MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Top zece „Cele mai adorabile orașe din lume de vizitat în 2025”
Șase dintre ele sunt în Europa de Vest
Raportul 2025 World's Best Cities clasifică orașele în funcție de ceea ce definește ca fiind trăinicia, carisma și prosperitatea lor, toate acestea însumând un scor general. Alături de alte date, raportul include un sondaj realizat pe 22.000 de persoane din 30 de țări, potrivit CNN.
Londra a fost încoronată drept cel mai bun oraș din lume în noul clasament al peste 270 dintre cele mai mari orașe de pe planetă. Însă noi analizăm mai îndeaproape partea „adorabil” a clasamentului, care măsoară vitalitatea unui oraș în ceea ce privește cultura, atracțiile, viața de noapte, gastronomia și reputația internațională.
Top 10 „cele mai adorabile orașe” este o listă a metropolelor care trebuie vizitate în 2025, dintre care șase se află în Europa de Vest.
Londra, cel mai bun oraș din lume, conduce în topul atractivității, cu muzeele și viața sa de noapte de renume mondial.
Este urmată de Paris, care se clasează pe primul loc în ceea ce privește cumpărăturile și vizitarea obiectivelor turistice.
New York este al treilea cel mai adorabil oraș din lume, datorită ofertelor sale culturale inimitabile, inclusiv Broadway și restaurante de top.
Tokyo este pe locul 4 datorită restaurantelor și cumpărăturilor sale, în timp ce Roma, pe locul 5, are milenii de istorie la fiecare colț de stradă.
Barcelona (nr. 6) are soare, plaje, o arhitectură superbă și o viață de noapte plină de viață, iar în altă parte a Spaniei, Madrid (nr. 7) investește din greu în parcurile și spațiile sale în aer liber.
Dubai, pe locul 8, s-a impus cu siguranță ca un loc de joacă pentru întreaga lume, iar Berlin, pe locul 9, este câștigătorul detașat în ceea ce privește cool-ul.
În cele din urmă, pe locul 10 se află Singapore, a cărui iubire se datorează scenei sale gastronomice incredibile, de la tarabe stradale la restaurante rafinate, precum și cumpărăturilor și planificării urbane.
Regimul sirian a pierdut Alep. Bashar al-Assad cere sprijinul aliaţilor
Preşedintele sirian Bashar al-Assad a cerut duminică sprijinul aliaţilor săi după ce a pierdut controlul oraşului Alep, al doilea oraş al Siriei, în urma unei ofensive a rebelilor care s-a soldat cu peste 410 morţi, potrivit unui ONG. Este pentru prima dată de la începutul războiului sirian, în 2011, când guvernul, aliat al Iranului şi al Rusiei, pierde controlul total asupra acestui oraş din nordul ţării, un eşec dur provocat de o coaliţie de grupuri rebele dominată de islamişti, relatează AFP.
Primindu-l la Damasc pe şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, Assad a subliniat „importanţa sprijinului din partea aliaţilor şi prietenilor pentru a face faţă atacurilor teroriste susţinute de străini şi a le înfrânge planurile”. El ameninţase anterior că va folosi „forţa pentru a-i înfrânge pe terorişti”.
Rusia a declarat că forţele sale aeriene ajută armata siriană să „respingă” rebelii în provincia Idleb din nord-vestul ţării, în centrul Hama şi în nordul Alepului, în timp ce Iranul şi-a reiterat sprijinul „ferm” pentru regimul Assad.
După Damasc, Araghchi a plecat duminică seara la Ankara, unde urmează să se întâlnească luni cu omologul său turc, Hakan Fidan, înainte de o întâlnire cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, potrivit oficialilor. În 2015, cu sprijinul militar esenţial al Rusiei şi Iranului, regimul Assad a lansat o contraofensivă care i-a permis să recâştige treptat controlul asupra unei mari părţi a ţării şi, în 2016, asupra întregului oraş Alep, centrul economic al Siriei dinainte de război.
Violenţele, primele de o asemenea amploare de după 2020, au stârnit temeri cu privire la o reluare a ostilităţilor pe scară largă într-o ţară divizată în mai multe zone de influenţă, în care beligeranţii sunt sprijiniţi de diverse puteri regionale şi internaţionale.
Miercuri, gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) şi facţiuni rebele aliate, unele susţinute de Turcia, au lansat o ofensivă împotriva forţelor guvernamentale, cucerind zeci de oraşe din provinciile Alep, Idleb şi Hama, mai la sud, iar sâmbătă preluând cea mai mare parte a oraşului Alep, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH).
