MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rușii bombardează masiv aeroporturile ucrainene
înainte de sosirea anunţată a primelor avioane F-16, Moscova a intensificat atacurile asupra infrastructurii aeriene
Explozii au luminat cerul Ucrainei marţi înainte de răsărit, în timp ce apărarea aeriană ucraineană respingea un atac rusesc asupra micului oraş Starokostiantîniv, din vestul Ucrainei, unde se află o bază aeriană importantă, care este o ţintă frecventă a loviturilor Moscovei. Atacul intervine în condiţiile în care primele avioane occidentale F-16 sunt aşteptate să sosească luna aceasta, relatează Reuters.
Kievul se confruntă cu provocări în timp ce încearcă să îşi reconstruiască forţele aeriene epuizate şi se pregăteşte să desfăşoare primele avioane F-16 fabricate de SUA, avioane de luptă pe care Rusia este hotărâtă să le doboare la sol sau să le distrugă.
Oficialii ucraineni nu au dezvăluit unde va fi baza avioanelor F-16, dar Moscova a declarat, după un atac asupra Starokostiantîniv de joia trecută, că a vizat aerodromuri ucrainene despre care crede că vor găzdui aeronavele occidentale. Ucraina speră că aceste avioane îi vor spori forţele, care se luptă să respingă asaltul rusesc de-a lungul liniei frontului, o ofensivă în care sunt folosite bombe planante devastatoare, pe care F-16 le-ar putea distruge.
Baza aeriană de la Starokostiantîniv a fost atacată frecvent, încă din primele zile ale invaziei Rusiei din februarie 2022, inclusiv cu drone şi rachete hipersonice. Locuitorii acestui avanpost militar istoric poreclit Starkon, din regiunea Hmelnîţki din Ucraina, - aproximativ 30 000 de persoane - au învăţat să se adapteze la pericolul constant. "Pe scurt, este "distractiv" să trăieşti aici", a declarat Vasîl Muliar, oficial al oraşului şi expert în cultura locală, cu un zâmbet ironic, vorbind după atacul recent.
Un purtător de cuvânt al forţelor aeriene ucrainene a declarat că loviturile asupra bazei au prezentat "anumite dificultăţi", dar nu vor submina livrarea de F-16 sau utilizarea lor în luptă. Oficialii sunt însă rezervaţi în ceea ce priveşte detaliile atacurilor asupra unor obiective precum baze militare şi infrastructuri critice, menţionează Reuters.
Analiştii militari au declarat că ruşii au vizat probabil infrastructura bazelor aeriene, cum ar fi pistele şi facilităţile de depozitare, pentru a îngreuna aducerea avioanelor F-16 şi, atunci când acestea ajung, vor viza avioanele occidentale însele.
Armata ucraineană, care are puţine muniţii de apărare aeriană, va fi, de asemenea, probabil forţată să mute preţioasele avioane în jurul aerodromurilor, a declarat Justin Bronk, de la Royal United Services Institute. "Orice acoperire de apărare aeriană terestră poate fi saturată dacă ruşii au grijă să tragă suficiente rachete asupra unei ţinte", a spus el.
Olanda va începe în curând livrările de F-16 către Ucraina
Olanda va furniza în curând Ucrainei primul dintre cele 24 de avioane de luptă F-16 promise, a anunţat luni guvernul olandez, informează Reuters.
Autorizaţiile necesare pentru livrarea avioanelor către Ucraina au fost acordate, a declarat ministrul apărării, Kajsa Ollongren, într-o scrisoare adresată parlamentului pe care a transmis-o chiar înainte ca guvernul lui Mark Rutte să predea ştafeta, marţi, noului guvern de coaliţie format după luni şi luni de negocieri, în urma alegerilor de anul trecut.
Ministrul a evitat să precizeze câte avioane vor face parte din prima livrare şi când vor ajunge acestea în Ucraina, din motive de securitate.
Ţările de Jos au fost una dintre forţele motrice din spatele coaliţiei internaţionale formate pentru a furniza Ucrainei avioane F-16 ca să-şi consolideze apărarea aeriană împotriva Rusiei. Guvernul olandez a furnizat anterior avioane F-16 centrului de pregătire din România, unde piloţii şi personalul de la sol ucraineni sunt învăţaţi să piloteze şi să întreţină avioanele de luptă.
