Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Tragedie aviatică la Washington

Ziarul de Vrancea
29 ian 2025 600 vizualizări

Este puțin probabil să existe supraviețuitori în urma coliziunii dintre un avion de pasageri şi un elicopter al armatei

Un avion de linie s-a prăbuşit în râul Potomac la Washington, după ce s-a ciocnit cu un elicopter, au anunţat miercuri (joi, ora României) autorităţile americane.

CBS News relatează că 19 cadavre au fost scoase din râul Potomac după coliziunea dintre avionul regional de pasageri şi elicopterul militar Black Hawk. Niciun supravieţuitor nu a fost găsit, potrivit primelor informații oficiale de joi.

"Dumnezeu să-i binecuvânteze", a reacţionat Donald Trump, spunând că a fost "pe deplin informat despre teribilul accident". "Mulţumesc pentru munca incredibilă depusă de serviciile de salvare. Urmăresc situaţia", a scris preşedintele american.

Trei soldaţi ai armatei americane se aflau la bordul unui elicopter BlackHawk care s-a ciocnit cu avionul în apropiere de Aeroportul Naţional Ronald Reagan Washington, a declarat un oficial american. Oficialul, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat că statutul soldaţilor nu era cunoscut, dar a adăugat că niciun oficial de rang înalt nu se afla la bordul elicopterului.               

American Airlines a declarat miercuri seară pentru CNN că la bordul avionului care s-a ciocnit la apropierea de Aeroportul Naţional Reagan se aflau 60 de pasageri şi patru membri ai echipajului.

 

Primul accident aerian comercial major în SUA din 2009

 

Prăbuşirea de miercuri a scos în evidenţă problemele legate de spaţiul aerian congestionat, împărţit de aeronave civile şi militare, de deasupra capitalei SUA, relatează Reuters. Acesta este primul accident aerian comercial major în SUA din 2009, remarcă BBC.

Elicopterele militare sunt o privelişte obişnuită în regiunea Washington, care găzduieşte numeroase baze militare. Pe parcursul unei perioade de trei ani care s-a încheiat în 2019, au existat 88.000 de zboruri de elicoptere pe o rază de 48 km de Aeroportul Naţional Reagan, inclusiv aproximativ 33.000 de zboruri militare şi 18.000 de zboruri ale agenţiilor de aplicare a legii, arată un raport din 2021 al Government Accountability Office.

Secretarul Transporturilor, Sean Duffy, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că Administraţia Federală a Aviaţiei va „lua măsurile adecvate, dacă este necesar, pentru a modifica traiectoriile de zbor”, pentru a asigura o separare adecvată între avioanele civile şi elicopterele militare.

Secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunţat că a fost lansată o investigaţie de către armată şi Departamentul Apărării.

Pe Aeroportul Naţional Reagan au avut loc mai multe incidente de tip „near-miss” (aproape de ciocnire - n.r.) care au stârnit îngrijorare, inclusiv o coliziune aproape totală, în mai 2024, între un avion American Airlines şi un avion de mici dimensiuni şi una în aprilie 2024 între avioane ale companiilor Southwest şi JetBlue. Lipsa controlorilor de trafic aerian întârzie zborurile şi ridică probleme de siguranţă în Statele Unite. În octombrie, FAA a demarat un audit privind riscurile de incursiune pe pistă la cele mai aglomerate 45 de aeroporturi din SUA, după o serie de incidente care au fost aproape să devină accidente.

Regiunea Washington are trei aeroporturi importante, dar Reagan National este cel mai apropiat de capitală. Din cauza lungimii reduse a pistelor sale, peste 90% din zboruri folosesc pista principală, ceea ce îl face cel mai aglomerat din SUA, cu peste 800 de decolări şi aterizări zilnice. Asta înseamnă, de fapt, o decolare sau o aterizare în fiecare minut în cea mai mare parte a zilei.

Aeroportul Reagan este al 24-lea cel mai aglomerat aeroport american după numărul de pasageri.

Congresul a aprobat anul trecut cinci noi zboruri dus-întors către Washington.

Ultimul accident aerian comercial major din SUA a avut loc în februarie 2009, când un zbor Continental Airlines care a plecat din Newark, New Jersey, operat de Colgan Air, s-a prăbuşit peste o casă în timp ce se apropia de aeroportul din Buffalo, New York. Avionul era un Bombardier Q400 şi 49 de persoane au murit în acest accident.