„Dacă nu lansează curând o contraofensivă sau dacă Rusia şi Iranul nu trimit mult mai mult sprijin, nu cred că guvernul va putea recuceri oraşul”, a declarat pentru AFP Aron Lund, de la think tank-ul Century International.
Trei din zece tineri italieni nu au prieteni „în carne și oase”
Cum se simt copiii noștri? Rău, dar și-ar dori să se simtă mai bine și mai ales fără smartphone-uri, scrie publicația La Stampa. Derulând rezultatele unui sondaj efectuat pe tineri între 10 și 24 de ani, realizat de Di.Te. în colaborare cu portalul studențesc Skuola.net, reiese că mulți se lasă hipnotizați de dimensiunea digitală, cu efecte dăunătoare asupra stării de spirit. Cele mai afectate sunt fetele.
Potrivit sondajului, tinerii sunt „din ce în ce mai izolați”, având „o capacitate redusă de a relaționa „față în față”, lucru care se reflectă într-o absență tot mai mare a prietenilor în carne și oase: 26,8% nu au legături semnificative cultivate în mod regulat cu întâlniri în afara platformelor digitale”. 14,4% dintre aceşti adolescenţi „deseori, dacă nu întotdeauna” au probleme în a-şi cunoaşte prietenii în persoană. „Aceste date ne oferă portretul unei generații conștiente de importanța relațiilor autentice și a obiceiurilor bune, dar în același timp scufundată într-o realitate care amplifică insecuritățile și singurătatea, rețelele de socializare influențând stările de spirit și percepțiile despre sine” – subliniază Giuseppe Lavenia, psiholog și psihoterapeut, președinte al Di.Te.
Influența digitalului este evidentă: 49,3% dintre tineri recunosc că se simt influențați de ceea ce văd pe rețelele sociale, în timp ce 34,2% se simt adesea triști sau nemulțumiți după utilizarea prelungită a platformelor sociale.
„Aici este cheia aparentului contrast dintre căutarea bunăstării fizice și starea de rău psihică: de fapt 36% din eșantion admite că relația cu corpul este strâns legată de modelele propuse de social media” – comentează Daniele Grassucci, directorul Skuola.net. Din nefericire, leacul pentru aceste stări de spirit este căutat chiar în cauza lor: rețelele de socializare sunt frecvent vizitate pentru a scăpa de stări precum tristețea sau furia (58%) sau frustrarea/dezamăgirea (54,4%).
65% dintre fete se simt condiționate de ceea ce văd online, în timp ce la băieți procentul se oprește la 31%. Potrivit psihologului Lavenia „este esențial să lucrăm pe trasee educaționale care să ajute fetele să-și dezvolte o mai mare stimă de sine, oferindu-le instrumente pentru a citi critic conținutul online și a combate nesiguranța”.
Kuleba sugerează că Ucraina ar putea „pierde” războiul
Fostul ministru ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat că Ucraina nu are mijloacele necesare pentru a „întoarce foaia” în război și va pierde dacă va continua așa cum o face acum, relatează Sky News. Kuleba a recunoscut într-un interviu acordat Financial Times că lucrurile „arată rău” pe câmpul de luptă.
„Dispunem noi astăzi de mijloacele și instrumentele necesare pentru a întoarce situația și a schimba traiectoria lucrurilor? Nu, nu avem. Și dacă va continua așa, vom pierde războiul”, a spus el. Dar fostul ministru, care a demisionat în septembrie, pe fondul unei ample remanieri a cabinetului ucrainean, a remarcat că lucrurile „arătau mai rău” pe câmpul de luptă în primele câteva luni ale conflictului. „Toată lumea întreabă ce este pregătită Ucraina să facă, ce este pregătită Ucraina să accepte. Iar eu spun, băieți, mai întâi găsiți răspunsul la întrebarea despre ce este Putin gata să accepte. Pentru că acesta este locul de unde vine războiul”.
Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu exclusiv pentru Sky News că o ofertă de aderare la NATO pentru teritoriul aflat sub controlul Kievului ar putea pune capăt „etapei fierbinți a războiului” din Ucraina. Însă Kuleba a declarat că, în opinia sa, NATO nu mai oferă garanțiile de securitate de odinioară și a adăugat că, în esență, se bazează pe dorința SUA de a acționa pentru apărarea sa. El a făcut referire la articolul 5, care prevede că membrii sunt de acord ca un atac armat împotriva uneia sau mai multor națiuni să fie considerat un atac împotriva tuturor.
