Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Sediile puterii din Brazilia, sub control, după asaltul bolsonariștilor

Ziarul de Vrancea
8 ian 2023 482 vizualizări

Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a anunțat că-și va relua activitatea începând de luni în biroul său din Brasilia - luat cu asalt duminică, la fel ca Congresul și Curtea Supremă, de către sute de susținători ai predecesorului său de extremă dreapta Jair Bolsonaro.

“Puciștii care au promovat distrugerea proprietăților publice la Brasilia sunt pe cale să fie identificați și vor fi pedepsiți. Mâine (luni), ne vom relua munca la Palatul Planalto. Democrație întotdeauna”, a scris pe Twitter șeful de stat de stânga, care a înspectat clădirile vandalizate după ce a revenit la Brasilia duminică seara târziu.

După mai multe ore de haos, forțele de ordine au preluat controlul asupra clădirilor invadate de către sute de manifestanți anti-Lula și au arestat peste 200 de persoane, potrivit ministrului bralizian al Justiției și Securității Flavio Dino. Zona a fost încercuită și izolată de către autorități.

Însă bolsonariștii - majoritatea purtând tricoul galben al Seleçao - selecționata de fotbal a Braziliei - un simbol pe care și l-au însușit - au reușit să forțeze cordoanele de securitate. Ei au provocat pagube considerabile în cele trei palate uriașe - adevărate comori ale arhitecturii moderne, în care se află numeroase opere de artă.

Tablouri de o valoare inestimabilă au fost avariate - inclusiv “Mulatrele” al pictorului modernist Di Cavalcanti, expus la palatul prezidențial - care a fost găurit de mai multe ori. Pe rețele de socializare au fost puse în circulație înregitrări video în care apar birouri parlamentare vandalizate. Un manifestat s-a așezat pe fotoliul președintelui Senatului - la fel ca susținătorii lui Donald Trump care au luat cu asalt Capitoliul în urmă cu doi ani. Potrivit CNN, manifestanți au dat foc covorului din salonul Congresului, care a fost necesar să fie inundat pentru a stinge incendiul.

Un sindicat de presă a anunțat agresarea a cinci jurnaliști. Printre aceștia se află și un fotograf AFP, care a fost bătut și i s-a furat tot materialul. “Noi nu recunoaștem acest Guvern, pentru că este ilegitim”, a declarat Victor Rodrigues. “Nu vom da înapoi. Vom pleca de aici, dar ne vom întoarce”, a amenințat el.

“Ne vom întoarce”

Strigătul adunării - “Intervenție militară!” - în vederea îndepărtării lui Lula de la putere - a continuat să fie strigat de mulțimea care a rămas în apropierea Congresului în aceste ore, în pofida gazelor lacrimogene și tunurilor cu apă ale poliției. Jair Bolsonaro se află în Statele Unite, unde a plecat cu două zile înainte de învestirea lui Lula, refuzând astfel să-i predea eșarfa prezidențială celui care l-a întrânt cu un scor mic în alegerile prezidențiale din octombrie. Într-o serie de mesaje pe Twitter, el a condamnat - fără fermitate - “degradările și invaziile clădirilor publice”. Însă totodată el a “respins acuzațiile fără probe” ale succesorului său, potrivit cărora ar fi încurajat aceste violențe.

Mai mulți dintre aliații săi s-au desolidarizat de violențele de duminică - inclusiv Valdemar Costa Neto, președintele PL, partidul lui Bolsonaro, care și-a exprimat regretul față de “o zi tristă pentru națiunea braziliană”. Guvernatorul districtului federal Brasilia, Ibaneis Rocha, alt aliat al lui Jair Bolsonaro, i-a prezentat scuze președintelui Lula într-o înregistrare video. El i-a catalogat pe cei care se fac vinovați de vandalizarea clădirilor publice “adevărați vandali” și “adevărați teroriști”. “Supravegheam împreună cu ministrul (Justiției) Flavio Dino toate aceste mișcări. În niciun moment nu am crezut că aceste manifestații vor lua astfel de proporții”, a dat el asigurări.

