MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia trimite mai multe trupe în orașul Herson
n racheta care a făcut victime în Polonia, stat NATO, ar fi fost trasă de apărarea ucraineană, este ipoteaza privilegiată a Varșoviei n chiar dacă Rusia ar lovit din greșeală Polonia, riscurile activării articolului 5 ar fi rămas scăzute, susțin experții n intrarea NATO într-o confruntare cu Rusia rămâne însă o posibilitate reală
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat ieri că este “extrem de probabil” ca racheta care a ucis două persoane la frontiera Poloniei cu Ucraina să fi fost folosită de către apărarea ucraineană. “Nimic nu arată că este vorba despre un atac intenționat al Poloniei”, a spus șeful statului polonez. “Există o probabilitate puternică să fie vorba despre o rachetă care să fi fost pur și simplu folosită de apărarea antirachetă ucraineană”, continuă el. Este “probabil un accident nefericit, din păcate”, a punctat Andrzej Duda.
Potrivit unei surse guvernamentale, care a vorbit sub rezerva anonimatului, Varșovia nu va invoca în cele din urmă în fața partenerilor săi din alianță articolul 4 din Tratatul fondator al NATO. Articolul menționat prevede consultări între aliați atunci când este amenințată “integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”.
Anterior, președintele american Joe Biden a declarat că informațiile preliminare sugerează că este puțin probabil ca racheta să fi fost lansată din interiorul Rusiei. Vorbind cu reporterii după ce s-a întâlnit cu alți lideri mondiali în Bali, Indonezia, președintele a fost întrebat dacă este prea devreme pentru a spune dacă proiectilul a fost lansat din Rusia. “Există informații preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până nu investigăm complet”, a răspuns Biden. El a adăugat că “este puțin probabil, având în vedere traiectoria, ca acesta să fi fost tras din Rusia. Dar vom vedea”.
De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că rapoartele privind rachetele rusești care ar fi aterizat în Polonia au fost o “provocare deliberată”. În plus, trei oficiali americani au afirmat că evaluările preliminare au sugerat că racheta care a ajuns în Polonia a fost lansată de forțele ucrainene asupra uneia rusești care a vizat teritoriul ucrainean.
Cât de mare este pericolul unei confruntări NATO - Rusia?
Dacă racheta a fost lansată de Rusia, ar fi pentru prima dată când o armă rusească a căzut pe teritoriul NATO. Uniunea Sovietică și SUA au reușit să treacă prin tot Războiul Rece fără să facă o astfel de greșeală, pentru că Washingtonul și Moscova erau foarte conștiente de riscurile de a intra în război dintr-o eroare sau din cauza unor calcule greșite. Rusia lui Vladimir Putin este o putere nucleară mult mai puțin previzibilă decât Uniunea Sovietică, ridicând pericolul la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba, scrie Julian Borger, editor de politică externă al publicației „The Guardian”, într-o analiză pe tema riscului de confruntare directă între NATO și Rusia.
Intervenția lui Putin în Siria a dus, în noiembrie 2015, la doborârea unui avion de luptă rusesc de către un avion de vânătoare turc, deasupra graniței turco-siriene, dar incidentul a fost bine administrat și calmat în cele din urmă. În mod similar, este puțin probabil ca incidentul de marți din Polonia să ducă la o confruntare directă NATO - Rusia, este de părere jurnalistul „The Guardian”.
Articolul 5 nu poate fi invocat de un singur stat membru, spune fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, reamintind că este nevoie de consensul aliaților. Singura dată când a fost invocat de membrii NATO a fost după atacurile de la 11 septembrie 2001, ceea ce a dus la asigurarea de către aliați a unor patrule radar aeriene deasupra SUA și la intensificarea patrulelor navale în Mediterana.
Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia că rachetele care au trecut granița poloneză erau într-adevăr rusești, și nu interceptoare antirachetă ucrainene, nu ar fi vorba de un „atac armat” prevăzut în Articolul 5, arată William Alberque, director de strategie, tehnologie și control al armelor la Institutul Internațional pentru Studii Strategice. „Atacul armat deliberat este un lucru real. Două rachete de croazieră sau balistice lansate greșit nu reprezintă așa ceva”, spune el.
