MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Top 10: Care sunt cele mai verzi orașe din lume
Vn oraș din America, unul din Africa și altul din estul Europei își dispută primele locuri
Orașele Charlotte (SUA), Durban (Africa de Sud) și Vilnius (Lituania) se clasează pe primele locuri într-un top al celor mai verzi localități ale lumii, în timp ce printre capitalele europene, Atena, Bruxelles și Budapesta au înregistrat unele dintre cele mai mari rate de mortalitate corelate cu lipsa de spațiu verde, arată datele centralizate în Indexul Spațiului Verde Urban Husqvarna (HUGSI) 2021, publicat miercuri.
Conform raportului “Cât de verzi sunt orașele lumii?”, în 2020, milioane de oameni, afectați de pandemie și de restricțiile de circulație impuse, au înțeles importanța spațiului verde urban.
Cercetări publicate recent în Lancet Planetary Health (Barboza și colaboratorii) relevă faptul că un număr mare de decese premature în orașele europene ar putea fi prevenite prin creșterea expunerii la spațiul verde. În acest sens, printre capitalele europene, Atena, Bruxelles, Budapesta, Copenhaga și Riga au înregistrat unele dintre cele mai mari rate de mortalitate corelate cu lipsa de spațiu verde.
Pe acest fond, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca fiecare om să aibă acces la cel puțin 0,5 hectare de spațiu verde în proximitatea a 300 de metri de locuință.
Datele HUGSI indică, în medie, cu 0,08% mai puțină vegetație în spațiul verde urban la nivelul anului trecut în comparație cu 2019.
Orașul Charlotte (foto), din Carolina de Nord (SUA) „și-a stabilit un obiectiv ambițios de a avea o acoperire arboricolă urbană de 50% până în 2050. Este vizibil deja că părțile populate ale orașului au o acoperire cu copaci de 56%”, se arată în raport.
În top 10 al celor mai verzi orașe ale lumii se mai regăsesc: Cracovia (Polonia), Dortmund (Germania), Stuttgart (Germania), Austin (SUA), Wroclaw (Polonia), Hamburg (Germania) și Wuerzburg (Germania).
Pas uriaș în medicină: Transplant de rinichi de la porc la om
O echipă de chirurgi din SUA au transplantat cu succes unui om un rinichi crescut într-un porc modificat genetic, iar potrivit primelor date organul a funcționat normal, scrie New York Times. Rămân însă multe întrebări care trebuie să-și găsească răspuns în privința consecințelor pe termen lung. Transplantul a fost efectuat în cazul unui pacient în moarte cerebrală și a fost monitorizat doar 54 de ore. Cu toate acestea, experții au declarat că procedura este o etapă importantă în domeniu. „Trebuie să știm mai multe despre longevitatea organului”, a declarat Dr. Dorry Segev, profesor de chirurgie de transplant la Johns Hopkins School of Medicin, care însă nu a fost implicat în cercetare. Cu toate acestea, a spus el, „acesta este un imens pas înainte. Este mare, mare lucru”.
Rinichiul transplantat a fost obținut de la un porc modificat genetic astfel încât să nu fie respins de corpul uman. Rinichiul a fost atașat unei persoane în moarte cerebrală, ventilată mecanic. Rinichiul, atașat la vasele de sânge din partea superioară a piciorului, în afara abdomenului, a început să funcționeze normal, producând urină și creatinină „aproape imediat”, potrivit dr. Robert Montgomery, directorul Institutului de Transplant Langone din New York, care a efectuat procedura în septembrie și făcută publică acum.
Bolsanaro, anchetat pentru gestionarea pandemiei în Brazilia
O Comisie de anchetă parlamentară (CPI) a Senatului brazilian va cere inculparea președintelui Jair Bolsonaro pentru o serie de crime “intenționate” în timpul pandemiei de COVID-19, care a făcut până acum peste 600.000 de morți în țara sa. La capătul a șase luni de audieri pline de evenimente, cu mărturii emoționante și dezvăluiri șocante despre experiențe pe “cobai umani” cu remedii ineficace, comisia constituită din senatori de diverse orientări politice va prezenta un raport foarte așteptat.
