Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia vrea război până la ultimul om în Ucraina

Ziarul de Vrancea
27 iun 2022 1192 vizualizări

Kremlinul a anunțat ieri că-și va termina ofensiva atunci când Kievul va capitula n după ce rachetele rusești au ucis cel puțin 18 persoane la un mall ucrainean, Zelenski cere comunității internaționale să declarat Rusia drept stat terorist

Kremlinul anunță marți că ofensiva sa în Ucraina se va termina atunci când autoritățile ucrainene capitulează, relatează AFP.

“Partea ucraineană poate pune capăt (războiului) în această zi. Trebuie să ordone unităților naționaliste să depună armele. Trebuie să le ordone militarilor ucraineni să depună armele și trebuie să pună în aplicare toate condițiile stabilite de Rusia”, declară un purtător de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

“Atunci totul se va termina într-o singură zi”, subliniază purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.

 

Atacul de la mall: Liderii G7 denunță o “crimă de război”

Un bombardament rusesc s-a soldat cu cel puțin 18 morți, într-un centru comercial din Ucraina, au anunțat marți autoritățile locale, provocând un val de condamnări ale liderilor G7, reuniți în Germania, care denunță o “crimă de război”. “Optspreze morți... (Transmit) condoleanțele mele sincere familiilor și rudelor. Salvatori continuă să acționeze”, a anunțat ieri șeful interimar al administrației regionale Poltava, Dmitri Lunin, referindu-se la bombardamentul de la Kremenciug, un oraș situat la 330 kilometri sud-est de Kiev și la peste 200 de kilometri de front.

Un bilanț precedent al serviciilor de salvare anunța, în noaptea de luni spre marți, 16 morți și 59 de răniți - dintre care 25 spitalizați. Acesta este “unul dintre cele mai sfruntate acte teroriste din istoria europeană”, a denunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a lovit “un oraș liniștit, un centru comercial obișnuit, în care se aflau femei, copii, civili obișnuiți”, a denunțat el.

Opt cvili au fost uciși, de asemenea, într-un atac aerian rus, într-un punct de distribuire a apei în estul Ucrainei, a acuzat Kievul, care a îndemnat G7 să pună capăt războiului.

“Atacurile fără discernământ vizând civili nevinovați constituie o crimă de război”, au denunțat luni seara liderii G7, reuniți în cadrul unui summit în sudul Germaniei, într-o “Declarație” în care “condamnă solemn atacul abominabil” de la Kremenciug și dau asigurări că Vladimir Putin “va da socoteală”.

Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat o “oroare absolută” și a îndemnat poporul rus “să vadă adevărul” în față. Această dramă “nu va face decât să consolideze hotărârea” Occidentului de a susține Ucraina, a declarat premierul britanic Boris Johnson.

Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, centrul comercial a fost atins de rachete antinavă de tip Kh-22 trase din bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tupolev 22 (Tu-22) din regiunea rusă Kursk.

La New York, un purtător de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a subliniat că beligeranții sunt obligați de dreptul internațional “să protejeze civilii și infrastructurile civile”. El a denunțat acest nou atac drept “întru totul deplorabil”.

La câteva ore după anunțarea bombardamentului de le Kremenciug, autoritățile ucrainene au anunțat alt atac aerian rus sângeros vizând civili, la Lîsîceansk, un buzunar ucrainean de rezistență, considerat strategic, în bazinul Donbas (est).

Susținere atât cât va trebui

Într-o alocuțiune prin videoconferință, înainte de anunțarea atacurilor de la Kremenciug și Lîsîceansk, Volodimir Zelenski le-a spus liderilor G7, reniți la castelul Elmau, în Alpii bavarezi, că “nu este momentul să se negocieze” cu Moscova și a insistat asupra “necesității unei susțineri depline, întregi, foarte operaționale a Ucrainei”, potrivit președinției franceze.

Cele Șapte puteri industriale - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, regatul Unit și Statele Unite - i-au promis să-l susțină “atât timp cât va trebui”. G7 va continua, în paralel, “să crească presiunea asupra lui Putin”, a dat asigurări Olaf Scholz, gazda summitului G7, printr-o nouă salvă de sancțiuni vizând economia rusă.

Occidentul, cu Statele Unite în frunte, vor să strângă lațul în jurul Moscovei, vizând mai ales industria rusă a Apărării, a anunțat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, și intenționează să dezvolte un “mecanism de plafonare a nivelului mondial al prețului petrolului rusesc”. G7 “se va coordona”, de asemenea, “pentru a folosi taxe vamale impuse produselor rusești, pentru a ajuta Ucraina”, potrivit aceleiași surse.