Cel mai recent accident de amploare al American Airlines a avut loc în noiembrie 2001, în apropierea Aeroportului Internaţional John F. Kennedy. Zborul American Airlines nr. 587, un Airbus A300, s-a prăbuşit la scurt timp după decolare. Au murit 265 de persoane. Cursa se îndrepta spre Santo Domingo, în Republica Dominicană, şi s-a prăbuşit în zona Belle Harbor din Rockaways, în districtul Queens al oraşului New York.

 

xxxxxxxxxxxx

 

Şoc politic în Germania, unde cade „cordonul sanitar” împotriva extremei drepte

 

Conservatorii germani şi extrema dreaptă s-au aliat miercuri - doborând astfel un tabu - şi au adoptat împreună, cu un scor strâns, în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, un text care vizează să înăsprească politica migraţiei Germaniei, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate de la 23 februarie, relatează AFP.

Moţiunea - care nu are caracter constrângător, dar care o mare valoare simbolică - a fost iniţiată de către Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori), favoriţi în sondaje în scrutinul de la 23 februarie, şi susţiniută de către Partidul Alternativa pentru Germnaia (AfD, extremă dreapta) - fără care textul nu ar fi fost adoptat.

Textul a fost adoptat cu 348 la 345 de voturi şi zece abţineri.

Moţiunea cere ca Germania să respingă la frontieră toţi străinii care nu deţin un document de intrare în regulă - inclusiv solicitanţii de azil. Textul a fost depus în urma unei agresiuni cu cuţitul în urmă cu o săptămână, imputată unui afgan în situaţie neregulată, soldată cu doi morţi, un copil în vârstă de doi ani şi un bărbat în vârstă de 41 de ani, care a zdruncinat opinia publică germană.

Unindu-şi voturile - în deplină cunoştinţă de cauză cu extrema dreaptă AfD - CDU, partidul fostului cancelar Angela Merkel (2005-2021) şi Uniunea Creştin Socială (CSU) au spart un tabu la nivel naţional în ziua în care Bundestagul comemora 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare Auschwitz, în Polonia, şi se reculegea în memoria victimelor celui de-al Treilea Reich.

După cel de-al al Doilea Război Mondial, partidele moderne tradiţionale au exclus întotdeauna - până acum - orice cooperare cu extrema dreaptă la nivel federal, păstrând ceea ce catalogau drept un ”cordon sanitar”. Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz a evocat imediat o ”cezură”.

CDU-CSU s-au ”retras din centrul politic al acestei adunări”, a deplâns liderul gerupului lor parlamentar Rolf Münzenich.

 

„O nouă eră începe”

 

Pe băncile extremei drepte, din contră, se jiubila. ”Este cu adevărat un moment istoric”, a declarat deputatul Bernd Baumann. ”O nouă eră începe aici şi acum”, iar această eră va fi condusă de către AfD, a subliniat el.

Liderul CDU Friedrich Merz, favorit în sondaje la fotoliul de la Cancelarie, a minimalizat importanţa votului. ”Eu nu caut alte majorităţi în Bundestag decât cele care se află în centrul democratic al Parlamentului nostru”, a dat el asigurări.

Dacă o astfel de majoritate nu a fost atinsă miercuri, ”o regret”, a pledat el, după ce s-a declarat pregătit să-şi facă textul să fie adoptat cu susţinerea atât de necesară a AfD.

Înaintea votului de miercuri, cancelarul Olaf Scholz şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o alianţă ”de neiertat” între opoziţia conservatoare germană şi extrema dreaptă.

”De la înfiinţarea Republicii Federale Germania în urmă cu 75 de ani, a existat mereu un consens clar al tuturor democraţilor în Parlamentele noastre: noi nu facem cauză comună cu extrema dreaptă”, a denunţat el.

Blocul conservator CDU-CSU susţine că nu vrea nicio alianţă deliberată cu AfD.

Friedrich Merz susţine că vrea, înainte de toate, să dea definitiv pagina politicii prtimirii migranţilor - în vigoare de zece ani în Germania -, pe care o consideră laxistă.

Peste un milion de sirieni şi afgani s-au refugiat în prima economie europeană în 2015 şi 2016 în timpul Guvernului Angelei Merkel. Agresiunea cu cuţitul de la Aschaffenburg (sud), care se află în centrul dezbaterilor, a ancorat definitiv imigraţia în centrul campaniei electorale, eclipsând alte subiecte.

Ea are loc în urma altor acte de violenţă implicând străini, în ultimele luni, şi anume un atac cu maşina într-un târg de Crăciun la Magdeburg (centru), soldat cu şase morţi, în decembrie, şi alt atac cu cuţitul, la Solingen, în vară, soldat cu trei morţi.

