MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Tragedie de tip „Colectiv” în Macedonia de Nord
Cel puţin 50 de persoane au murit în urma unui incendiu izbucnit într-un club de noapte
Cel puţin 50 de persoane au murit într-un incendiu care a izbucnit sâmbătă seara într-un club de noapte din nordul Macedoniei, a anunţat agenţia oficială MIA, citând Ministerul de Interne. „Cel puţin 50 de persoane au murit într-un club de noapte din Kocani”, în estul ţării, la aproximativ 100 km est de capitala Skopje, unde «aproximativ 1.500 de persoane participau la un concert», a precizat agenţia MIA.
Potrivit agenţiei, incendiul a izbucnit în clubul de noapte „Pulse” din acest oraş cu aproximativ 30.000 de locuitori, în timpul unui concert susţinut de DNK, un grup hip-hop foarte popular în ţară. Publicul de la concert, care a început la miezul nopţii, era format în principal din tineri, potrivit aceleiaşi surse. Potrivit site-ului de ştiri SDK, incendiul a izbucnit în jurul orei 3:00 dimineaţa (02:00 GMT).
SDK susţine, de asemenea, că „peste 100 de tineri au fost răniţi”, citând Departamentul de protecţie şi salvare şi Centrul de gestionare a crizelor. Răniţii au fost duşi la spitalele din Kocani şi Stip, la aproximativ treizeci de kilometri sud de Kocani.
Nebojsa Nastov, medic la clinica chirurgicală Naum Ohridski din Skopje, a declarat pentru SDK că 27 dintre răniţi au fost internaţi.
Prim-ministrul Hristijan Mickoski, ministrul de interne Pance Toskovski, precum şi directorul Centrului de gestionare a crizelor şi directorul Biroului de securitate publică se află la faţa locului şi ar putea vorbi în cursul dimineţii, potrivit presei locale. În septembrie 2021, într-un precedent incendiu major, 14 persoane au murit într-o unitate pentru pacienţii Covid-19 din Tetovo (nord-vest). Incendiul a fost probabil cauzat de utilizarea unor dispozitive pirotehnice, potrivit unor rapoarte media.
Oamenii de ştiinţă sunt aproape de a găsi un tratament pentru căderea părului din cauze autoimune
Un grup de cercetare de la IOCB Praga, în colaborare cu laboratoarele de la Universitatea Johns Hopkins, au dezvoltat un compus care ar putea trata afecţiunea autoimună alopecia areata, care provoacă căderea părului şi formarea cheliei. Rezultatele studiului lor, publicate recent în Journal of Medicinal Chemistry, confirmă eficacitatea unei serii de promedicamente bazate pe derivaţi ai acidului itaconic, denumiţi simplu itaconaţi. În plus, există şanse mari ca substanţele să poată fi administrate pe cale orală sub formă de tablete şi nu doar ca unguent.
Itaconatul este o substanţă naturală cu efecte antiinflamatorii obţinute prin interacţiunea cu sistemul imunitar. Cu toate acestea, itaconatul are slăbiciunea că nu pătrunde uşor în celule. Echipa de cercetare, care a petrecut mai mulţi ani dezvoltând un medicament pentru alopecie, a depăşit acest obstacol prin dezvoltarea de promedicamente, compuşi care se transformă în medicamentul activ doar în organism.
„Am pregătit o serie de promedicamente, dintre care cel puţin două par a fi foarte eficiente. Testele pe şoareci au confirmat că aceşti compuşi sunt bine absorbiţi şi eliberează ingredientul activ în piele la concentraţia potrivită. Derivaţii noştri itaconaţi ar putea reprezenta astfel o metodă complet nouă de tratare a alopeciei”, a declarat miercuri, într-un comunicat, dr. Pavel Majer, şeful grupului de descoperire a medicamentelor, IOCB Praga.
Alopecia areata este o tulburare autoimună în care sistemul imunitar atacă foliculii de păr, ducând la inflamarea acestora şi, în consecinţă, la căderea părului şi la afectarea creşterii părului.
Se estimează că aproximativ 2% dintre persoane sunt afectate, majoritatea femei. Afecţiunea autoimunăi este a doua cea mai frecventă cauză a căderii părului, după alopecia androgenetică (calviţie/chelie tipică).
Protest masiv la Belgrad faţă de guvernul sârb
Peste o sută de mii de protestatari s-au adunat sâmbătă în capitala Serbiei, Belgrad, pentru a participa la unul dintre cele mai ample mitinguri din ultimele decenii. Studenţii şi muncitorii s-au confruntat cu poliţia antirevoltă şi cu susţinătorii preşedintelui Aleksandar Vucic, relatează Reuters. În Serbia au avut loc de mai multe luni mitinguri antiguvernamentale, după ce 15 decese cauzate de prăbuşirea acoperişului unei gări au declanşat acuzaţii de corupţie şi neglijenţă generalizate. Protestele au luat amploare şi au inclus studenţi, profesori şi fermieri, reprezentând o provocare majoră la adresa lui Vucic, un populist aflat la putere de 12 ani în calitate de prim-ministru sau preşedinte.
