Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Sri Lanka: Autoritățile știau de două săptămâni că se pregătesc atacuri

Ziarul de Vrancea
21 apr 2019 278 vizualizări

Serviciile secrete cunoșteau chiar și numele unor potențiali teroriști, dar scrisoarea lor nu ar fi ajuns la membrii Guvernului n un ministru nu exclude varianta unei lovituri de stat

Atentatele coordonate din duminica Paștelui care au lovit mai multe biserici și hoteluri, au fost comise de șapte atacatori sinucigași care fac parte dintr-o grupare islamistă locală denumită National Thowfeek Jamaath, a anunțat ieri un oficial guvernamental. Toți cei șapte atacatori sunt cetățeni din Sri Lanka, dar autoritățile suspectează că aceștia ar avea legături cu alte grupări islamiste din afara țării, a declarat ministrul Sănătății, Rajitha Senaratne.  O analiză a cadavrelor suspecților indică în mod clar că aceștia erau atacatori sinucigași, a declarat Ariyananda Welianga, un anchetator guvernamental. Oficialul a precizat că majoritatea atentatelor cu bombă au fost comise de un singur atacator, doar la Hotelul Shangri-La din Colombo au fost doi teroriști. Poliția a comunicat că 24 de persoane au fost reținute în legătură cu atentatele, care încă nu au fost revendicate de nicio grupare.

Autoritățile din Sri Lanka au fost avertizate cu două săptămâni înainte de atacuri și erau la curent cu numele suspecților, a informat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Rajitha Senaratne. „Pe 4 aprilie, cu 14 zile înainte ca aceste incidente să aibă loc, am fost informați cu privire la ele. Pe 9 aprilie, șeful serviciilor secrete a redactat o scrisoare iar în această scrisoare apar numele mai multor membri ai organizației teroriste. Prim-ministrul Ranil Wickremesinghe nu a fost informat de aceste scrisori și informări”, a declarat ea. Premierul Wickremesinghe a recunoscut anterior că serviciile secrete erau la curent cu informații privind un posibil atac asupra bisericilor, însă el a afirmat că miniștrii nu cunoșteau aceste detalii și că guvernul ar trebui să investigheze „de ce nu au fost luate măsurile de precauție necesare”. Ministrul Telecomunicațiilor, Harin Fernando, a postat duminică noaptea pe Twitter imagini cu un memoriu de la serviciile secrete, de pe 11 aprilie, în care se vorbește despre un posibil atac. Fernando a declarat pentru BBC că guvernul nu exclude posibilitatea unei tentative de lovitură de stat.

Un miliardar danez și-a pierdut trei copii

Trei dintre cei patru copii ai proprietarului magazinului online Asos, Anders Povlsen, au murit în atacurile teroriste din Sri Lanka, a anunțat un purtător de cuvânt. Povlsen, în vârstă de 46 de ani, este cel mai bogat om din Danemarca și este considerat persoana cu cea mai mare întindere de pământ în Scoția după ce a cumpărat mai multe proprietăți istorice. El și soția sa, Anne Storm Pedersen, dețin în jur 80.900 de hectare de pământ în Scoția și plănuiesc să protejeze zona pentru viitoarele generații readucând-o în starea sa naturală. Averea lui Povlsen este estimată la 7,9 miliarde de dolari. „Pot confirma că trei copii au fost uciși. Nu avem alte comentarii și vă rog să respectați dreptul la intimitate al familiei în aceste momente”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Atacurile din duminica Paștelui care au avut loc în Sri Lanka și s-au soldat cu cel puțin 290 de morți și peste 500 de răniți au fost coordonate cu ajutorul unei rețele internaționale de teroriști, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Rajitha Sanaratne.

De asemenea, președintele Maithripala Sirisena va cere ajutor străin pentru a urmări această pistă.

Cele trei mari provocări pentru președintele-comediant

Timp de 20 ani, Volodimir Zelenski a aruncat în derizoriu scena politică ucraineană în calitate de actor de comedie, însă acum, devenit președinte, se va confrunta cu provocări extrem de serioase, cu interlocutori redutabili, indiferent dacă este vorba de Vladimir Putin, FMI sau o clasă politică ostilă, comentează France Presse.

A fost argumentul esențial al adversarului său, președintele în exercițiu Petro Poroșenko: "Un actor fără experiență nu poate purta un război cu agresorul rus". Volodimir Zelenski moștenește un conflict care a produs aproape 13.000 de morți în cinci ani și care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier și industrial și asupra unei părți a frontierei sale cu Rusia. Kievul și Occidentul acuză Moscova că îi susține militar pe separatiștii pro-ruși care controlează aceste regiuni, lucru pe care autoritățile ruse îl neagă, în ciuda dezvăluirilor mai multor media. Acordurile de la Minsk de la începutul lui 2015, semnate sub egida Parisului, Berlinului și Moscovei, au permis reducerea în intensitate a luptelor, fără a pune capăt conflictului și fără a aduce o soluție politică. Zelenski a promis duminică seară că va "relansa" acest proces, după ce în campania electorală a lansat ideea de a asocia și SUA sau Marea Britanie la procesul de pace.

Aproape de un colaps financiar

Deși s-a declarat dispus să negocieze cu președintele rus Vladimir Putin, el rămâne ferm: aceste teritorii trebuie să revină pe deplin sub control ucrainean, fără statut special. În opinia politologului Mikola Davidiuk, mai mult decât o soluție militară, "el va încerca cu orice preț fie să încheie acorduri direct cu Putin, fie să folosească metode politico-diplomatice cu ajutorul Uniunii Europene și al Statelor Unite".