Zelenski: Statul rus a devenit cea mai mare organizație teroristă din lume

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski că “statul rus a devenit cea mai mare organizație teroristă din lume”. “Toată lumea trebuie să știe că a cumpăra sau a transporta petrol rusesc, a menține contactele cu băncile rusești, a plăti taxe și vamă statului rus înseamnă a da bani teroriștilor”, a arătat el.

“Atacul rusesc de azi asupra unui mall din Kremenciuk este unul dintre cele mai sfidătoare atacuri teroriste în istoria europeană. Un oraș pașnic, un mall obișnuit, cu femei, copii, civili de rând înăuntru... Înainte să sune alarma aeriană erau circa o mie de oameni. Din fericire, din câte știm până acum, mulți dintre ei au reușit să iasă la timp. Au fost scoși la timp. Dar înăuntru mai erau oameni: angajați, câțiva vizitatori... Doar teroriști complet nebuni, care nu ar trebui să aibă un loc pe pământ, pot ataca cu rachete un astfel de obiectiv. Și asta nu este o lovitură care nu a nimerit ținta, ci este o lovitură rusească calculată - exact la acest mall”, a afirmat Zelenski, în discursul transmis luni noapte.

Cel puțin 46 de morți, descoperiți într-un camion în Texas

Corpurie a cel puțin 46 de persoane au fost descoperite într-un camion, în apropiere de San Antonio, în Texas, în sudul Statelor Unite, scrie presa americană, un mijloc de transport utilizat frecvent de către migranți care intră în Statele Unite.

O astfel de călătorie este extrem de periculoasă, în măsura în care aceste vehcule sunt arareori climatizate, iar prsoanele din ele rămân rapid fără apă. “Am peluat până acum 46 de corpuri”, a anunțat șeful pompierilor din San Antonio, Charles Hood. El precizează că 16 persoane rănite - 12 adulți și patru copii - au fost de asemenea preluate și că erau “conștiente” în timp ce erau transportate către unități medicale. “Pacienții pe care i-am văzut aveau febră puternică, aveau insolație, sufereau de epuizare din cauza căldurii. N-am găsit urmă de apă în vehicul”, a enumerat șeful pompierilor.

Mai multe posturi locale de televiziune și un cotidian din San Antonio, un oraș situat la 240 de kilometri de frontiera cu Mexicul, au anunțat luni seara (ora locală) sinistra descoperire, iar imagini difuzate de postul KSAT surprindeau numeroase vehicule de poliție și ambulanțe la fața locului.

Ministrul mexican de Externe Marcelo Ebrard și-a exprimat regretul, pe Twitter, față de o “tragedie” și a anunțat că consulul mexican - în pofida faptului că “nu cunoaștem naționalitatea” victimelor - urma să se ducă la fața locului.

Guvernatorul republican al texasului Greg Abbott s-a sesizat imediat cu privire la această dramă și a aruncat vina pe președintele democrat Joe Biden. “Acești morți sunt (din vina lui) Biden. Ele sunt sunt rezultatul politicii sale mortale de deschidere a frontierelor”, a atacat el.

Sosiri de imigranți clandestini au crescut puternic după alegerea lui Joe Biden, în pofida faptului că acesta încearcă, de când s-a instalat la Casa Albă, să controleze afluxul migrației, încredințându-i acest dosar spinos vicepreședintei sale Kamala Harris. În 2017, o tragedie asemănătoare a marcat spiritele. Zece migranți au murit într-o remorcă supraîncălzită, parcată într-o parcare în apropiere de San Antonio.

Un lider al unei grupări jihadiste cu legături cu Al-Qaida, vizat într-un atac american cu dronă în Siria

Armata americană anunță că a efectuat un atac aerian în provincia siriană Idleb, vizând un lider al grupării jihadiste Hurras al-Din, apropiată Al-Qaida, relatează AFP. “Abu Hamzah al Yemeni se deplasa singur, pe motocicletă, când a avut loc lovitura”, anunță într-un comunicat Comandamentul Central (CENTCOM) al armatei americane. CENTCOM precizează că nu deține informații despre victime civile. “Eliminarea acestui lider de rang înalt va perturba capacitatea Al-Qaida de a comite atacuri vizând cetățeni americani, ai partenerilor noștri și civili nevinovați din întreaga lume”, subliniază CENTCOM.

