MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Steve Witkoff a sfătuit Rusia cum să-i prezinte lui Trump planul de pace pentru Ucraina
Trimisul prezidenţial american Steve Witkoff, proaspăt ieşit triumfător cu acordului de pace din Gaza, a purtat luna trecută o convorbire telefonică cu un oficial de rang înalt al Kremlinului pentru a-i sugera să colaboreze la un plan similar pentru Ucraina şi pentru a da sfaturi despre cum ar trebui Vladimir Putin să-i prezinte acest plan lui Donald Trump, scrie Bloomberg care a avut acces la conţinutul acestei convorbiri.
Discuţia telefonică a avut loc la 14 octombrie şi a durat puţin peste cinci minute. Witkoff l-a sfătuit pe Iuri Uşakov, principalul consilier al lui Putin în materie de politică externă, cu privire la modul în care liderul rus ar trebui să abordeze problema cu Donald Trump. Sfaturile sale au inclus sugestii pentru organizarea unei convorbiri telefonice între Trump şi Putin înainte de vizita lui Volodimir Zelenski la Casa Albă, care urma să aibă loc mai târziu în acea săptămână, şi pentru folosirea ca punct de plecare a acordului privitor la Gaza. „Am elaborat pentru Trump un plan pentru pace în 20 de puncte şi mă gândesc că am putea face acelaşi lucru şi cu dumneavoastră”, i-a spus Witkoff lui Uşakov, potrivit unei înregistrări a conversaţiei analizate şi transcrise de Bloomberg. Conversaţia oferă pentru prima dată o perspectivă directă asupra tacticii recente a lui Witkoff de negociere cu Rusia şi asupra a ceea ce pare a fi geneza propunerii de pace în 28 de puncte care a apărut la începutul acestei luni şi pe care SUA au vrut ca Ucraina să o accepte ca bază pentru un acord, notează Bloomberg.
Putin a declarat luna aceasta că el crede că planul SUA ar putea fi folosit ca bază pentru un acord de pace. El a spus înalţilor oficiali ruşi, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu SUA, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. La momentul convorbirii dintre Witkoff şi Uşakov, Trump se bucura de succesul eforturilor sale de a pune capăt războiului din Gaza. Cu o zi înainte, el devenise primul preşedinte american din 2008 care se adresase Knessetului israelian, după ce obţinuse eliberarea ultimilor 20 de ostatici rămaşi în viaţă şi deţinuţi de Hamas.
Însă atitudinea lui Trump faţă de Putin părea să se schimbe şi să fie mai puţin binevoitoare. În timp ce se pregătea pentru întâlnirea cu Zelenski din 17 octombrie, el a luat în considerare furnizarea de rachete Tomahawk cu rază mai lungă de acţiune pentru Ucraina, a discutat despre noi sancţiuni împotriva Rusiei şi îşi exprima frustrarea faţă de Putin. „Nu ştiu de ce continuă acest război”, a declarat Trump pe 14 octombrie, în aceeaşi zi în care Witkoff a vorbit cu Uşakov. „Pur şi simplu nu vrea să pună capăt războiului. Şi cred că asta îl face să arate foarte rău”, a spus Trump.
Ce sfaturi a oferit
În timpul convorbirii telefonice cu Uşakov, Witkoff i-a spus interlocutorului său rus că îl respectă profund pe Putin şi că i-a spus lui Trump că, în opinia sa, Rusia a dorit întotdeauna un acord de pace. Trimisul american a menţionat vizita apropiată a lui Zelenski la Casa Albă şi a sugerat că Putin ar putea discuta cu Trump înainte de această întâlnire. „Zelenski vine la Casa Albă vineri”, a spus Witkoff. „Voi merge acolo pentru că vor să fiu prezent, dar cred că, dacă este posibil, ar trebui să avem convorbirea cu şeful tău înainte de întâlnirea de vineri” - a spus Witkoff.
Uşakov l-a întrebat pe Witkoff dacă ar fi „util” ca Putin să-l sune pe Trump, iar Witkoff a răspuns afirmativ. De asemenea, i-a recomandat lui Putin să-l felicite pe Trump pentru acordul de pace din Gaza, să spună că Rusia l-a susţinut şi că îl respectă pe preşedinte ca om al păcii. „Din acest punct de vedere, va fi o convorbire foarte bună”, a dat asigurări Witkoff.
„Iată ce cred eu că ar fi extraordinar”, a adăugat Witkoff. „Poate că îi va spune preşedintelui Trump: ştiţi, Steve şi Iuri au discutat un plan de pace foarte similar, în 20 de puncte, şi credem că acesta ar putea schimba puţin lucrurile, suntem deschişi la astfel de lucruri”, a mai spus Witkoff. Uşakov a părut să ia în considerare o parte din sfaturi. Putin „îl va felicita” şi va spune „Domnul Trump este un adevărat om al păcii”, a repetat el.
Trump şi Putin au purtat convorbirea telefonică două zile mai târziu, la cererea Rusiei, iar preşedintele SUA a descris conversaţia de două ore şi jumătate ca fiind „foarte productivă”. Ulterior, el a anunţat planurile de a se întâlni cu liderul rus la Budapesta, un summit care încă nu a avut loc, şi a menţionat, de asemenea, că Putin l-a felicitat pentru acordul privitor la Gaza.