În aprilie, Ollongren a declarat că se aşteaptă ca livrările de F-16 promise de Danemarca, Ţările de Jos şi Statele Unite să înceapă în câteva luni.
Studiu: Milenialii nu sunt pregătiţi să devină cea mai bogată generaţie din istorie
Milenialii sunt pe cale să devină cea mai bogată generaţie din istorie, dar sunt ei gata să facă faţă afluxului mare de bani? Răspunsul se pare că este nu, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Knight Frank şi analizelor unor firme financiare, transmite CNBC.
Un imens transfer de avere, de 90.000 de miliarde de dolari, în următorii 20 de ani, va face probabil din mileniali ”cea mai bogată generaţie din istorie”, potrivit estimărilor companiei de consultanţă imobiliară la nivel global Knight Frank.
Firma a constatat că aşa-numita generaţie tăcută – cei născuţi între 1928 şi 1945 – şi baby boomers – născuţi între 1946 şi 1964 – ”vor preda frâiele” milenialilor – cei născuţi între 1981 şi 1996 – atunci când le vor transfera activele.
Milenialii sunt prezentaţi ca nişte cheltuitori leneşi şi frivoli, mai dornici să-şi deschidă portofelele pentru pâine prăjită cu avocado, în loc să economisească pentru o casă – deci cât de pregătiţi sunt ei în gestionarea fluxului seismic de venituri?
”Milenialii sunt foarte prost pregătiţi… nu sunt la fel de bine pregătiţi ca generaţia care generează bogăţie”, a declarat Salvatore Buscemi, cofondator şi director partener al firmei Brahmin Partners, pentru CNBC.
Până în momentul în care milenialii vor moşteni această bogăţie, ei vor avea 40 de ani şi s-ar putea să nu aibă aptitudinea de a-şi începe propria afacere sau de a investi, a explicat el.
”Nu au abilităţile pentru a putea face asta, pentru că nu a trebuit niciodată – nu au fost niciodată presaţi”, a spus el.
”Şi problema este dacă vor fi motivaţi mai târziu în viaţă să se forţeze să dobândească aceste seturi de abilităţi?” a întrebat Buscemi, adăugând că natura umană sugerează că oamenii sunt mai puţin înclinaţi să dobândească noi abilităţi pe măsură ce îmbătrânesc.
Generaţia milenială se va concentra probabil pe obiective pe termen scurt, în timp ce cei care îi preced sunt mai concentraţi pe economisirea pentru etape precum construirea familiei şi pensionarea, sugerează experţii.
Deşi milenialii au trecut prin criza financiară globală în 2008, ei sunt ”mai departe” de necazurile celui de-al Doilea Război Mondial şi de consecinţele acestuia, care au contribuit la formarea mentalităţii părinţilor lor despre bani, a menţionat un raport al RBC Wealth Management.
În plus, conform cercetărilor companiei de servicii financiare LendingClub, generaţia milenialilor este cea mai probabilă să trăiască de la un salariu la altul, deoarece această ”generaţie sandwich” trebuie să sprijine atât părinţii în vârstă, cât şi pe proprii lor copii.
Există, de asemenea, o diferenţă între oamenii care câştigă o avere şi cei care o moştenesc, punându-i pe cei din urmă într-un dezavantaj atunci când vine vorba de gestionarea averii sau de a face faţă pierderii acesteia.
”Oamenii care şi-au câştigat averea au un puternic centru de control intern”, a spus psihoterapeutul clinic Paul Hokemeyer, adăugând că persoanele care şi-au construit bogăţia au încredere în abilităţile şi capacitatea lor de a o câştiga din nou în cazul în care o pierd.
Cei care îşi vor moşteni averea vor fi mai nesiguri.
”Ştiu că pot supravieţui în grădina zoologică, dar nu sunt siguri de capacitatea lor de a supravieţui în junglă”, a spus Hokemeyer.
Psihoterapeutul, totuşi, a observat că milenialii tind să fie mai înţelepţi cu privire la puterea inerentă a bogăţiei şi să abordeze banii mai mult ca administratori care ”îi folosesc pentru a îmbunătăţi lumea în care se simt privilegiaţi să se afle”.