Autoritățile americane au un “înalt grad de încredere” în faptul că atacul aerian - cu o dronă - l-a ucis pe liderul jihadist, potrivit unui conducător al operațiunii, citat de CNN.

Aceasta este a doua operațiune americană - în iunie -vizând conducători jihadiști de rang înalt în Siria. Forțe americane l-au prins, la 16 iunie, pe Hani Ahmed Al-Kurdi, un lider al grupării Statul Islamic (SI), într-un raid în provincia Alep.

Ele l-au ucis pe liderul SI Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qourashi, la 3 februarie, într-o operațiune la Atme, o regiune din Idleb.

Poluarea este asociată cu 10% din cancerele depistate în Europa

Aproximativ 10% din cancerele depistate în Europa sunt asociate cu poluarea sub diverse forme, a avertizat marți Agenția Europeană de Mediu (AEM), care subliniază că majoritatea cazurilor sunt evitabile. “Expunerea la poluarea atmosferică, la fumatul pasiv, la razele ultraviolete, la azbest, la anumite produse chimice și la alți poluanți se află la originea a peste 10% din cazurile de cancer din Europa”, au dezvăluit reprezentanții acestei agenții europene într-un comunicat. Procentul anunțat ar putea totuși să scadă considerabil dacă politicile existente ar face obiectul unor implementări riguroase, mai ales în lupta împotriva poluării, potrivit AEM.

“Toate riscurile cancerigene de mediu și profesionale pot fi reduse”, a afirmat Gerardo Sanchez, un expert de la AEM, înaintea publicării raportului, primul redactat de această agenție europeană în legătură cu asocierea dintre cancer și mediul înconjurător. “Cancerele provocate de mediu și cauzate de radiații sau de agenți chimici carcinogeni pot fi reduse până la un nivel aproape neglijabil”, a adăugat același expert într-o conferință de presă.

Potrivit datelor AEM, poluarea aerului este responsabilă pentru 1% din cazurile de cancer și pentru 2% din decesele cauzate de cancer - un procent care urcă până la 9% în cazul cancerului pulmonar. Studii recente au detectat, de asemenea, “o corelație între expunerea pe termen lung la particule, un poluant atmosferic major, și leucemia la adulți și la copii”, a subliniat aceeași agenție europeană.

Radonul, un gaz radioactiv natural care poate fi inhalat în special în încăperi slab ventilate, este considerat responsabil pentru 2% din cazurile de cancer depistate în Europa.

Potrivit AEM, razele ultraviolete - de origine în principal solară, dar și artificială - sunt responsabile pentru aproape 4% din toate cazurile de cancer, în special pentru melanom, o formă gravă a cancerului de piele, a cărui incidență a crescut puternic în Europa pe parcursul ultimelor decenii.

Anumite substanțe chimice utilizate la locurile de muncă și eliberate în mediul înconjurător sunt și ele cancerigene.

Plumbul, arsenicul, cromul, pesticidele, bisfenolul A și substanțele alchilate per- și polifluorurate (PFAS) sunt printre cele mai periculoase pentru sănătatea europenilor, la fel ca azbestul, interzis din 2005 în UE, dar prezent totuși în anumite clădiri.

În UE, 2,7 milioane de persoane sunt diagnosticate cu o formă de cancer în fiecare an, iar 1,3 milioane dintre ele mor din această cauză. Continentul european, care deține abia 10% din populația mondială, contabilizează 23% din totalul cazurilor noi de cancer depistate la nivel global și 20% din totalul deceselor provocate de cancer în lumea întreagă.

Israel: A fost descoperită una dintre cele mai vechi moschei din lume

O moschee de 1200 de ani a fost descoperită în orașul beduin Rahat. Aceste vestigii scot la lumină tranziția regiunii de la creștinism la islam, potrivit arheologilor, notează Le Figaro. Autoritatea pentru Antichități din Israel a anunțat miercuri, 22 iunie, că a dezgropat rămășițele uneia dintre cele mai vechi moschei rurale din lume, care demonstrează răspândirea islamului în deșertul Negev, o regiune din sudul Israelului. Datată în secolele al VII-lea sau al VIII-lea d.Hr., primele secole ale islamului cu mai bine de 1.200 de ani în urmă, moscheea a fost dezgropată în timpul săpăturilor din orașul beduin Rahat, situat în Negev, la nord de Peninsula Arabică, unde s-a născut religia musulmană.