Riscurile unei confruntări
Chiar dacă este probabil ca acest incident să fie pus sub control în cele din urmă, nu înseamnă că riscurile unei ciocniri NATO - Rusia din cauza unei erori de calcul nu sunt reale. Kievul este nerăbdător să lege cât mai strâns NATO de lupta sa pentru a-și restabili suveranitatea și integritatea teritorială. Zelenski a declarat marți că rachetele au fost „o lovitură împotriva securității noastre colective” și o „escaladare foarte gravă”.
Între timp, pe măsură ce deruta militară rusă din Ucraina se agravează odată cu pierderea Hersonului și a teritoriilor din jur, Putin devine din ce în ce mai disperat, iar propagandiștii extremiști care domină discursul televiziunilor din Rusia tânjesc după o confruntare pentru a face uitată umilința de a pierde un război în fața Ucrainei.
În timp ce Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că nu are nicio legătură cu rachetele, Margarita Simonian, șefa canalului de propagandă Russia Today, a jubilat gândindu-se la implicațiile unui atac rusesc. „Dacă aceasta nu este o provocare deliberată, atunci există o veste bună aici. O țară NATO este atât de prost apărată, încât oricine o poate lovi accidental cu orice și NATO nici măcar nu va ști cine a lovit-o, cu ce și de ce”, a scris pe Twitter propagandista Kremlinului
Aurescu: Să nu facem speculații
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat miercuri despre incidentul din Polonia că este extrem de important să nu facem speculații ci să aflăm mai întâi care sunt circumstanțele exacte și a precizat că “aceste atacuri inadmisibile pe care Rusia le face asupra infrastructurii civile din Ucraina trebuie să înceteze”. “Este prematur în acest moment să ne pronunțăm cu privire la cauzele incidentului și în consecință cu privire la măsurile care au urma să fie luate de Alianța Nord-Atlantică. În același timp, așa cum președintele și premierul au arătat, România este deplin solidară cu Polonia, în aceste momente foarte dificile și în același timp ne exprimăm condoleanțele pentru cele două victime omenești care au apărut din păcate în urma acestui incident. Este extrem de important, încă o dată, să nu facem speculații ci să aflăm mai întâi care sunt circumstanțele exacte ale incidentului, după care putem să ne pronunțăm”, a spus ministrul Aurescu.
Mega-racheta misiunii Artemis 1 către Lună a decolat
n NASA a anunțat că Orion, care nu are nici un astronaut la bord, se află acum pe orbită
Mega-racheta misiunii Artemis 1 către Lună a decolat. Directoarea de lansare a NASA Artemis, Charlie Blackwell-Thompson, a declarat la scurt timp după lansarea rachetei că este un „moment istoric”: „În numele tuturor bărbaților și femeilor din marea noastră națiune care au contribuit la realizarea proiectului pentru a face această zi posibilă, dar și pentru generația Artemis, aceasta este pentru tine”.
Artemis 1 se afla ieri la prânzz pe orbita Pământului. Racheta SLS a ajuns la oprirea motorului principal (MECO) în cronologia misiunii. Motoarele RS-25 s-au oprit și etapa centrală s-a separat. Artemis 1 se deplasa, imediat după decolare, cu mai mult de 5.000 de mile pe oră, cu toate motoarele la turație maximă. La puțin peste 7 minute de la decolare, Artemis 1 călătorea cu mai mult de 12.000 de mile pe oră. Pentru prima dată, racheta Nasa SLS și Nasa Orion zboară împreună.
Artemis I începe un nou capitol în explorarea lunară umană.
Scopul principal al lui Artemis 1 este de a testa scutul termic al capsulei, cel mai mare construit vreodată. La întoarcerea în atmosfera Pământului, va trebui să reziste la o viteză de 40.000 km/h și la o temperatură la jumătate mai caldă decât cea a suprafeței Soarelui. În total, nava trebuie să parcurgă 2,1 milioane de kilometri până la aterizarea sa în Oceanul Pacific.