„În realitate, se bazează pe o singură propoziție – «Statele Unite vor apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților noștri». Iar această propoziție îi aparține lui Biden. Ce se întâmplă dacă ai un președinte care spune că nu va apăra fiecare centimetru din teritoriul tău? Dacă Trump spune așa ceva, scutul NATO dispare și Putin se va simți liber să facă ce vrea”, a spus el.
Georgia: Mobilizarea proeuropeană nu dă niciun semn că s-ar stinge
Preşedinta prooccidentală a Georgiei, Salome Zurabişvili, a afirmat luni că mobilizarea proeuropeană „nu dă niciun semn” că ar slăbi în intensitate, în această ţară din Caucaz, scenă de săptămâna trecută a unor manifestaţii zilnice împotriva guvernului. „Încă o noapte impresionantă, în timpul căreia georgienii au apărat cu fermitate Constituţia lor şi alegerea lor europeană”, a scris Zurabişvili pe reţeaua socială X, partajând imagini cu manifestaţia de duminică.
„Hotărârea din stradă nu dă niciun semn” că s-ar stinge, a declarat preşedinta Georgiei, pe poziţii adverse cu guvernul, dar cu puteri foarte limitate.
Partidul Visul Georgian, la putere din 2012 şi acuzat de opozanţii săi de derivă autoritară prorusă, a provocat joi un nou val de mobilizare, după ce a respins pentru 2028 orice negociere de integrare în Uniunea Europeană. Acest obiectiv este însă atât de preţios încât a fost înscris în Constituţia acestei ex-republici sovietice.
Duminică seara, pentru a patra noapte consecutiv, manifestanţii s-au adunat, agitând drapele europene şi cântând imnul naţional până târziu la Tbilisi, capitala ţării, şi în alte oraşe. În final, ei au fost dispersaţi cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene de poliţie, spre care unii dintre ei au lansat proiectile şi focuri de artificii.
Ministerul de Interne georgian a anunţat luni că 21 de poliţişti au fost răniţi, unii „grav”, în timpul manifestaţiilor şi ciocnirilor de duminică.
Această ţară din Caucaz traversează o criză politică după ce partidul Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile legislative la sfârşitul lui octombrie. Opoziţia şi preşedinta proocidentală Salome Zurabişvili consideră că scrutinul a fost puternic fraudat.
Georgia a obţinut oficial statutul de candidată la aderare la UE în decembrie 2023, însă de atunci Bruxellesul a îngheţat procesul, acuzând executivul georgian de un grav regres democratic.
Guvernul francez atârnă de un fir de păr
Partidul de extremă dreapta din Franţa, Rassemblement National (RN, Reunirea Naţională - n.r.), şi-a anunţat luni intenţia de a vota în favoarea moţiunii de cenzură pe care stânga ar urma să o depună în cursul după-amiezii cu privire la bugetul extrem de sensibil al Securităţii Sociale, dacă guvernul lui Michel Barnier va recurge la prerogativa de a-l aproba prin asumare guvernamentală, fără a-l mai trece prin parlament (aşa-numita măsură 49.3).
În forma sa actuală, este puţin probabil să fie votat de stânga sau de extrema dreaptă într-o Cameră profund divizată.
Dar dacă guvernul utilizează articolul 49.3 din Constituţie pentru a-l trece fără vot, „este clar”, guvernul va fi suspus unui vot de cenzură, a anunţat luni preşedintele RN, Jordan Bardella. „Cu excepţia cazului în care, desigur, ca un miracol de ultim moment, Michel Barnier şi-ar revizui proiectul până la ora 15.00. Dar am puţine speranţe că va fi atins de vreun moment de graţie”, a declarat ironic Bardella.
Această moţiune nu poate fi examinată decât după cel puţin 48 de ore de la depunerea sa, adică miercuri. Ea are nevoie de 289 de voturi pentru a face să cadă executivul.
Stânga şi cei aproape 200 de aleşi ai săi, de la extrema stângă din LFI (La France Insoumise) la Partidul Socialist, este unită în intenţia de a vota pentru cenzură, iar Jordan Bardella, preşedintele partidului de extremă dreapta, a confirmat luni că RN va vota moţiunea de cenzură.