Aceste distrugeri au provocat o avalanșă de condamnări în lume. Președintele francez Emmanuel Macron i-a transmis lui Lula că poate “conta pe susținerea de nezdruncinat a Franței”. Omologul său american Joe Biden a denunțat drept “scandaloase” violențele manifestanților.

Ucraina neagă că Rusia a ucis 600 de militari ucraineni într-un atac cu rachete

 în apropiere de Bahmut și Soledar nu e nicio bucată de pământ unde ocupantul nu și-a dat viața pentru ideile nebune ale stăpânilor regimului rus, a spus Zelenski în discursul zilnic

Ucraina a calificat drept “propagandă” anunțul Rusiei că a ucis sute de militari ucraineni într-un atac cu rachete, relatează bbc.com. “Este doar încă o manifestare a propandei ruse”, a afirmat Serhiy Cherevaty, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

Duminică, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat că Rusia a ucis peste 600 de militari ucraineni într-un atac masiv cu rachete asupra clădirilor din estul Ucrainei care găzduiesc temporar forțele ucrainene. A spus că atacul de la Kramatorsk a fost răzbunare pentru atacul mortal al Ucrainei de la începutul acestui an asupra unei cazărmi rusești din Makiivka, într-o parte a regiunii Donețk controlată de forțele Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, duminică, într-un nou discurs, că lumea a văzut că Rusia minte chiar și când atrage atenția asupra situației de pe front, el subliniind că nicio încercare a rușilor de a manipula diplomația și politica nu va mai funcționa.

Zelenski a menționat că la Bahmut și Soledar se duc lupte grele în continuare, însă rușii au înregistrat acolo pierderi semnificative: “ În apropierea acestor două orașe nu este nicio bucată de pământ unde ocupantul nu și-a dat viața pentru ideile nebune ale stăpânilor regimului rus. Acesta este unul dintre cele mai sângeroase locuri din prima linie”. Volodimir Zelenski a spus și că armata ucraineană a doborât duminică trei elicoptere rusești, dar și drone. Situația din prima linie nu s-a schimbat semnificativ în prima săptămână a anului, a adăugat el.

Miile de conturi deblocate de Musk riscă să ducă la o explozie a dezinformării

Sub conducerea lui Elon Musk, Twitter a deblocat recent zeci de mii de conturi, dintre care unele aparțin adepților teoriei complotului sau opozanților vaccinării, cu riscul de a relansa fenomenul dezinformării pe rețeaua de socializare, informează AFP. Potrivit dezvoltatorului Travis Brown, citat de mai multe organizații, peste 27.000 dintre conturile redeschise fuseseră suspendate din motive de dezinformare, hărțuire și manifestări ale urii.

Contactat de AFP, el a afirmat că lista sa este incompletă și că numărul acestor conturi ar putea fi mult mai mare. “Restabilirea acestor conturi va face ca platforma să fie foarte căutată de cei care vor să răspândească informații false”, atrage atenția Jonathan Nagler, co-director al Centrului pentru rețele sociale și politică al New York University (NYU). “Și va exista mai puțină moderare a discursurilor urii, ceea ce va face ca rețeaua să fie mai puțin ospitalieră pentru mulți utilizatori”, adaugă el.

Printre personalitățile care au revenit pe rețea se numără figuri antivaccinare precum cardiologul Peter McCullough sau medicul Robert Malone, care a fost suspendat, în urmă cu un an, pentru că a atras atenția asupra riscului presupus al vaccinurilor împotriva coronavirusului, fără a oferi ca dovezi informații verificate.

De la ridicarea suspendării contului său, Robert Malone, care are peste 869.000 de abonați, a postat mai multe mesaje care distribuie informații false despre vaccinul împotriva COVID-19. Printre foștii paria care acum au primit din nou acces la rețeaua de socializare se numără de asemenea și ex-președintele Donald Trump, care, pentru moment, își respectă totuși promisiunea de a nu reveni și de a nu utiliza decât rețeaua de socializare Truth Social, pe care a creat-o el însuși în urmă cu an.

