Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Sute de jihadiști ISIS au evadat din închisoare

Ziarul de Vrancea
11 oct 2019 1131 vizualizări

Forțele kurde dau vina pe ofensiva declanșată de turci n peste 15.000 de combatanți ai Statului Islamic sunt deținuți în închisorile kurde

În jur de 785 de străini afiliați ISIS au evadat din închisorile păzite de forțele kurde, în nordul Siriei, relatează Reuters citând lideri ai acestor forțe care au reafirmat că nu mai dispun de personalul necesar asigurării pazei la aceste tabere de prizoneri. În același timp, ei au anunțat că au pierdut nu mai puțin de 104 militari în luptele cu turcii.

Inițial, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, citat de Reuters, a raportat evadarea a 100 de femei afiliate ISIS și a copiilor acestora.

“Anarhie” este cuvântul folosit de directorul Observatorului, Rami Abdulrahman, care a citat surse din interiorul taberei de prizonieri de la Ain Issa. Forețele Democrate Siriene (SDF), conduse de kurzi, au avertizat încă de sâmbătă că paza acestor închisori nu mai este o prioritate pentru că militarii vor fi moblizați pe frontul deschis ca urmare a ofensivei Turciei. Ei au mai semnalat că deja există informații legate de evadarea unor luptători ISIS.

Adresându-se ONU, dar și coaliției internaționale împotriva SI, condusă de Washington, autoritățile kurde au cerut “o intervenție rapidă pentru a împiedica o catastrofă ale cărei consecințe nu se vor limita doar la Siria”.

AFP amintește că circa 12.000 de combatanți din Stat Islamic, sirieni, irakieni, dar și între 2.500 și 3.000 de străini originari din 54 de țări, sunt deținuți în închisorile kurde, potrivit statisticilor oficiale furnizate de kurzi. Totodată, în taberele de persoane strămutate se află circa 12.000 străini, 8.000 de copii și 4.000 de femei.

Trump: “Am distrus ISIS, l-am învins, ne-am făcut treaba”

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că speră ca luptătorii kurzi sirieni “să se retragă” de la granița Turciei cu Siria. “Este foarte greu să înfrângi niște forțe care dispun de avioane, iar tu nu le ai. Sper să se retragă”, a declarat Trump, într-un discurs la Washington, referindu-se la Turcia și la kurzii sirieni. Trump și-a apărat decizia de a retrage trupele americane de la granița Siriei cu Turcia. “Nu cred că soldații noștri ar trebui să fie acolo pentru următorii 50 de ani, păzind o frontieră între Turcia și Siria, când nu ne putem proteja propriile frontiere acasă”, a apreciat președintele american, într-o referire la granița SUA cu Mexicul. “Am distrus ISIS, l-am învins, ne-am făcut treaba, acum trebuie să mergem acasă”, a adăugat Trump. Anterior, sâmbătă, fostul șef al Pentagonului, Jim Mattis, l-a contrazis pe Trump, spunând că gruparea teroristă Stat Islamic nu este învinsă și va renaște dacă SUA nu continuă să lupte împotriva sa. “ISIS nu este învinsă, trebuie să menținem presiunea asupra ISIS pentru ca să nu-și revină”, a declarat Mattis într-un interviu acordat emisiunii “Meet the Press” de la postul NBC. “În acest caz, dacă nu menținem presiunea, atunci ISIS va renaște. Vor reveni, nu există nicio îndoială”, a insistat Mattis, care a demisionat în decembrie după ce Trump a anunțat că intenționează să retragă trupele din Siria.

400.000 de potențiali refugiați

Ofensiva turcă împotriva pozițiilor kurde din nord-estul Siriei a constrâns deja circa 130.000 de persoane să fugă din casele lor, a anunțat ONU, apreciind că numărul acestora ar putea ajunge la 400.000. “Avem în vedere un scenariu prin care până la 400.000 de persoane ar putea pleca din zonele afectate și care ar putea avea nevoie de ajutor și protecție”, a precizat Jens Laerke, un purtător de cuvânt al Biroului de Coordonare a Afacerilor Umanitare (OCHA).

Națiunile Unite au anunțat, vineri, că aproximativ 100.000 de persoane au fost constrânse să plece din căminele lor începând de miercuri, când s-a declanșat ofensiva turcă în Siria. Cifrele exacte nu pot fi încă determinate, a precizat OCHA, care a subliniat că se teme pentru riscurile la care sunt supuse “persoane vulnerabile, precum femei sau copii”.

Canada: Trudeau, nevoit să poarte o vestă antiglonț în timpul unui miting

Premierul canadian Justin Trudeau, în campanie pentru alegerile legislative din 21 octombrie, a fost nevoit să poarte o vestă antiglonț sâmbătă, în timpul unui miting în Ontario, din cauza amenințărilor la adresa securității sale, a dezvăluit postul public de televiziune CBC.