„Astăzi ne vom manifesta disidenţa ... pentru a arăta pentru ce luptăm, un stat normal, un stat de drept, fără corupţie, minciună, presiuni mediatice, persecuţii”, a declarat Aleksa Cvetanovic, în vârstă de 23 de ani, care participă la demonstraţii încă din decembrie. Guvernul neagă acuzaţiile de corupţie şi incompetenţă şi susţine că agenţiile de informaţii occidentale sprijină un efort de destabilizare a Serbiei.
Deşi protestele au fost în mare parte paşnice, poliţia a anunţat că o maşină a intrat într-o coloană de protestatari, rănind trei persoane, într-o suburbie a Belgradului, în timp ce un grup de bărbaţi a atacat şi rănit un student şi un lector universitar în centru. Poliţia a precizat că a reţinut 13 persoane în timpul incidentelor de peste noapte şi de sâmbătă dimineaţă, inclusiv trei bărbaţi după un atac asupra tractoarelor fermierilor pro-Vucic parcate într-un inel din jurul Parcului Pionirski, unde au campat susţinătorii guvernului.
Străzile au fost sufocate în timp ce protestatarii menţineau o atmosferă festivă, aprinzând rachete de semnalizare şi scandând sloganul lor „Pump it up”. Studenţii cer publicarea documentelor privind dezastrul produs anul trecut în gara din oraşul Novi Sad şi tragerea la răspundere a celor responsabili. Mulţi au călătorit sute de kilometri pe jos sau cu bicicleta.
Zeci de locuitori din Belgrad au scos încălzitoare în aer liber pentru protestatari şi le-au oferit mâncare caldă. Bunicile le-au dat studenţilor biscuiţi şi plăcinte proaspăt coapte. Procurorii au inculpat 13 persoane pentru dezastrul de la Novi Sad, iar guvernul a anunţat o campanie anticorupţie. Prim-ministrul Milos Vucevic şi doi miniştri au demisionat, de asemenea, în timpul protestelor.
Viktor Orban promite măsuri drastice împotriva presei şi ONG-urilor într-un discurs presărat cu teorii ale conspiraţiei
Premierul populist al Ungariei, Viktor Orban, a promis sâmbătă că îşi va elibera ţara de cei despre care susţine că lucrează pentru interesele puterilor străine, afirmând că guvernul său de dreapta va elimina o „armată din umbră” globală care serveşte Uniunea Europeană şi un „imperiu liberal american”, relatează AP.
Într-un discurs încărcat de teorii ale conspiraţiei, care a coincis cu o zi de comemorare a revoluţiei de la 1848 din Ungaria împotriva regimului habsburgic, Viktor Orban a declarat în faţa unui grup de câteva mii de susţinători că, în următoarele săptămâni, Ungaria va dezrădăcina mass-media şi alte organizaţii care au primit finanţare din străinătate, comparând astfel de grupuri cu insectele.
„După adunarea festivă de astăzi urmează curăţenia de Paşte. Insectele au iernat”, a declarat Orban. „Vom demantela maşina financiară care a folosit dolari corupţi pentru a cumpăra politicieni, judecători, jurnalişti, pseudo-ONG-uri şi activişti politici. Vom elimina întreaga armată din umbră”.
Orbán, aflat la putere din 2010, s-a folosit în ultimii ani de sărbătoarea de 15 martie ca de o platformă de pe care să lanseze discursuri din ce în ce mai ostile la adresa UE, din care Ungaria face parte din 2004. El a comparat adesea blocul cu Uniunea Sovietică, care a ocupat şi reprimat Ungaria timp de aproape cinci decenii în secolul al XX-lea, şi a promis să „ocupe” sălile de putere din Europa.
Sâmbătă, Orbán, un oponent ferm al imigraţiei, a reluat „teoria marii înlocuiri”, care sugerează că există un complot global pentru a diminua influenţa oamenilor albi. El a afirmat, de asemenea, că „imperiul” care a oferit asistenţă economică şi militară Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei urmăreşte, de fapt, să „colonizeze” ţara în dificultate.
El şi-a repetat apelul ca UE să abandoneze procesul de aderare a Ucrainei la blocul comunitar şi a declarat că va lansa un sondaj de opinie pentru maghiari pentru a decide dacă aceştia cred că Kievul ar trebui să devină membru al UE.
Yemen: 31 de persoane au murit, după ce rebelii houthi au fost ţinta unor lovituri americane intense
Preşedintele american Donald Trump a ordonat, sâmbătă, lovituri militare de amploare împotriva grupării houthi din Yemen, un aliat al Iranului, ca răspuns la atacurile mişcării şiite împotriva unor nave în Marea Roşie, soldate cu cel puţin 31 de morţi. Donald Trump a avertizat, de asemenea, Iranul, principalul susţinător al houthi, că trebuie să înceteze imediat să sprijine gruparea.
Comandantul-şef al Gardienilor Revoluţiei din Iran a răspuns duminică spunând că houthi sunt independenţi şi îşi iau propriile decizii strategice şi operaţionale.