Mike Lindell face parte dintre cei care au reaprins flacăra, comentează AFP. Suspendat de două ori în 2021, președintele director general al companiei My Pillow și susținător necondiționat al lui Donald Trump a făcut apel, imediat ce i s-a deblocat contul, “să se topească mașinile electronice de vot și să se transforme în gratii de închisoare”. O referire directă la teoria complotului conform căreia numărarea voturilor la scrutinul prezidențial din 2020 a fost manipulată cu ajutorul mașinilor de vot, ceea ce nu a fost niciodată demonstrat.

Reprimită de asemenea pe Twitter este și militanta de extremă-dreapta Pamela Geller, prezentată de organizația juridică de luptă împotriva extremismului Southern Poverty Law Center drept “unul dintre cele mai flamboaianți activiști anti-musulmani din SUA”. La începutul săptămânii trecute, creatoarea site-ului The Geller Report a postat un mesaj despre subiectul studenților musulmani care s-au plâns că un profesor le-a arătat reprezentări cu profetul Mahomed.

“Nu l-au decapitat deja?”, a scris ea pe Twitter, cu referire la moartea profesorului francez de istorie și geografie Samuel Paty, la periferia Parisului, în octombrie 2020. “În epoca Musk, super-propagatorii dezinformării se simt încurajați, iar cititorii au mai puțin elemente la dispoziție despre fiabilitatea surselor”, a subliniat Jack Brewster, din partea observatorului media NewsGuard.

La mijlocul lunii decembrie, Twitter a precizat într-o postare pe platforma sa că “o suspendare permanentă este o măsură disproporționată pentru încălcarea regulilor” rețelei de socializare.

Elon Musk a precizat apoi că Twitter “rămâne hotărât în a împiedica orice conținut periculos” pe site-ul său, precum și “actorii rău intenționați”. “Conturile deblocate vor trebui întotdeauna să respecte regulile”, a adăugat el. Deși Musk a precizat recent că intenționează să cedeze conducerea Twitter, “va fi nevoie de mai mult pentru a repara” platforma, avertizează Nora Benavidez, din partea observatorului media Free Press. Va fi nevoie, atrage ea atenția, să se adopte “o serie de măsuri pentru a reveni asupra schimbărilor lui Musk, pentru a investi din nou în moderare și pentru a restructura guvernarea platformei”.

Stoltenberg: NATO nu poate garanta o aderarea a Finlandei și Suediei în 2023

Suedia și Finlanda ar putea adera la NATO în 2023, estimează secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, dar nu poate garanta acest lucru, decizia depinzând de parlamentele turc și ungar. “Mă aștept (ca aderarea să aibă loc în 2023), dar nu voi garanta data exactă, pentru că este vorba, bineînțeles, despre o hotărâre suverană a Parlamentului turc și a Parlamentului ungar, care nu au ratificat încă acordul”, a declarat duminică, într-un interviu acordat AFP, Jens Stoltenberg.

Ungaria și mai ales Turcia blochează din mai aderarea celor două țări nordice la NATO.

Premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat duminică, anterior, că “Turcia confirmă că noi am făcut ceea ce am spus vom face, dar ea spune că vrea de asemenea lucruri pe care nu putem și nu vrem să i le dăm”, vorbind despre aderarea Suediei la NATO la o Conferință privind apărarea și securitatea, în prezența lui Jens Stoltenberg. “Suntem convinși că Turcia va lua o decizie. Numai că nu știm când”, a declarat Ulf Kristersson. “Decizia este în terenul Turciei”, a subliniat el.

Această decizie depinde de mai mulți factori de politică internă turcă. La sfârșitul lui decembrie, Ankara a salutat “măsuri pozitive” adoptate de către Stockholm, dar a cerut “alți pași importanți” pentru a-și ridica obiecțiile față de intrarea Suediei în NATO, anunța atunci ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu.

El făcea aceste declarații la doar câteva zile după ce Curtea Supremă a Suediei refuza să-l extrădeze pe jurnalistul Bülent Kenes, cerută de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În marja Conferinței de duminică, ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto a reafirmat că Finlanda va adrea la NATO odată cu Suedia, vecina sa. “Finlanda nu se grăbește atât de tare să intre în NATO încât să nu aștepte ca Suedia să obțină unda verde”, a declarat presei Pekka Haavisto.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.