Această atmosferă este în favoarea AfD, creditat cu aproximativ 20% dintre intenţiile de vot - de două ori mai mult decât în alegerile trecute, în 2021.

Partidul de extremă dreapta rămâne însă cu mult în urma blocului CDU--CSU, creditat cu 30% dintre intenţiile de vot, dar înaintea SPD-ului lui Olaf Scholz (15%) şi Verzilor (13%).

 

xxxxxxxxxxxx

 

POLITICO: Puterea lui Viktor Orban de a perturba agenda UE este supraevaluată

 

Una dintre cele mai mari îngrijorări ale liderilor europeni astăzi este că revenirea preşedintelui american Donald Trump la Casa Albă va sprijini populiştii din UE. Mulţi cred că prim-ministrul ungar Viktor Orbán - cel mai mare perturbator al blocului - va fi principalul beneficiar al celui de-al doilea mandat al lui Trump, iar el ar putea deveni cel mai important instrument al preşedintelui american pentru a diviza blocul din interior, scrie într-un comentariu publicat de POLITICO Mujtaba Rahman, şeful departamentului Europa de la Eurasia Group.

În 2025, Viktor Orbán îşi va exercita probabil în continuare dreptul de veto pentru a submina politica UE privind Ucraina, poziţia unită a blocului european împotriva Rusiei şi impunerea de tarife de retorsiune împotriva lui Trump. Ar putea chiar să împiedice UE să genereze resursele fiscale necesare, acum că angajamentul Americii faţă de securitatea sa nu mai pare de fier. El a ameninţat deja că va pune capăt sancţiunilor împotriva Rusiei chiar săptămâna trecută - deşi fanfaronada sa a fost de scurtă durată.

Cu toate acestea, se trece adesea cu vederea faptul că liderul maghiar se confruntă acum cu cel mai dificil an pe plan intern de la venirea sa la putere în 2010. Iar capacitatea sa de a profita de preşedinţia lui Trump ar putea fi o  exagerare.

 

Panică în tabăra Orban

 

Deşi nici Orbán, nici miniştrii săi cei mai apropiaţi nu o arată public, liderul Ungariei este extrem de îngrijorat de ascensiunea continuă a liderului opoziţiei, Péter Magyar, şi a partidului său Tisza. Ultimele sondaje, din noiembrie, arătau că Tisza are un sprijin de 35-45% în rândul alegătorilor decişi - adică 4-6 puncte procentuale în faţa partidului Fidesz al lui Orbán. Prin urmare, guvernul a început să iniţieze măsuri politice de răspuns şi să atace neîncetat credibilitatea lui Magyar pentru a-i submina avântul.

Mai întâi au apărut modificări la legea electorală, reducând numărul de locuri parlamentare în capitala Budapesta de la 18 la 16, justificate de schimbările demografice. Măsura a fost imediat denunţată de parlamentarii opoziţiei ca una pur electorală, capitala fiind chiar centrul de sprijin al opoziţiei. Între timp, ca parte a bugetului său pentru 2025, guvernul planifică mai multe subvenţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii, sprijin sporit şi scutiri fiscale pentru familii, plafoane ipotecare şi împrumuturi fără dobândă pentru tinerii deja angajaţi. Toate acestea sunt concepute pentru a câştiga inimile şi minţile celor sub 40 de ani, un grup demografic în rândul căruia sprijinul Fidesz este deosebit de slab.

Cu toate acestea, astfel de măsuri politice au un cost, iar în prezent, economia Ungariei se confruntă cu dificultăţi. Creşterea în 2024 a fost subminată de comenzile slabe din industria prelucrătoare şi se pare că va creşte cu doar 0,5 până la 0,7%. Acest lucru contrastează puternic cu obiectivul iniţial al guvernului de 4% şi cu previziunile sale recente de 1,5 %.

În plus, inflaţia pare să crească şi mai mult, iar forintul continuă să scadă - deşi cu momente de revenire în ultimele trei luni - aducând implicaţii inflaţioniste suplimentare. Aceste preocupări au împiedicat banca centrală să reducă rata de bază sub nivelul de 6,5 % atins pentru prima dată în septembrie. În retorica sa publică, Orbán continuă să dea vina pe războiul din Ucraina pentru scăderea cererii actuale în UE şi, astfel, pentru stagnarea economică a Ungariei. Dar el mizează pe o redresare semnificativă în 2025.

