MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Thailanda a lansat atacuri aeriene asupra Cambodgiei
Se clatină visul lui Trump de a primi premiul Nobel pentru Pace?
Thailanda a lansat atacuri aeriene de-a lungul frontierei sale controversate cu Cambodgia, a anunţat luni armata thailandeză, după ce ambele ţări s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului negociat de preşedintele american Donald Trump, relatează Reuters.
Cel puţin un soldat thailandez a fost ucis şi patru au fost răniţi în noile ciocniri care au izbucnit în două zone din provincia Ubon Ratchathani, cea mai estică provincie a Thailandei, a declarat armata thailandeză într-un comunicat, după ce trupele sale au fost atacate de Cambodgia. „Partea thailandeză a început să utilizeze avioane pentru a lovi ţinte militare în mai multe zone”, se arată în comunicat.
Ministerul Apărării din Cambodgia a precizat într-o declaraţie că armata thailandeză a lansat atacuri în zori asupra forţelor sale în două puncte, după zile întregi de acţiuni provocatoare, şi a adăugat că trupele cambodgiene nu au ripostat.
Armata thailandeză a informat că armata cambodgiană a lansat rachete BM-21 către zone civile thailandeze, adăugând că nu au fost raportate victime.
Disputa frontalieră a degenerat într-un conflict de cinci zile în iulie, înainte ca premierul malaysian Anwar Ibrahim şi Trump să medieze un acord de încetare a focului. Cei doi au asistat şi la semnarea unui acord de pace extins între cele două ţări la Kuala Lumpur în octombrie. Cel puţin 48 de persoane au fost ucise şi aproximativ 300.000 au fost strămutate temporar în timpul confruntărilor din iulie, vecinii având schimburi de rachete şi focuri de artilerie grea.
În urma exploziei unei mine terestre luna trecută, care a mutilat unul dintre soldaţii săi, Thailanda a declarat că suspendă punerea în aplicare a acordului de încetare a focului cu Cambodgia. Influentul fost lider de lungă durată al Cambodgiei, Hun Sen, tatăl actualului premier Hun Manet, a declarat că armata thailandeză este „agresivă” şi că încearcă să provoace o ripostă, îndemnând forţele cambodgiene să dea dovadă de reţinere. „Limita pentru a răspunde a fost deja stabilită. Îndemn comandanţii de la toate nivelurile să informeze toţi ofiţerii şi soldaţii în consecinţă”, a declarat Hun Sen pe Facebook, fără a da mai multe detalii.
În Thailanda, peste 385.000 de civili din patru districte de frontieră sunt evacuaţi, peste 35.000 fiind deja cazaţi în adăposturi temporare, a declarat armata thailandeză.
Thailanda şi Cambodgia îşi dispută de mai bine de un secol suveranitatea asupra unor zone nedelimitate de-a lungul frontierei terestre de 817 km, cartografiată pentru prima dată în 1907 de Franţa, când aceasta stăpânea Cambodgia.
Tensiunile latente au degenerat ocazional în ciocniri, cum ar fi schimbul de focuri de artilerie care a durat o săptămână în 2011, în ciuda încercărilor de a rezolva paşnic revendicările.
NBC News: ICE a arestat aproape 75.000 de persoane fără antecedente penale
Mai mult de o treime din cele aproximativ 220.000 de persoane arestate de ofiţerii ICE în primele nouă luni ale administraţiei Trump nu aveau antecedente penale, potrivit unor noi date, informează NBC News.
Datele, care includ arestările efectuate de ICE în perioada 20 ianuarie - 15 octombrie, arată că aproape 75.000 de persoane fără antecedente penale au fost arestate în cadrul operaţiunilor de imigrare care, potrivit declaraţiilor preşedintelui şi ale înalţilor săi funcţionari, ar fi vizat criminali, violatori şi membri ai bandelor. „Acest lucru contrazice ceea ce a declarat administraţia despre persoanele condamnate penal şi despre faptul că se vor lua măsuri împotriva celor mai răi dintre cei răi”, a afirmat Ariel Ruiz Soto, analist politic senior la Institutul de Politici Migraţionale.
Cifrele oferă cea mai interesantă perspectivă de până acum asupra măsurilor severe luate de administraţia Trump în materie de imigraţie. Acestea au fost făcute publice de Universitatea din California, în cadrul proiectului Deportation Data Project al Universităţii Berkeley, care le-a obţinut în urma unui proces intentat împotriva Serviciului de Imigrare şi Vamă (ICE). Datele sunt compilate de un birou intern al ICE care se ocupă de datele privind arestările, detenţiile şi deportările. Administraţia a încetat să mai publice în mod regulat informaţii detaliate despre arestările ICE în luna ianuarie.
În cazul persoanelor arestate cu antecedente penale, datele nu fac distincţie între cei cu antecedente pentru infracţiuni minore şi cei care au comis infracţiuni mai grave, precum violul şi omorul, pe care administraţia a declarat că îi vizează.
Cifrele nu includ arestările efectuate de Poliţia de Frontieră, care a lansat operaţiuni agresive de imigrare în mai multe oraşe, printre care Chicago, Los Angeles şi Charlotte, Carolina de Nord. În prezent, Poliţia de Frontieră efectuează razii în New Orleans.