Loviturile în curs de desfăşurare - despre care un oficial american a declarat pentru Reuters că ar putea continua săptămâni întregi - reprezintă cea mai mare operaţiune militară a SUA în Orientul Mijlociu de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Acestea au loc în timp ce SUA au intensificat presiunea sancţiunilor asupra Teheranului, încercând în acelaşi timp să îl aducă la masa negocierilor cu privire la programul său nuclear.
Cel puţin 31 de persoane au fost ucise şi 101 rănite în loviturile americane, majoritatea femei şi copii, a declarat Anees al-Asbahi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii condus de houthi, într-o actualizare duminică. Locuitorii din Sanaa au declarat că atacurile au lovit o clădire dintr-un bastion houthi.
Houthi, o mişcare armată care a preluat controlul asupra Yemenului în ultimul deceniu, a lansat zeci de atacuri asupra navelor din largul coastelor sale începând din noiembrie 2023, perturbând comerţul mondial şi antrenând armata americană într-o campanie costisitoare de interceptare a rachetelor şi dronelor care au epuizat stocurile de apărare aeriană ale SUA.
Un pescar peruan a fost găsit în viaţă după ce a petrecut 95 de zile pierdut pe mare
Un pescar peruan a fost găsit în viaţă, în Oceanul Pacific, după ce a petrecut 95 de zile pierdut în larg, a relatat agenţia de ştiri de stat din Peru Andina, citată de CNN. Máximo Napa Castro, în vârstă de 61 de ani, a plecat cu barca sa de pescuit în 7 decembrie, din Marcona, un oraş de coastă din sudul ţării, însă vremea rea l-a făcut să devieze de la parcurs şi să se rătăcească, potrivit Andina. El a fost găsit în 11 martie de o barcă de pescuit din Ecuador, în apele din largul coastei din nordul Peru, deshidratat grav şi în stare critică, a arătat agenţia.
După ce a fost salvat, Napa Castro a declarat presei locale, într-un interviu emoţionant, că a reuşit să supravieţuiască bând apa de ploaie pe care o strângea în barcă şi mâncând insecte, păsări şi o broască ţestoasă. El şi-a petrecut ultimele 15 zile fără a mânca, a relatat Reuters. Napa Castro a declarat presei locale că s-a gândit la familia sa pentru a ”se agăţa” de viaţă.
Familia lui Napa Castro şi grupuri de pescari l-au căutat timp de trei luni.
Bilanţul morţilor în urma tornadelor din SUA creşte la 33
Bilanţul morţilor în urma tornadelor din Statele Unite a crescut la 33, în şase state, în timp ce mai multe decese au fost raportate în Mississippi, potrivit CNN. Şase decese au fost raportate în Mississippi după ce tornadele au măturat statul – unul în Covington County, doi oameni din aceeaşi casă în Jefferson Davis County şi trei persoane în Walthall County, a afirmat guvernatorul Tate Reeves. Guvernatorul a declarat stare de urgenţă sâmbătă seara. ”Rugaţi-vă pentru cei care şi-au pierdut viaţa, cei care sunt dispăruţi şi cei care conduc eforturile de căutare, cei care se vindecă şi pentru familiile lor”, a afirmat Reeves, într-o postare pe reţeaua X.
De asemenea, trei persoane sunt date dispărute – două din Covington County şi una din Walthall County, potrivit lui Reeves. Potrivit estimărilor preliminare, 21 de regiuni din acest stat au suferit pagube în urma furtunii, a spus Reeves. Evaluarea pagubelor se află în desfăşurare. Peste 14.000 de persoane erau încă fără electricitate în acest stat sâmbătă noapte, potrivit site-ului poweroutage.us.
Un medicament oral pentru contracepţia masculină, rezultate pozitive după primele teste la om
O pilulă contraceptivă experimentală fără hormoni pentru bărbaţi pare să fie sigură pe baza primelor studii pe oameni şi a prevenit cu succes producţia de spermatozoizi în studiile pe mamifere, potrivit companiei care o dezvoltă.
Medicamentul, YCT-529, funcţionează prin interferarea cu semnalizarea vitaminei A necesară pentru producerea spermei. Fertilitatea revine atunci când tratamentul este întrerupt. Într-un studiu în stadiu incipient, pilula contraceptivă a fost bine tolerată la o varietate de doze, fără probleme de siguranţă şi fără evenimente adverse grave, a declarat Akash Bakshi, CEO YourChoice Therapeutics.
Un studiu de 28 de zile pe 50 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 28 şi 70 de ani este acum în curs de desfăşurare, iar un studiu de etapă intermediară de 90 de zile este aşteptat să înceapă în al doilea trimestru al acestui an, informează Reuters. La şoareci şi la primate, pilula a provocat infertilitate în două săptămâni, iar animalele şi-au recăpătat fertilitatea după întreruperea tratamentului, fără efecte adverse, au raportat cercetătorii joi în revista Communications Medicine.
Un contraceptiv reversibil pentru bărbaţi, care se administrează pe cale orală „ar reprezenta scenariul optim din perspectiva uşurinţei administrării şi aderenţei pacientului la tratament”, au notat cercetătorii.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: După ce Universitatea Harvard a respins condiţiile administraţiei, Trump adaugă o nouă ameninţare
De același autor