 

Trump, speranța lui Orban

 

Orbán crede că revenirea lui Trump la Casa Albă va fi un catalizator pentru creşterea economică globală, în mare parte pentru că preşedintele american va opri rapid ostilităţile din Ucraina. El se aşteaptă ca scăderea cheltuielilor militare care va rezulta să fie redirecţionată către consum - un scenariu ce ignoră ameninţarea lui Trump de a aplica tarife vamale importurilor americane din UE. Premierul ungar mizează, de asemenea, pe numeroase investiţii în sectorul auto - în special, uzine de baterii pentru vehiculele electrice ale chinezilor - care vor intra în funcţiune în 2025 şi vor acţiona ca o forţă motrice pentru creşterea exporturilor.

Cu toate acestea, majoritatea analizelor independente sunt mai puţin optimiste, Comisia Europeană situând creşterea din 2025 între 2 şi 2,5 %.

În ciuda faptului că a primit în sfârşit aprobarea Comisiei pentru planul său fiscal pe patru ani, toate acestea ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Ungariei de a-şi atinge ţinta de deficit bugetar de 3,7% din PIB pentru acest an, în ciuda măsurilor de austeritate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale.

Presupunând că nu se vor înregistra progrese în discuţiile muribunde privind fondurile UE - guvernul tocmai a pierdut 1 miliard de euro din fondurile de coeziune la sfârşitul anului trecut - deficitul pentru 2025 pare să se îndrepte mai degrabă spre 4 sau 4,5 %, situaţie pe care UE o exploatează uşor prin reţinerea fondurilor. Aceste condiţii îl determină, de asemenea, pe Orbán să fie mai dependent financiar de China, ceea ce îl pune în contradicţie cu una dintre priorităţile geopolitice ale lui Trump.

La rândul lor, presa controlată de guvern subliniază neîncetat importanţa internaţională şi diplomatică a lui Orbán prin relaţiile sale cu Trump, cu liderul rus Vladimir Putin şi cu liderul chinez Xi Jinping. Ea laudă eforturile sale „înţelepte” de pace în războiul din Ucraina, precum şi marile realizări diplomatice ale preşedinţiei ungare a UE - în special, admiterea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Dar realitatea este că dificultăţile economice cu care se confruntă Orbán îi vor submina şi mai mult capacitatea de a deturna - ca să nu mai vorbim de a conduce - agenda UE în calitate de lider populist recunoscut al blocului.

 

xxxxxxxxxxxxxx

 

COLOANA:

 

Meryl Streep a făcut o gaură de mărimea unei maşini în gardul grădinii sale pentru a scăpa de incendiile din Los Angeles

 

Actriţa Meryl Streep a reuşit o scăpare dramatică din incendiile care au provocat moartea a 28 de persoane şi au distrus peste 16.000 de structuri în Los Angeles, la începutul acestei luni, a relatat nepotul ei. Într-un articol pentru New York Magazine, Abe Streep a numit-o pe mătuşa sa un exemplu al determinării şi rezistenţei de care dau dovadă atât de mulţi locuitori din Los Angeles.

Actriţa câştigătoare a premiului Oscar, a scris el, a primit un ordin de evacuare în 8 ianuarie, la o zi după declanşarea incendiilor Palisades şi Eaton, dar, încercând să plece "a descoperit că un copac mare căzuse pe aleea ei, blocându-i singura ieşire".

"Hotărâtă să scape, ea a împrumutat un cleşte de tăiat sârmă de la un vecin, a făcut o gaură de mărimea unei maşini în gardul pe care îl împărţea cu vecinii şi a trecut prin curtea acestora pentru a scăpa".

Streep deţine o casă în Pasadena, aproape de incendiul Eaton. Nu se crede că locuinţa a ars.

Abe Streep a vorbit cu Martin Short, colegul mătuşii lui din "Only Murders in the Building", care, de asemenea, a întâmpinat dificultăţi în a scăpa din casa din Palisades pe care a cumpărat-o în 1984.

Short a relatat că un drum spre locul sigur, care în mod normal ar fi durat cinci minute, a durat mai mult de o oră, atât de mult a fost blocaj şi panică. Short a declarat: "Cu siguranţă voi rămâne în casa mea", dar a relatat că unul dintre fiii săi şi-a pierdut casa.

Printre celebrităţile ale căror case au fost distruse în incendii se numără Anthony Hopkins, Mel Gibson, Billy Crystal, Paris Hilton şi Eugene Levy.

 

xxxxxxxxxxx

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.