Liderul liberal a venit cu o întârziere de mai bine de o oră și jumătate la un miting din Mississauga, la periferia Toronto (Ontario, centru), unde îl așteptau peste 2.000 de susținători. Trudeau purta o vestă antiglonț sub cămașă și un sacou, în contextul în care în general liderul liberal preferă să poarte doar cămașă la mitingurile sale, potrivit postului public. “Un dispozitiv de securitate mai important decât de obicei” și polițiști cu experiență au fost prezenți la miting, după “o amenințare la adresa securității”, potrivit postului anglofon, care a citat surse liberale.

Echipa de campanie a lui Trudeau nu a dorit să comenteze motivele întăririi măsurilor de securitate în jurul premierului Trudeau. Candidatul liberal și-a pronunțat discursul fără incidente, încadrat de mai mulți polițiști, iar apoi a făcut o baie de mulțime. Soția sa, Sophie Grégoire-Trudeau, care trebuia să urce pe scenă înaintea lui Trudeau, nu a mai susținut în cele din urmă un discurs, potrivit mai multor media.

Ecuador: Haos la Quito, sub stare de asediu și control militar

Quito se prăbușea în weekend în haos în pofida intrării în vigoare a stării de asediu și controlului militar, în cea de-a 11-a zi a unei crize sociale fără precedent provocate de reforme economice legate de un împrumut din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). La mijlocul zilei de sâmbătă, mai mulți nor de fum pluteau deasupra orașului situat la 2.850 de metri altitudine, reflectând tirurile încrucișate cu rachete artizanale și grenade lacrimogene între manifestanți și forțe de ordine. În plus, manifestanți purtând cagule au incendiat sediul inspecției generale a finanțelor, în nordul capitalei Quito.

Clădirea a fost atacată cu cocteiluri Molotov și la, scurt timp, un grup de indivizi, cei mai mulți cu măști pe față sau căști de protecție, au pătruns în interior, provocând distrugeri. Potrivit procuraturii, 34 de persoane au fost arestate. Alte atacuri au vizat sediile din Quito ale canalului de televiziune Teleamazonas și jurnalului El Mercurio. Imagini difuzate au arătat ferestre sparte, o mașină incendiată și o puternică prezență polițienească la fața locului.

Mișcarea indigenă, vârful de lance al contestării, a dezmințit imediat orice implicare în aceste atacuri, la câteva ore după ce a acceptat public oferta de dialog a președintelui Lenin Moreno.

Confruntat cu cea mai gravă criză a mandatului său, președintele Lenin Moreno, ales în 2017, a transferat luni sediul guvernului la Guayaquil (sud-vest). Starea de urgență a fost decretată pentru 60 de zile, precum și stare de asediu în jurul instituțiilor puterii, cu 74.000 de militari și polițiști desfășurați. “Vom restabili ordinea în întreg Ecuadorul”, a dat declarat sâmbătă președintele Moreno, un liberal ales sub etichetă socialistă, invitându-i pe locuitori “să meargă acasă”.

Cu o zi înainte, el considerase “esențial să se reducă violența”, lansând un apel liderilor indigeni la “dialog direct” pentru “a găsi soluții” la criza declanșată de decizia sa de a majora cu peste 100% prețul benzinei, în schimbul unui împrumut de 4,2 miliarde de dolari din partea FMI.

De la 3 octombrie, bilanțul manifestațiilor este de șase morți, 937 de răniți și 1.121 de arestări, potrivit biroului Avocatului Poporului, entitate publică pentru apărarea drepturilor.

Indigenii - care reprezintă 25% din cei 17,3 milioane de locuitori - resping eliminarea subvențiilor la carburanți, care îi lovește din plin: reprezentând 68% dintre săracii din țară, ei lucrează mai ales în agricultură și văd scăpând de sub control cheltuielile cu transportul produselor lor, scrie AFP.

Germania: AfD scade în sondaje după atacul antisemit de la sinagogă

Formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a scăzut în sondajele de opinie după atacul antisemit de la o sinagogă din Halle de miercuri. Un sondaj efectuat în rândul a 2.500 de germani de către institutul de cercetare FORSA arată un sprijin de 11% pentru AfD joi, în scădere față de 13% la începutul săptămânii.

Procurorii susțin că bărbatul acuzat de uciderea a două persoane în atacul armat de la Halle, din estul Germaniei, a mărturisit crima și motivația sa de extremă dreapta, antisemită.

Bărbatul, care a publicat un manifest rasist și antisemit și a transmis atacul direct pe o platformă online miercuri, a împușcat doi trecători după ce nu a reușit să intre în sinagogă. Numai faptul că nu era foarte bun țintaș și calitatea scăzută a armelor confecționate la domiciliu au făcut ca nouă oameni asupra cărora a tras în timpul atacului său de jumătate de oră să nu fie răniți, au declarat vineri procurorii.