Documentul de circa 1.200 de pagini va fi citit, probabil într-o versiune prescurtată, de raportorul Renan Calheiros. Acesta a anunțat marți seară că au fost reținute nouă capete de acuzare împotriva lui Jair Bolsonaro, printre care “crimă împotriva umanității” și “neîndeplinirea obligațiilor” revenite prin mandat. Acuzațiile de “omucidere” și “genocid împotriva unor populații indigene” au fost retrase în ultimul moment din cauza disensiunilor din interiorul CPI.
În opinia comisiei de anchetă, crimele citate în raport sunt “intenționate”, dat fiind că guvernul Bolsonaro a decis în mod deliberat să nu ia măsurile necesare pentru a limita circulația virusului. Acestea sunt acuzații extrem de grave, ce ar urma însă să aibă o importanță mai ales simbolică deocamdată, atât timp cât președintele de extremă dreapta beneficiază în parlament de o susținere care i-ar permite să evite deschiderea unei proceduri de destituire. În plus, procurorul general Augusto Aras, un aliat al lui Bolsonaro, se poate opune inculpării acestuia. CPI ar urma să ceară, de asemenea, inculparea mai multor miniștri și a trei fii ai președintelui, care a calificat comisia drept o “mascaradă”.
Studiu: Dintre vârstnicii vaccinați, doar cei foarte bătrâni și deja bolnavi mor de COVID-19
Persoanele vârstnice vaccinate împotriva COVID-19 prezintă o probabilitate foarte mică de a muri din cauza acestei maladii, cu excepția cazului în care sunt foarte bătrâne și deja grav bolnave înainte de a se vaccina, potrivit unui studiu italian ale cărui concluzii au fost publicate miercuri.
Studiul, realizat de Institutul Național al Sănătății (ISS) din Italia și publicat într-un buletin oficial despre decesele asociate COVID-19, arată că vârsta medie a persoanelor care au murit din cauza acestei boli, deși erau vaccinate, a fost de 85 de ani. În medie, persoanele decedate sufereau deja de cinci boli subiacente.
Vârsta medie la care s-a produs decesul în rândul celor nevaccinați a fost de 78 de ani, iar aceste persoane prezentau patru comorbidități.
Cazurile de afecțiuni cardiace, demență și cancer au fost depistate la niveluri mai mari în grupul persoanelor decedate care fuseseră vaccinate.
Studiul, realizat în perioada 1 februarie - 5 octombrie, a examinat datele medicale obținute de la 671 de persoane decedate de COVID-19 și nevaccinate și de la 171 de persoane decedate care au fost vaccinate cu schemă completă.
Au fost analizate 38.096 de decese asociate COVID-19 care au fost raportate în Italia în respectiva perioadă.
Dintre ele, 33.620 au vizat persoane nevaccinate, 2.130 primiseră o singură doză de vaccin sau s-au infectat la scurt timp după inoculare, înainte să dezvolte anticorpi, iar 1.440 erau vaccinate cu schemă completă.
La începutul lunii octombrie, Italia a atins obiectivul de a vaccina cu schemă completă 80% din populația sa de peste 12 ani, un prag despre care Guvernul italian a declarat că oferă un grad ridicat de siguranță împotriva virusului.
Putin îi imploră pe ruși să se vaccineze
Președintele rus Vladimir Putin a dispus ieri o săptămână de concediu plătit pentru toți cetățenii între 30 octombrie și 7 noiembrie pentru a încerca limitarea valului epidemic de COVID-19 în Rusia. “Bineînțeles, susțin propunerea de a declara perioada dintre 30 octombrie și 7 noiembrie ca nelucrătoare”, a declarat Putin, înainte de a-i implora pe ruși, foarte recalcitranți, să se vaccineze: “Vă rog, fiți responsabili”.
Șeful statului rus a făcut aceste declarații la o întâlnire televizată cu oficiali ai guvernului, precizând că perioada de zile nelucrătoare ar putea începe mai devreme sau ar putea fi prelungită în anumite regiuni.
Autoritățile din întreaga Rusiei au încercat să ia măsuri pentru a limita răspândirea COVID-19, ceea ce reflectă un sentiment tot mai acut de urgență în contextul în care oamenii sunt foarte reticenți să se inoculeze cu vaccinul rusesc Sputnik V, notează Reuters.