Moscheea cuprinde „o cameră pătrată și un perete orientat spre Mecca”, cu o nișă de rugăciune semicirculară (mihrab) orientată spre sud, a declarat Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA) pe 22 iunie. „Aceste trăsături arhitecturale unice arată că această clădire a fost folosită ca moschee”, posibil să fi găzduit câteva zeci de credincioși la un moment dat, a spus AIA. În apropierea moscheii, a fost descoperită și o clădire de lux, cu resturi de vase și obiecte din sticlă care oferă indicii despre bogăția locuitorilor, au spus autoritățile care deja exhumaseră în 2019, tot la Rahat, rămășițele unei moschei rurale datând din aceeași perioadă.

Aceste rămășițe musulmane, printre „cele mai vechi din lume”, ne permit să aflăm mai multe despre „introducerea unei noi religii - islamul - și a unei noi dominații și cultură în regiune care s-au impus treptat prin moștenirea vechiul guvern bizantin și religia creștină care a condus teritoriul timp de sute de ani”, a explicat Autoritatea pentru Antichități din Israel.

Moscheile dezgropate în Rahat vor fi păstrate în locațiile lor actuale, fie ca monumente istorice, fie ca locuri active de rugăciune, au adăugat autoritățile israeliene.

Medvedev știe una și bună - al treilea război mondial

Orice intruziune în peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declarație de război la adresa Rusiei, care ar putea conduce la al treilea război mondial” a declarat luni fostul președinte rus Dmitri Medvedev, informează marți Reuters. “Pentru noi, Crimeea este o parte a Rusiei. Și asta înseamnă pentru totdeauna. Orice încercare de intruziune în Crimeea este o declarație de război împotriva țării noastre”, a declarat Medvedev pentru site-ul de știri Argumentî i Faktî. “Și dacă acest lucru este făcut de către un stat membru NATO, asta înseamnă conflict cu întreaga alianță nord-atlantică; un al treilea război mondial. O catastrofă completă”.

El a mai declarat că dacă Finlanda și Suedia se alătură NATO, Rusia își va consolida granițele și va fi pregătită pentru măsuri de represalii care ar putea include perspectiva instalării de rachete hipersonice Iskander “în pragul lor”. Dmitri Medvedev este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Ministrul Sănătății le-a cerut francezilor să poarte din nou măști sanitare în transportul public

Francezii ar trebui să înceapă să poarte din nou măști sanitare în spațiile aglomerate, mai ales în transportul public, în contextul în care Franța se confruntă cu un nou val de cazuri de COVID-19, alimentat de noile variante ale coronavirusului SARS-CoV-2, a declarat luni ministrul Sănătății din această țară, Brigitte Bourguignon. “Nu spun că măsura ar trebui să fie obligatorie, dar le cer francezilor să poarte masca sanitară în transportul public”, a declarat ea pentru RTL, adăugând că o astfel de atitudine reprezintă “o datorie civică”. “Nu doar că recomand această măsură, dar chiar o cer”, a mai spus Brigitte Bourguignon, potrivit căreia masca sanitară ar trebui să fie purtată din nou și în alte spații închise, precum la locul de muncă și în magazine.

Franța a raportat 17.601 de infectări cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, cel mai mare bilanț zilnic înregistrat după data de 18 aprilie. În urmă cu cinci zile, coordonatorul campaniei de vaccinare din Franța, Alain Fischer, a confirmat că această țară se află în mijlocul unui nou val de cazuri de COVID-19, la fel ca alte țări europene, și că el se pronunță în favoarea reintroducerii obligativității de purtare a măștii sanitare în transportul public.

Numărul noilor infectări a crescut constant de la sfârșitul lunii mai în Franța, iar incidența medie a cazurilor zilnice noi, calculată la șapte zile, a înregistrat o creștere de peste patru ori în raport cu media de 17.705 de cazuri din 27 mai pentru a ajunge luni, 27 iunie, la 71.018 de cazuri.

Totuși, acest total este de cinci ori mai mic decât media de 366.179 de cazuri înregistrate la începutul anului 2022. Numărul persoanelor spitalizate cu COVID-19 în Franța a scăzut la cel mai mic nivel al său din ultimele șase luni pe 18 iunie - 13.876 -, însă a reînceput să crească de atunci și a ajuns luni la cel mai înalt nivel al său din ultimele patru săptămâni - 15.099.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.