Poliţia de Frontieră şi ICE fac parte din Departamentul Securităţii Interne, dar sunt două agenţii diferite, cu misiuni diferite. Agenţii Poliţiei de Frontieră operează de obicei de-a lungul frontierelor sudice şi nordice, dar recent sute dintre ei au fost trimişi în interiorul Statelor Unite pentru a urmări imigranţii fără documente.
„Aceasta este cutia neagră despre care nu ştim nimic”, a spus Ruiz Soto. „Câte arestări efectuează Poliţia de Frontieră? Câte dintre acestea duc la expulzări şi în ce condiţii?” Conform datelor, agenţii ICE au efectuat în medie 824 de arestări pe zi începând cu 20 ianuarie. Aceste cifre sunt încă mai mult decât duble faţă de media zilnică a arestărilor efectuate sub administraţia Biden în 2024, când ICE aresta 312 persoane pe zi.
Datele arată, de asemenea, că aproximativ 90% dintre persoanele arestate de ICE până la jumătatea lunii octombrie erau bărbaţi. Cetăţenii mexicani au reprezentat cea mai mare parte a arestărilor totale, cu aproximativ 85.000, urmaţi de cetăţenii din Guatemala, cu 31.000, şi din Honduras, cu 24.000. Peste 60% dintre cei arestaţi aveau vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani.
„Acum simţim cu adevărat această durere în rândul forţei de muncă”, a declarat George Carrillo, director executiv al Hispanic Construction Council.
Carrillo a lăudat administraţia Trump pentru eforturile sale de a securiza frontiera, dar a spus că operaţiunile de aplicare a legii în curs au un impact semnificativ asupra companiilor care angajează lucrători migranţi. „Acum, chiar şi cei mai conservatori republicani simt acest lucru şi înţeleg că trebuie făcut ceva diferit, deoarece acum le afectează afacerile”, a spus el. „Şi sunt îngrijoraţi de această strategie.”
Din date nu reiese clar câţi dintre cei arestaţi au fost deportaţi, dar 22.959 sunt enumeraţi în categoria „plecare voluntară”, ceea ce înseamnă că au părăsit Statele Unite din proprie iniţiativă. ICE deţine în prezent 65.000 de migranţi în centre de detenţie din toată ţara, potrivit datelor DHS publicate online.
R.Moldova: 107 milioane de dolari în criptovalută, pregătiți pentru rețelele proruse
Criptovalută în valoare de 107 milioane de dolari a fost depistată de organele de anchetă moldovene în cadrul unui dosar de finanțare ilicită a unor formațiuni politice pro-ruse din Republica Moldova, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popșoi, totodată vicepremier, în cadrul unei dezbateri la Institutul Hudson din Washington, potrivit portalului Deschide.md și Moldova 1.
Acesta este doar un episod dintr-o campanie mult mai amplă de ingerință și destabilizare finanțată de la Moscova, a afirmat Popșoi. 'Într-un caz, organele noastre de anchetă au reușit să blocheze portofele de criptomonedă în valoare de 107 milioane de dolari, pregătite pentru partidele pro-ruse din Republica Moldova', a declarat Mihai Popșoi. El a subliniat că, până acum, instituțiile de drept nu au făcut publice aceste detalii.
Ministrul a explicat că respectiva sumă nu reprezintă un caz izolat, fiind vorba de o strategie coerentă de subminare a republicii, evocând în continuare 'rețelele alimentate de Kremlin', care au încercat să cumpere influență politică, să finanțeze proteste și să organizeze acțiuni violente la Chișinău. 'Nu a fost ușor. Am avut de înfruntat rețele construite cu milioane de dolari cu un singur scop: să ne saboteze democrația și cursul european. Dar am reușit să securizăm spațiul informațional și să ne apărăm instituțiile de această avalanșă de interferențe', a spus ministrul de externe Mihai Popșoi.
Republica Moldova este folosită de Moscova drept 'teren de testare' pentru tactici care pot fi exportate ulterior și în alte state: de la campanii de dezinformare și cumpărarea de influență politică, până la introducerea de bani iliciți în economie prin scheme complicate, inclusiv prin criptomonede, afirmă el.
Mihai Popșoi a vorbit și despre modul în care autoritățile au învățat din experiențele anilor trecuți să protejeze alegerile, amintind că, la un scrutin anterior, instituțiile statului 'nu fuseseră pregătite' pentru amploarea atacurilor hibride și a ingerințelor externe. La ultimele alegeri parlamentare însă, autoritățile au mers pe o abordare mult mai activă, atât pe partea de securitate clasică, cât și în zona cibernetică și informativă. 'Am fost mult mai proactivi și mult mai curajoși. Am întărit capacitatea instituțiilor, am lucrat cu partenerii noștri din Statele Unite, România și Uniunea Europeană pentru a proteja infrastructura electorală. Scenariul în care Kremlinul ar fi încercat să doboare sistemele în noaptea alegerilor, ca să pună la îndoială rezultatul, a fost prevenit', a explicat Mihai Popșoi.