În urma acelui apel, Witkoff s-a întâlnit la Miami cu Kirill Dmitriev, un alt consilier de top al Kremlinului, potrivit unui interviu acordat de Dmitriev pentru Axios. Oficialul rus a declarat că a petrecut trei zile în Miami, începând cu 24 octombrie.
Apoi, pe 29 octombrie, Dmitriev şi Uşakov au vorbit la telefon în limba rusă şi au dezbătut cât de puternic ar trebui Moscova să insiste asupra cererilor sale în orice propunere de pace, potrivit unei alte înregistrări analizate de Bloomberg. Cei doi consilieri ai lui Putin au luat în considerare diverse opţiuni, dar Uşakov a susţinut să se ceară „maximumul” în propunerile adresate Casei Albe. El şi-a exprimat îngrijorarea că SUA ar putea interpreta greşit orice propunere şi ar putea elimina anumite elemente, dar apoi ar putea pretinde că există un acord, ceea ce ar risca să pună capăt negocierilor, i-a spus el colegului său. Dmitriev, care conduce şi Fondul Rus de Investiţii Directe, a sugerat să fie împărtăşit un document în mod informal şi a spus că era încrezător că, chiar dacă SUA nu ar accepta în totalitate versiunea Rusiei, ar face cel puţin ceva foarte apropiat de aceasta. Ulterior, el l-a asigurat pe Uşakov că se va ţine de ceea ce i s-a spus să spună şi că Uşakov ar putea discuta documentul mai târziu cu „Steve”.
Ucraina sub presiune
De atunci, însă, Ucraina a fost supusă unei presiuni acerbe pentru a accepta propunerea pe care Witkoff a redactat-o cu ajutorul omologilor săi de la Kremlin. Oficialii americani au ameninţat că vor întrerupe sprijinul informaţional crucial acordat armatei ucrainene dacă Zelenski refuză să accepte propunerea, deşi Kievul a obţinut între timp unele concesii şi a convins SUA să încetinească ritmul negocierilor, după discuţiile de duminică de la Geneva cu secretarul de stat Marco Rubio. Conform termenilor propuşi iniţial de SUA la începutul acestei luni, Ucraina ar fi trebuit să-şi retragă trupele din unele părţi ale regiunii Donbas din estul ţării, pe care Rusia nu a reuşit să le cucerească prin forţă militară. Zona ar fi devenit o zonă tampon, neutră şi demilitarizată, recunoscută internaţional ca aparţinând Rusiei. Moscova ar fi obţinut, de asemenea, recunoaşterea de facto a pretenţiilor sale asupra regiunilor Crimeea, Luhansk şi Doneţk. Cea mai mare parte a restului liniei frontului, inclusiv în Herson şi Zaporojie, ar fi urmat să fie efectiv îngheţată.
Acestea sunt câteva dintre condiţiile pe care Witkoff şi Uşakov par să le fi prevăzut în timpul convorbirii lor telefonice de luna trecută. Ucraina şi aliaţii săi europeni au insistat însă că războiul ar trebui să înceteze de-a lungul liniilor de front actuale. „Îţi spun sincer, ştiu ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace”, a declarat Witkoff. „Doneţk şi poate un schimb de teritorii undeva. Dar spun că, în loc să vorbim astfel, să vorbim mai optimist, pentru că eu cred că vom ajunge la un acord. Preşedintele îmi va acorda mult spaţiu şi libertate de acţiune pentru a ajunge la un acord”, a adăugat el. „Ok”, a răspuns Ushakov. „Sună bine”.
Trump: Rusia „face concesii” şi Ucraina este „mulţumită”
Preşedintele american Donald Trump a afirmat că Rusia „face concesii” în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, iar Kievul este „mulţumit” de modul în care decurg negocierile, transmite Sky News. În declaraţiile făcute reporterilor la bordul avionului Air Force One, în timp ce se îndrepta spre proprietatea sa din Florida pentru a sărbători Ziua Recunoştinţei, Donald Trump a afirmat că „facem progrese” în ceea ce priveşte acordul şi că ar fi dispus să se întâlnească atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski, odată ce aceştia vor fi aproape de a ajunge la un acord. El a mai spus că termenul limită anunţat anterior, joi, de Ziua Recunoştinţei, nu mai este valabil şi că planul iniţial de pace în 28 de puncte al Casei Albe, care a stârnit atâta îngrijorare la Kiev, „era doar o schiţă”.
Întrebat dacă Ucrainei i s-a cerut să cedeze prea mult teritoriu, Trump a sugerat că „în următoarele câteva luni, Rusia ar putea oricum să obţină acele teritorii”.
Concesiile Moscovei sunt promisiunea de a înceta luptele „şi de a nu mai ocupa teritoriu”, a spus el. „Termenul limită pentru mine este atunci când se va termina”, a adăugat el. „Şi cred că toată lumea este obosită de luptă în acest moment”, a adăugat preşedintele. Înainte de a se urca în avion, Trump a afirmat că între cele două părţi mai există doar câteva „puncte de dezacord”.
