a acceptat, pentru moment, această provocare, din cauză că a eșuat în negoccierea unui plan de susținere europeană în valoare de 500 de miliarde de euro, își exprimă regretul Valls.
Un echipaj spațial a părăsit Terra pentru Stația Spațială Internațională
Doi cosmonauți și un astronaut au zburat ieri către Stația Spațială Internațională (SSI), în plină pandemie. Americanul Chris Cassidy și rușii Anatoli Ivanichin și Ivan Vagner au decolat, joi, de pe cosmodromul rus Baikonur, din Kazahstan. Ei urmau să ajungă la stația orbitală după un zbor de șase ore. “Capsula Soyuz MS-16 a decolat cu succes”, a transmis agenția spațială rusă Roskosmos. Chiar înainte de a se lansa pe orbită, echipajul a declarat că “se simte bine”, potrivit televiziunii Nasa, care transmite lansarea. Dacă misiunea de șase luni a celor trei bărbați la bordul SSI a fost menținută în ciuda Covid-19, mai multe ritualuri au fost anulate pentru a limita riscurile de răspândire a bolii. Familiile lor și jurnaliștii nu au mai fost invitați la tradiționala conferință de presă de dinaintea plecării. Aceasta a avut loc prin videoconferință, fără public. Cei trei se vor întâlni la bordul laboratorului orbital cu Oleg Skripotchka, Andrew Morgan și Jessica Meir, care ar trebui să se întoarcă pe Pământ la 17 aprilie. Lansarea de joi este prima cu o rachetă Soyuz-2.1a, după ce Roskosmos, agenția spațială rusă, a renunțat anul trecut la exploatarea rachetelor lansatoare Soyuz-FG, de generație mai veche.
Cel puțin patru morți într-un incendiu la un azil de bătrâni “de lux” din Moscova
Patru persoane au murit și alte cel puțin șase au fost rănite într-un incendiu care a izbucnit miercuri seara la un azil de bătrâni în vestul Moscovei, au anunțat joi autoritățile ruse. Aproximativ 50 de persoane se aflau în clădire la izbucnirea incendiului, a anunțat într-un comunicat Comitetul rus de anchetă. “Patru (persoane) au murit și șase au fost transferate la servicii medicale din cauză că au inhalat gaz”, anunță Comitetul, care precizează că numărul răniților nu este defintiv. În total 15 rezidenți cu vârste cuprinse între 66 și 90 de ani au fost spitalizați - unii în stare gravă -, a declarat joi dimineața, pentru agenția de presă Interfax, o sursă din cadrul serviciilor de urgență. Patru dintre ei au fost plasați la respirație artificială.
Comitetul rus de anchetă a anunțat că a deschs o anchetă penală cu privire la o “neglijență care a antrenat moartea”.
Explozii sau incendii accidentale și sângeroase sunt relativ frecvente în Rusia, din cauza vechimii infrastructurii sau nerespectării normelor de securitate. Azilul de bătrâni privat “Vârsta a treia”, unde a avut loc incendiul, este însă nou și se prezintă pe site drept o reședință “de lux”. Explozia unui boiler a provocat incendiul, a declarat pentru RIA Novosti un viceprimar al Moscovei, Piotr Biriukov.
SUA au înregistrat, pentru a doua zi consecutiv, circa 2.000 de decese
Statele Unite au înregistrat, pentru a doua zi consecutiv, circa 2.000 de decese provocate de Covid-19, bilanțul depășind 14.800, potrivit datelor Universității Johns Hopkins. Cu 14.817 decese, SUA se află acum pe locul al doilea, la nivel mondial. Italia a raportat miercuri seară un total de 17.669 de decese. În ultimele 24 de ore, autoritățile sanitare au raportat 1.973 de decese, cu 34 mai multe decât în intervalul anterior. SUA, cu o populație de peste 310 milioane de locuitori, au depășit Spania (14.792), ca număr total de decese. Numărul total al cazurilor a depășit 435.000. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că i-ar plăcea să repornească economia țării cu un „big bang”, dar că înainte de asta numărul deceselor provocate de Covid-19 trebuie să scadă. El nu a dat un termen exact, însă principalul consilier economic, Larry Kudlow, a spus marțea trecută că este posibil acest lucru în patru până la opt săptămâni. Trump, care face eforturi pentru a fi reales pe 3 noiembrie, vrea ca economia să revină la normal cât mai curând, însă consilierii lui îndeamnă la prudență, deoarece o revenire înainte de timp ar putea produce o nouă epidemie. Statul New York este în continuare cel mai afectat, cu aproximativ 6.270 de decese.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