Mexic: cel puțin 19 morți în confruntări între traficanți de droguri
Războiul bandelor generează o nouă baie de sânge în Mexic. Cel puțin 19 persoane au fost ucise într-o confruntare între două carteluri ale drogurilor în statul Chiapas (sud), a anunțat luni Ministerul Securității. Într-un camion de marfă, „14 bărbați au fost găsiți uciși cu arme de foc, alți doi în cabină, doi pe partea laterală și un altul la aproximativ 100 de metri distanță”, a precizat ministerul într-un comunicat citat de Le Figaro.
Evenimentele au avut loc vinerea trecută în La Concordia, la câteva ore de mers cu mașina de granița cu Guatemala. Potrivit ministerului, primele investigații indică faptul că a fost vorba de o „ciocnire” între cartelul Sinaloa, unul dintre cele mai puternice din țară, și o facțiune rivală identificată drept „cartelul Chiapas și Guatemala”. Autoritățile subliniază că cele două grupări criminale „se luptă pentru controlul acestei zone de frontieră” și, potrivit comunicatului, „s-a stabilit că cel puțin patru dintre persoanele decedate aveau asupra lor cărți de identitate emise de guvernul guatemalez”.
După ce au primit sâmbătă un apel care semnala prezența unor cadavre pe un drum rural, polițiștii au descoperit persoanele ucise într-un camion de marfă, au precizat aceștia. În zona în care au avut loc aceste evenimente au fost arestați mai mulți bărbați care au legătură cu „traficul de droguri, traficul de persoane, contrabanda cu persoane și traficul de arme”, potrivit aceleiași surse.
La sfârșitul săptămânii trecute, guvernul federal a ordonat desfășurarea a 1.200 de soldați pentru a consolida securitatea de-a lungul frontierei cu Guatemala. Violențele s-au intensificat în statul Chiapas din cauza rivalităților dintre cartelurile Jalisco Nueva Generación și Sinaloa, cele mai mari două bande criminale din Mexic. La sfârșitul lunii mai, nouă persoane au fost ucise în două atacuri asupra candidaților la alegerile generale din 2 iunie. În iunie, autoritățile mexicane au transferat în adăposturi peste 4 000 de persoane, după mai multe zile de violențe legate de crima organizată în orașul Tula, la aproximativ o sută de kilometri nord de La Concordia.
Violențele legate de carteluri s-au soldat cu aproximativ 450 000 de morți și peste 100 000 de dispăruți în Mexic din 2006, când președintele de atunci Felipe Calderon (2006-2012) a lansat o ofensivă militară împotriva traficului de droguri.
WSJ: Țările NATO au pregătit noi măsuri de ajutor militar în cazul victoriei lui Trump în alegeri
Țările NATO au elaborat măsuri menite să ajute Ucraina în cazul în care Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale din SUA, potrivit BBC.
NATO va trimite un oficial civil de rang înalt în Ucraina ca parte a noilor măsuri menite să consolideze sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, care se așteaptă să fie anunțate la summitul alianței de la Washington de săptămâna viitoare, relatează Wall Street Journal, citând surse americane și NATO.
Măsurile vin pe fondul avansului forțelor de dreapta în Europa și a posibilității tot mai mari ca fostul președinte Donald Trump să revină la Casa Albă și să reducă sprijinul american pentru Ucraina, notează publicația.
NATO creează, de asemenea, un nou comandament în Wiesbaden, Germania, pentru a coordona furnizarea de echipamente militare Kievului și instruirea trupelor ucrainene, se arată în articol. Operațiunea, care se va numi NATO Security Assistance and Training for Ukraine, va implica aproximativ 700 de trupe americane și ale altor membri. Acestea vor prelua o mare parte din misiunea pe care armata americană o îndeplinește de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, scrie publicația.
După cum notează WSJ, noile inițiative sunt în lucru de luni de zile și au căpătat o nouă urgență după prestația slabă a președintelui Joe Biden în dezbaterea televizată cu Trump de joi – și declarațiile critice ale fostului președinte cu privire la banii americani cheltuiți pentru Ucraina.
NATO, și nu Washingtonul, va fi responsabilă pentru ajutorul și formarea militară, „astfel încât, chiar dacă SUA reduc sau retrag sprijinul pentru aceste eforturi, ele nu vor dispărea”, a declarat fostul ambasador al SUA la NATO Ivo Daalder pentru publicație.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