„Cadavre aliniate cât vezi cu ochii”: zeci de morți la un meci de fotbal
Zeci de persoane au murit duminică în ciocniri între suporteri în timpul unui meci de fotbal la N’Zérékoré, în sud-estul Guineei, au declarat surse medicale pentru agenția AFP. „Sunt în jur de o sută de morți. Cadavrele sunt aliniate cât vezi cu ochii în spital. Altele zac pe jos pe coridoare. Morga este plină”, a declarat pentru AFP un medic de la spitalul regional, sub rezerva anonimatului, deoarece nu era autorizat să vorbească cu presa. „Sunt zeci de morți”, a declarat un alt medic.
În videoclipurile postate pe rețelele de socializare, a căror autenticitate nu a putut fi verificată, pot fi văzute numeroase corpuri inerte. Alte videoclipuri care circulă pe rețele arată scene de mare confuzie pe străzi după izbucnirea confruntărilor. „Totul a început când o decizie a arbitrului a fost contestată. Fanii au invadat apoi terenul”, a declarat un martor pentru AFP, sub rezerva anonimatului.
Potrivit presei, turneul a fost dedicat șefului juntei, generalul Mamadi Doumbouya, care a venit la putere printr-o lovitură de stat în septembrie 2021 și s-a instalat de atunci ca președinte
Trump critică decizia lui Biden de a-şi graţia fiul
Preşedintele ales Donald Trump a reacţionat critic la decizia anunţată duminică de preşedintele Joe Biden de a-şi graţia propriul fiu, pe Hunter Biden.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a numit decizia preşedintelui o „nedreptate judiciară”, menţionându-i în acelaşi timp pe cei închişi pentru revoltele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu. „Graţierea acordată de Joe lui Hunter îi include şi pe ostaticii J-6, care sunt acum încarceraţi pentru ani de zile? Un aşa abuz şi eroare judiciară!” a scris Trump.
Reacţia de duminică a lui Trump vine la câteva luni după ce a semnalat că o graţiere a lui Hunter Biden ar fi ceva demn de luat în considerare, dacă s-ar întoarce la Casa Albă pentru un al doilea mandat. În timpul unui interviu cu un jurnalist radio conservator, Hugh Hewitt, în octombrie, preşedintele ales a spus că „nu ar scoate din cărţi” o asemenea opţiune, atunci când a fost întrebat de o eventuală graţiere a lui Hunter Biden.
Prin graţierea fiului său, preşedintele Biden l-a scăpat pe Hunter de posibilitatea unei pedepse semnificative cu închisoarea ca urmare a condamnărilor în două cazuri federale intentate de procurorul special David Weiss. În cursul verii, un juriu l-a găsit pe Hunter Biden vinovat de trei infracţiuni legate de achiziţionarea şi deţinerea unei arme de foc în timp ce era dependent de droguri. Iar în septembrie, el a fost de acord să pledeze vinovat pentru nouă acuzaţii legate de taxe, inclusiv trei infracţiuni, în ajunul a ceea ce se aştepta să fie un proces lung şi istovitor. Pentru acuzaţiile fiscale, Hunter Biden risca până la 17 ani în închisoare federală şi o amendă de 1,35 milioane de dolari.
Condamnarea sa pentru posesie de arme putea ajunge până la 25 de ani de închisoare.
Elton John dezvăluie că nu îşi poate vedea musicalul după ce şi-a pierdut vederea
Elton John a dezvăluit la o reprezentaţie de gală a noului său musical "The Devil Wears Prada" (Diavolul se îmbracă de la Prada), pentru care a scris versurile, că este fizic incapabil să vadă spectacolul, din cauza unor probleme cu vederea, potrivit The Guardian. Vorbind pe scenă, cântăreţul în vârstă de 77 de ani i-a mulţumit soţului său David Furnish, „care a fost stânca mea”. „Nu am putut să vin la multe dintre avanpremiere pentru că, după cum ştiţi, mi-am pierdut vederea. Aşa că mi-e greu să le văd. Dar îmi place să o aud şi a sunat bine în seara asta”, a adăugat el.
În septembrie, John a dezvăluit că o infecţie oculară severă pe care a contractat-o în iulie, în timp ce se afla în Franţa, l-a lăsat orb la ochiul drept şi cu „vedere limitată” la ochiul stâng. "Mă vindec, dar este un proces extrem de lent şi va dura ceva timp până când vederea va reveni la ochiul afectat”, a scris el într-o declaraţie împărtăşită pe social media. „Sunt foarte recunoscător pentru echipa excelentă de medici şi asistente şi pentru familia mea, care au avut mare grijă de mine în ultimele câteva săptămâni”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