Potrivit lui, Moldova este astăzi 'mult mai rezilientă decât acum cinci-șase ani', iar instituțiile au câștigat experiență în a identifica și contracara atât fluxurile de bani murdari, cât și atacurile informaționale și cibernetice. Ministrul de externe a atras atenția că resursele pompate de Moscova pentru destabilizarea Republicii Moldova sunt comparabile cu cheltuielile interne ale statului pentru domenii cheie.
El a explicat că, pe lângă cazul criptomonedei de 107 milioane de dolari, există estimări potrivit cărora sume de ordinul zecilor și sutelor de milioane de lei sunt folosite pentru finanțarea partidelor pro-ruse, a protestelor plătite și a rețelelor de influență. 'Pentru o țară mică, ca Republica Moldova, asemenea sume sunt un adevărat tsunami. Dacă am permite ca acești bani să circule liber, impactul asupra stabilității noastre politice și economice ar fi catastrofal', a avertizat ministrul.
Vicepremierul Mihai Popșoi se află între 1 și 9 decembrie într-o vizită de lucru în Statele Unite, unde a avut întrevederi cu reprezentanți ai Congresului, Casei Albe, Consiliului Național de Securitate și Departamentului de Stat, în contextul aprofundării dialogului strategic și al extinderii cooperării economice și de securitate, conform media citate.
Coreea de Sud: O femeie a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru şantaj la adresa fotbalistului Son Heung-Min
O tânără de aproximativ 20 de ani a fost condamnată, luni, la Seul, la patru ani de închisoare pentru că a susţinut că este însărcinată şi l-a şantajat pe superstarul sud-coreean de fotbal Son Heung-min, a raportat agenţia de ştiri Yonhap News TV, citată de AFP. Acuzata, „în vârstă de aproximativ 20 de ani şi al cărei nume de familie este Yang”, a fost condamnată „la patru ani de închisoare pentru şantaj”, a anunţat postul de televiziune.
Yang a fost acuzată că l-a extorcat pe Son cu 300 de milioane de woni (200.000 de dolari) la sfârşitul anului 2024, după ce i-a trimis o imagine a unei ecografii fetale şi l-a ameninţat că va face publică sarcina ei, potrivit agenţiei de presă Yonhap.
Apoi a încercat să-i extorcheze de încă 70 de milioane cu complicitatea unui prieten, identificat ca fiind Yong, care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru tentativă de şantaj, a precizat Yonhap. Amândoi sunt închişi din luna mai. Fotbalistul a refuzat să plătească această ultimă sumă şi a depus plângere.
Procesul a avut loc luna trecută, în cadrul unei şedinţe cu uşile închise, la care Son Heung-min a comparut, au relatat mass-media locale. Fotbalistul în vârstă de 33 de ani joacă la Los Angeles FC din august, după zece sezoane la Tottenham.
Inundații în Indonezia - Bilanțul urcă la 950 de morți și 5.000 de răniți
Bilanțul inundațiilor și al alunecărilor de teren care au lovit insula indoneziană Sumatra a crescut, ajungând la 950 de morți și 5.000 de răniți, a anunțat luni Agenția indoneziană pentru gestionarea dezastrelor (BNPB), informează AFP.
Catastrofa care a afectat trei provincii din Sumatra, distrugând numeroase locuințe, căi de comunicație și infrastructuri publice, a lăsat în urmă și 274 de persoane încă date dispărute, a precizat agenția. În total, peste 1.800 de persoane și-au pierdut viața în Indonezia, Sri Lanka, Malaezia, Thailanda și Vietnam, în urma unei serii de furtuni tropicale și de ploi musonice care au provocat alunecări de teren și viituri.
Costul reconstrucției în cele trei provincii din Sumatra ar putea ajunge la 51,82 trilioane de rupii (3,1 miliarde de dolari), a indicat duminică seara Suharyanto, directorul agenției BNPB, care, la fel ca mulți indonezieni, poartă un singur nume.
Aflată în extremitatea vestică a insulei Sumatra, provincia Aceh, devastată de tsunami-ul ucigaș din 2004, este regiunea cea mai grav afectată, cu 386 de decese și sute de mii de persoane strămutate. 'Provincia duce lipsă de toate, mai ales de personal medical. Nu avem destui medici', a declarat guvernatorul din Aceh, Muzakir Manaf, duminică seara jurnaliștilor. 'Medicamentele sunt importante. Produsele de primă necesitate la fel', a adăugat el.
O mare parte a Asiei se află în prezent în plin sezon musonic, esențial în special pentru cultivarea orezului, dar adesea la originea inundațiilor. Potrivit experților, schimbările climatice generează episoade de ploi mai intense, deoarece o atmosferă mai caldă conține mai multă umiditate, iar temperaturile mai ridicate ale oceanelor pot amplifica furtunile. În Indonezia, ecologiști, specialiști și chiar reprezentanți ai guvernului au subliniat rolul defrișărilor în producerea viiturilor și a alunecărilor de teren din Sumatra.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bulgaria, lovită de criză, votează la a opta rundă de alegeri în ultimii cinci ani
De același autor