Supraviețuire miraculoasă după ce un avion s-a prăbușit în Texas și a luat foc
Un avion cu 21 de persoane la bord s-a prăbușit, la decolare, în apropiere de Houston, în Texas, însă toți pasagerii și membrii echipajului au reușit să iasă din aeronavă înainte ca aceasta să ia foc, potrivit pompierilor și autorităților locale.
“Toate persoanele de la bordul avionului, cei 18 pasageri și cei trei membri ai echipajului, au supraviețuit”, a anunțat într-o conferință de presă marți sergentul Stephen Woodard, de la Departamentul Securității Publice din Texas.
Accidentul a avut loc imediat după ora locală 10.00 (18.00, ora României).
Aeronava, un avion cu două motoare de tip McDonnell Douglas, care decola către Boston, a intrat în coliziune cu un gard, iar apoi a luat foc pe câmp, precizează într-un comunicatt Autoritatea americană de Reglementare a Aviației (FAA). “Avionul nu a atins altitudinea (necesară) la sfârșitul pistei, a traversat drumul Morton și și-a terminat cursa pe un câmp, chiar la nord de aeroport, unde a luat foc”, a anunțat un judecător din comitatul Waller, Trey Duhon.
Aeronava a fost distrusă în întregime de incendiu, iar numai coada a rămas intactă, potrivit unor imagini impresionante difuzate de o televiziune locală.
Pasagerii, care se duceau la un meci de baseball, au reușit să iasă singuri din avion, iar pompierii au reușit, până la urmă, să stingă incendiul. “Ei au fost umiți, foarte uimiți”, a declarat el, subliniind că accidentul s-a încheiat “în cel mai bun mod posibil”.
Un apropiat al lui Macron preia președinția grupului Renew Europe
Eurodeputatul francez Stéphane Séjourné, un influent consilier politic al președintelui francez Emmanuel Macron, a fost ales președinte al grupului Renew (centru), cea de a treia forță în Parlamentul Europan (PE), o poziție strategică odată cu apropierea preluării președinției Uniunii Europene (UE) de către Franța. Stéphane Séjourné, singurul candidat la funcție, a fost ales prin aclamație, a anunțat delegația franceză în cadrul grupului pe care-l conducea. Olandeza Sophie In”t Veld, aleasă din 2004 în PE, și-a retras candidatura la funcție în urmă cu o săptămână.
Delegația franceză - din care fac parte aleși din Partidul La République En Marche (LREM, partidul prezidențial francez) și formațiunile Modem și Agir - este cea mai importantă în cadrul grupului, cu 23 dintre cei 98 de membri ai acestuia.
La jumătatea legislaturii, președinția grupului Renew - înființat în urma alegerilor europene din 2019, în urma unei apropieri între liberalii din fostul grup ALDE și macroniști - s-a eliberat după decizia românului Dacian Cioloș să se întoarcă în politica națională.
Stéphane Séjourné, în vârstă de 36 de ani, îi este foarte apropiat lui Emmanuel Macron, pe care l-a însoțit în ascensiunea sa până la Palatul Élysée și a devenit unul dintre principalii săi consilieri politici.
Ce-a făcut omenirea când a picat Facebook? S-a uitat la Netflix
Vizionarea de conținut pe Netflix a crescut cu 14% în orele în care Facebook a fost indisponibil la nivel global pe 4 octombrie, potrivit companiei. Netflix susține că nu concurează doar cu alte servicii de streaming, precum Amazon Prime Video, HBO Max și Disney Plus, ci și cu diverse activități, precum jocurile video, și chiar somnul.
Pe 4 octombrie, când serviciile Facebook nu au funcționat aproximativ șase ore, la nivel global, Netflix a înregistrat o creștere de 14% în ceea ce privește cifrele de vizionare.
Compania a precizat că, potrivit estimărilor Nielsen, are 6% share din întreg timpul de vizionare TV pentru luna septembrie 2021 în SUA, cea mai mare piață a Netflix. Televiziunea prin cablu acoperă cea mai mare parte, 38%, urmată de radioteleviziune, cu 26%.
În raportul pe trimestrul al treilea, Netflix a punctat că serialul „Squid Game” a fost testat de pe un număr record de 142 de milioane de conturi, în primele patru săptămâni. Netflix contorizează fiecare cont care vizionează cel puțin 2 minute dintr-un show.