Negociatorul Steve Witkoff se va întâlni cu Vladomir Putin la Moscova săptămâna viitoare, a spus preşedintele, în timp ce secretarul armatei americane, Daniel Driscoll, urmează să se deplaseze la Kiev pentru discuţii în această săptămână.
Trei persoane suspectate de spionaj în favoarea Rusiei au fost arestate la Paris
Trei persoane au fost arestate şi au fost puse sub acuzare la Paris în cadrul unei duble anchete, pentru spionaj economic în beneficiul Moscovei şi ingerinţă, declanşată după descoperirea unor afişe pro-ruse pe Arcul de Triumf din capitala franceză, relatează AFP.
Unul dintre cei puşi sub acuzare, Viaceslav P., un rus de 40 de ani, a fost recunoscut în imaginile surprinse de camerele de supraveghere în timp ce lipea, la începutul lunii septembrie, aceste afişe de glorificare a Rusiei, a precizat Parchetul. El ar fi raportat apoi la telefon conducătoarei grupului, o femeie cu cetăţenie franceză şi rusă în vârstă de 40 de ani, care este suspectată că ar fi abordat cadre de conducere ale unor companii franceze pentru a obţine informaţii economice.
Anna M., născută în Rusia, se afla de la începutul anului în vizorul Direcţiei Generale de Securitate Internă (DGSI), care a detectat „acţiuni susceptibile de a aduce atingere intereselor fundamentale ale ţării” şi a deschis o anchetă preliminară. În martie, a fost numit un judecător de instrucţie, care a anchetat în special „colaborarea cu o putere străină”, o infracţiune pedepsită cu 10 ani de închisoare.
A treia persoană încarcerată este un bărbat de 63 de ani născut în Seine-Saint-Denis, Vincent P. Un al patrulea suspect, Bernard F., în vârstă de 58 de ani, născut la Paris, a reuşit să scape de arestul preventiv, dar a fost plasat sub control judiciar strict, care îl obligă să se prezinte o dată pe săptămână la secţia de poliţie şi să predea actele de identitate şi îi interzice, de asemenea, orice activitate asociativă legată de „politica internaţională a Franţei, politica Rusiei sau ajutorul acordat persoanelor afectate de conflictul armat ruso-ucrainean”.
Asociaţia la umbra căreia acţionau suspecţii, care, potrivit bănuielilor DGSI, servea drept acoperire pentru aceste activităţi de spionaj şi destabilizare, numită SOS Donbas („Sud Ouest Solidarité Donbass”), fusese înregistrată în septembrie 2022 la prefectura Pyrénées-Atlantiques. Ea se prezintă ca o organizaţie de ajutor umanitar pentru civilii din această regiune a Ucrainei devastată de război şi controlată în mare măsură, deşi nu în totalitate, de Moscova.
China avertizează că va „zdrobi” eforturile străine de a interveni în Taiwan
China a avertizat, miercuri, că va ”zdrobi” orice încercare străină de a interveni în Taiwan, după ce Japonia a anunţat planuri de a amplasa rachete pe o insulă situată în apropierea Taiwanului, guvernat democratic, relatează Reuters. ”Avem voinţa fermă, determinarea puternică şi capacitatea solidă de a ne apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtătorul de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan din China, într-o conferinţă de presă, ca răspuns la o întrebare privind desfăşurarea planificată. ”Vom zdrobi orice interferenţă străină”, a adăugat.
Beijingul consideră Taiwanul ca fiind teritoriul său şi nu a exclus utilizarea forţei pentru a prelua controlul asupra acestuia. Guvernul insulei respinge pretenţiile de suveranitate ale Beijingului şi afirmă că numai poporul taiwanez poate decide viitorul său. ”Amplasarea de către Japonia a armelor ofensive în zone adiacente regiunii taiwaneze a Chinei este extrem de periculoasă, creând în mod deliberat tensiuni regionale şi provocând confruntări militare”, a mai declarat Peng.
Inundaţii record în Thailanda, unde s-au înregistrat precipitaţii care apar o „dată la 300 de ani”
Anumite regiuni din Thailanda se confruntă cu inundaţii record, care au provocat moartea a cel puţin 18 persoane şi au determinat autorităţile să trimită nave militare şi elicoptere pentru a sprijini eforturile de salvare, transmite BBC. Potopul a lovit zece provincii din sudul ţării în ultima săptămână, oraşul Hat Yai, un centru de afaceri situat la graniţa cu Malaezia, înregistrând cea mai puternică precipitaţie din ultimii 300 de ani - 335 mm într-o singură zi.
Fotografiile arată vehicule şi case scufundate în oraş, în timp ce locuitorii disperaţi aşteaptă să fie salvaţi pe acoperişurile caselor lor. Ploile neîncetate au devastat şi ţările vecine. În Vietnam, numărul morţilor a crescut la 91 într-o săptămână, în timp ce în Malaezia, peste 19.000 de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele.
Peste 2 milioane de persoane din Thailanda au fost afectate de inundaţii, dar doar 13.000 au fost mutate în adăposturi.