Dorind să întindă mâna locuitorilor din aceste teritorii, Zelenski a promis la sfârșitul campaniei un "război al informării" care va urmări să îi convingă de faptul că "Ucraina are nevoie de ei și că ei au nevoie de Ucraina", dar și "măsuri umanitare" pentru ei. Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internațional (FMI). Însă creditele au fost deblocate în tranșe mici, din cauza dificultății de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupției cerute în schimbul ajutorului. Așteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranșe, de 1,3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situație precară. "În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari de datorie publică și nu se știe exact cum va face asta", avertizează Oleksandr Parașici, analist al băncii Concorde Capital, subliniind "importanța critică" de a continua colaborarea cu FMI. Rămâne de văzut dacă viitorul președinte va intenționa să convingă populația care l-a votat masiv că trebuie să accepte măsuri de austeritate, în contextul în care Ucraina este una din cele mai sărace țări din Europa.

Fără majoritate în Parlament

Zelenski a insistat că vrea să amelioreze condițiile de viață pentru a limita plecarea masivă a forței de muncă spre statele vecine membre ale UE. El se arată în schimb ferm în privința corupției, cerință majoră a statelor occidentale, care nu și-au ascuns nemulțumirea în ultimii ani în fața lipsei de progrese împotriva acestui flagel. El a angajat deja un fost ministru de finanțe respectat în mediile financiare, Oleksandr Daniliuk.

În opinia politologului Mikola Davidiuk, "primul risc, și cel mai important, nu este legat de armată și nici de război, ci de formarea echipei sale". Deși spune că vrea să modernizeze puterea introducând o procedură de destituire, mutând președinția într-un “spațiu deschis” sau deplasându-se cu zboruri obișnuite, Zelenski nu are majoritate în parlament pentru a forma un guvern.

Alegerile legislative nu sunt prevăzute decât la 27 octombrie, o perioadă lungă pentru viața politică ucraineană. Iar a le devansa pentru a beneficia de elanul de la prezidențiale este extrem de complicat din punct de vedere legal. "Zelenski va avea mari dificultăți în a-și asigura sprijinul parlamentului", care îi va fi "extrem de ostil", spune Anatoli Oktisiuk, de la centrul de analiză Democracy House.

Potrivit acestui expert, o altă dificultate vor fi "relațiile cu oligarhii", extrem de puternici în Ucraina, și în primul rând cu Igor Kolomoiski, adversar feroce al lui Petro Poroșenko și acuzat că a organizat candidatura lui Zelenski.

Rusia speră la relații mai bune

Premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat ieri că Moscova are „o șansă” de a-și îmbunătăți relațiile cu Ucraina după alegerea noului președinte ucrainean. Medvedev a adăugat totuși că „nu-și face iluzii” cu privire la Zelenski, afirmând că, „fără îndoială, noul șef al statului va utiliza aceeași retorică față de Rusia ca cea din timpul campaniei sale” electorale.

După procesarea a 96,39% din procesele verbale, Volodimir Zelenski a câștigat alegerile prezidențiale cu un scor zdrobitor de 73,14% din voturi, depășându-l net pe președintele în exercițiu Petro Poroșenko, care a acumulat 24,53% din sufragii.

Algeria: Cinci miliardari, arestați în cadrul unei anchete anticorupție

Cinci miliardari algerieni au fost arestați în cadrul unei anchete anticorupție, a anunțat ieri televiziunea algeriană de stat, citată de Reuters. Cele cinci persoane arestate sunt Issad Rebrab, considerat cel mai bogat om de afaceri în această țară bogată în resurse energetice, și patru frați din familia Kouninef, considerată o apropiată a fostului președinte Abdelaziz Bouteflika, potrivit sursei citate.

SUA nu intenționează să schimbe regimul din Iran pe cale militară

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a afirmat că țara sa nu intenționează o schimbare de regim în Iran pe cale militară, relatează luni portalul american Axios. Pompeo a făcut această declarație într-o întâlnire recentă cu ușile închise cu membri ai comunității americano-iraniene la hotelul Renaissance Dallas (statul Texas), conform Axios, care citează trei surse prezente la această întâlnire. În cursul acestei reuniuni, șeful Departamentului de Stat a ținut un scurt discurs în deschidere, trecând imediat la o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Unul dintre participanți l-a întrebat care ar fi opțiunea dacă nu va exista nicio schimbare în sistemul politic din Republica Islamică, la care Pompeo a răspuns: “Suntem atenți să nu utilizăm limbajul schimbării de regim”, insistând că administrația președintelui Donald Trump nu va interveni militar în Iran. Întrebat dacă SUA au luat în calcul o lovitură de stat în această țară, Mike Pompeo a răspuns evaziv, potrivit EFE. “Chiar dacă ar fi fost luată în considerare, credeți că v-aș spune?”, a spus el în glumă. “Misiunea noastră este de a le oferi oportunitatea, capacitatea de a crea oportunități, de a crea acest lucru, de a oferi sprijin pentru tranziție”, a adăugat Pompeo, potrivit căruia Washingtonul este interesat ca la conducerea Iranului să se afle “un grup de lideri nerevoluționari”.

În mai 2018, Washingtonul a decis să denunțe tratatul nuclear semnat cu Iranul în 2015, afirmând că Teheranul profită de acest acord pentru dezvoltarea programului său de înarmare nucleară, abordare respinsă de celelalte țări semnatare: Rusia, China, Franța, Marea Britanie și Germania. Drept urmare, SUA au reinstituit sancțiunile împotriva Iranului și au inclus, printre altele, pe lista sa de organizații teroriste Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.