UE: Turcia face regrese în continuare în privința reformelor, iar șansele sale de aderare sunt negative
Comisia Europeană a afirmat că intenția Turciei de a se alătura blocului comunitar “a ajuns într-un blocaj” din cauza deficiențelor democratice serioase, avertismentul fiind parte a celui mai critic raport anual al instituției de când Ankara a început discuțiile pentru aderare în urmă cu 16 ani.
Comisia Europeană a declarat că guvernul președintelui Tayyip Erdogan a supravegheat o eroziune continuă a democrației și a statului de drept și a ignorat recomandările UE de anul trecut.
Raportul sugerează, de asemenea, pentru prima dată că Ankara nu mai este serioasă în ceea ce privește realizarea reformelor susținute de UE, chiar dacă Erdogan a susținut în aprilie obiectivul aderării depline la UE, ambele părți încercând să îmbunătățească relațiile tensionate.
“Nu au fost abordate îngrijorările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democrației, statul de drept, drepturile fundamentale și independența sistemului judiciar. Au existat și mai multe regrese în multe domenii. În circumstanțele actuale, negocierile Turciei de aderare s-au oprit efectiv”, a spus Comisia.
Aliată a NATO, Turcia își negociază aderarea la UE din 2005, după reformele economice și politice care au făcut din ea o importantă economie de piață emergentă și partener comercial. Dar, de la răspunsul dur al lui Erdogan la o tentativă de lovitură de stat în iulie 2016, căile UE și ale Turciei au devenit brusc divergente, în pofida unor relații diplomatice mai bune de la începutul anului 2021.
Doi foști militari germani, arestați pentru că pregăteau un comando paramilitar
Justiția germană a anunțat ieri arestarea a doi foști militari din cadrul Bundeswehr (armata germană), pe care-i suspectează de faptul că au vrut să înființeze o “organizație teroristă” prin crearea unui comando paramilitar.
Cei doi bărbați au lansat pregătiri în vederea înființării unei “unități paramilitare de 100 până la 150 de oameni”, alcătuită din foști polițiști sau militari, pe care intenționa să-i pună să intervină în Războiul Cvil din Yemen, precizează într-un comunicat Parchetul Federal din Karlsruhe.
Ei au declarat că “vor să pacifice zona de război civil și să forțeze negoceri de pace între rebeli huthi și Guvernul yemenit”, se arată în comunicat.
În acest cadru, unul dintre suspecți, Achim A., “a încercat cu perseverență și o lungă perioadă de timp să înceapă un dialog cu oficiali din Guvernul saudit”, cu scopul de a finanța acest proiect. “El a încercat diverse căi de a stabili un canal de comunicare cu agenții guvernamentale saudite și de a obține o dată a unei reuniuni pentru a-și prezenta oferta”, potrivit parchetului. Cu toate acestea, “toate aceste eforturi au rămas fără rezultat, deoarece agențiile guvernamentale saudite contactate nu au reacționat”.
În afară de o desfășurare în Yemen, cei doi suspecți voiau să propună serviciile “societății militare private” în alte conflicte.
Aleksei Navalnîi, declarat câștigătorul premiului Saharov în 2021
Opozantul încarcerat al Kremlinului Aleksei Navalnîi a fost declarat miercuri laureatul din 2021 al premiului Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European pentru eforturile sale de a lupta împotriva modului discreționar de a guverna al președintelui rus Vladimir Putin.
Navalnîi, în vârstă de 45 de ani, care a fost otrăvit în august 2020 cu un agent neurotoxic, ispășește în prezent o condamnare de doi ani și jumătate pentru încălcarea eliberării condiționate, dosar despre care susține că este fabricat.
UE a impus sancțiuni împotriva unor oficiali ruși din cauza otrăvirii lui Navalnîi și a încarcerării sale.
Moscova neagă că a comis nereguli și acuză UE de amestec în afacerile sale interne.
Cel mai mare grup din Parlamentul European, grupul Partidul Popular European, a anunțat câștigătorul premiului pe Twitter.
Printre precedenții câștigători ai premiului Saharov pentru libertatea de gândire, în valoare de 50.000 de euro, se află președintele sud-african Nelson Mandela, opoziția democratică din Venezuela și activista pentru educație din Pakistan Malala Yousafzai.