Potrivit unui alt sondaj FORSA în rândul persoanelor care susțin că nu sprijină extrema dreaptă, 90% percep AfD drept un teren de creștere pentru acte de violență de extremă dreapta. Niciunul dintre susținătorii AfD nu împărtășește acest punct de vedere și nu vede nicio responsabilitate a partidului în evenimentele de la Halle, potrivit RTL/n-tv.

Circa 60% dintre femeile europene spun că au fost victime ale sexismului la locul de muncă

Circa 60% dintre femeile din Europa susțin că au fost victimele cel puțin unei forme de violență sexuală sau sexistă la locul de muncă, potrivit unui studiu al IFOP pe un eșantion de 5.000 de femei realizat în cinci țări și publicat sâmbătă.

Pentru femeile în cauză, fenomenul nu este neapărat o amintire îndepărtată: 21% dintre ele spun că au avut de a face cu un astfel de tratament în cursul ultimelor 12 luni (și chiar 42% în rândul celor cu vârste sub 30 de ani), potrivit acestui studiu realizat pentru Fundația Jean-Jaures și Fundația europeană de studii progresiste (FEPS).

Nu mai puțin de 11% dintre respondente (9% în Franța și 15% în Spania) susțin chiar că au avut un raport sexual “forțat sau nedorit” cu cineva din mediul lor profesional. O cifră care scoate în evidență “zona gri care poate exista în jurul consimțământului”, atunci când acesta poate “fi obținut într-un context de subordonare, intimidare sau manipulare”, susțin autorii în acest studiu realizat în Franța, Germania, Italia, Maria Britanie și Spania.

Violențele sexiste care ar putea părea cele mai puțin grave sunt cele mai frecvente: 46% dintre femei au fost vizate de “fluierături, gesturi sau comentarii grosiere sau priviri indecente”, o rată care urcă până la 56% în Germania. Nu mai puțin de 26% dintre acestea susțin că s-au confruntat cu astfel de gesturi sau cuvinte “în mod repetat”.

În plus, 9% dintre femei spun că au suferit cel puțin o dată “presiuni” din partea unui coleg pentru a obține de la ele un “act de natură sexuală” (de exemplu un raport sexual în schimbul unui loc de muncă sau al unei promovări) și 18% spun că li s-a impus “cel puțin o dată” contacte fizice precum o mână pe fese, o îmbrățișare forțată sau un sărut furat. Autorii acestor gesturi sau cuvinte deplasate nu sunt neapărat superiori ci pot fi colegi de același nivel ierarhic, sau chiar persoane din exteriorul societății, precum furnizori. și există situații în care femeilor li se oferă cadouri “jenante”.

Autorii notează că “o foarte scăzută minoritate de victime ale hărțuirii la locul de muncă reușesc să spargă zidul de tăcere”. Numai 13% dintre femeile care au fost atinse și 16% dintre cele asupra cărora s-au făcut presiuni pentru raporturi sexuale spun că au discutat cu un interlocutor capabil să rezolve problema la nivel interne, precum un superior ierarhic sau un sindicalist. Studiul IFOP a fost realizat printr-un chestionar online, în aprilie 2019, pe cinci eșantioane de peste o mie de femei de peste 18 ani, în cinci țări ale Uniunii Europene.

Taifun în Japonia : Cel puțin 26 de morți

Cel puțin 26 de persoane au murit în urma trecerii devastatoare a taifunului Hagibis pe teritoriul Japoniei, unde s-au înregistrat ploi de o intensitate fără precedent și inundații catastrofale.

Peste 100.000 de salvatori depun eforturi pentru a ajunge la oamenii care au rămas blocați după ce ploile torențiale au dus la alunecări de teren și la revărsarea râurilor. Guvernul a anunțat un bilanț de 14 morți și 11 dispăruți, însă presa japoneză scrie că au murit cel puțin 26 de persoane și că cel puțin 15 oameni sunt dispăruți. Râurile s-au revărsat în peste zece zone, inclusiv la Nagano, unde casele au fost inundate până la etaj. Armata și pompierii au evacuate supraviețuitorii de pe acoperișuri și din balcoane. La Iwaki, o acțiune de salvare s-a încheiat tragic: o femeie a murit căzând în timp ce se încerca evacuarea sa. Sute de persoane au fost evacuate dintr-un azil de bătrâni la Kawagoe, la nord-vest de Tokyo, clădirea fiind inundată până la ultimul etaj.

Trupurile celor decedați în urma trecerii taifunului au fost scoase din locuințe și mașini inundate, din râuri și din clădiri îngropate după alunecări de pământ. Duminică, peste 100.000 de gospodării încă nu aveau curent electric și 135.000 de oameni se aflau în adăposturile autorităților. Taifunul Hagibis este unul dintre cele mai puternice care au lovit vreodată Japonia.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.