Numele Artemis a fost ales după o figură feminină, sora geamănă a zeului grec Apollo - ca răspuns la programul Apollo care a trimis pe suprafața lunară doar bărbați, între 1969 și 1972. După această primă misiune, Aremis 2 va transporta în 2024 astronauți până pe Lună, fără a ateriza acolo. Această onoare îi va reveni misiunii cu echipaj Artemis 3, în 2025, cel mai devreme. NASA plănuiește să lanseze o misiune pe an.
Scopul: să stabilească o prezență umană de durată pe Lună, precum și construirea unei stații spațiale pe orbită în jurul ei (Gateway) și a unei baze la suprafață. Construirea rachetei a beneficiat de un buget uriaș - 4,1 miliarde de dolari pe lansare, conform unui audit public.
Musk amână relansarea Twitter după frenezia conturilor false
Noul proprietar al Twitter, Elon Musk, a amânat marți relansarea serviciului de abonament plătit al platformei, după ce la prima încercare s-a înregistrat un val jenant de conturi false care au speriat agenții de publicitate. “Amânarea relansării Blue Verified până pe 29 noiembrie pentru a mă asigura că este solidă ca piatra”, a scris Musk pe Twitter, amânând cu două săptămâni noua sa relansare, promisă inițial pentru marți.
Conturi false cu aspect autentic au proliferat pe site-ul pe care Musk l-a cumpărat pentru 44 de miliarde de dolari la sfârșitul lunii trecute, aruncând planurile sale în haos. Acest lucru a forțat Twitter săptămâna trecută să suspende noul sistem de bifare plătit și să reintroducă o insignă gri “oficială” pe conturile aparținând unor personalități publice și unor întreprinderi importante.
Într-o încercare aparentă de a evita repetarea problemei, Musk a scris pe Twitter că, în noua versiune, “schimbarea numelui verificat va duce la pierderea mărcii de verificare până când numele va fi confirmat de Twitter pentru a respecta Termenii de serviciu”. În versiunea inițială de reînnoire, utilizatorii din SUA puteau plăti opt dolari pentru marca de verificare și erau lăsați liberi să își schimbe numele conturilor și să se dea drept conturi existente. Revizuirea Twitter de către Musk fusese deja subiectul unor critici dure după ce acesta a concediat jumătate din cei 7.500 de angajați ai companiei și a văzut că marii agenți de publicitate au suspendat achizițiile de publicitate pe fondul haosului.
Presa americană a relatat că aproximativ o duzină de angajați au fost concediați în ultimele zile, după ce au contestat în mod deschis procesul decizional al lui Musk, care s-a autointitulat un “absolutist al libertății de exprimare”.
Șeful FBI, “extrem de îngrijorat” de operațiunile TikTok în SUA
Directorul Biroului Federal de Investigații (FBI), Christopher Wray, a declarat marți membrilor Congresului că este “extrem de îngrijorat” de operațiunile TikTok în SUA, din cauza riscurilor de securitate implicate.
“Avem preocupări de securitate națională cel puțin din partea FBI în legătură cu TikTok”, a spus Wray membrilor Comitetului pentru Securitate Internă al Camerei Reprezentanților, într-o audiere despre amenințările existente la nivel mondial. Aceste îngrijorări “includ posibilitatea ca guvernul chinez să-l folosească pentru a controla colectarea de date pentru milioane de utilizatori. Sau controlul asupra algoritmului de recomandare, care ar putea fi folosit pentru operațiuni de influență, dacă ar alege să facă acest lucru. Sau pentru a controla software-ul de pe milioane de dispozitive, ceea ce i-ar oferi posibilitatea de a compromite din punct de vedere tehnic dispozitivele personale.”
Remarcile lui Wray se bazează pe cele ale altor oficiali guvernamentali și membri ai Congresului, care și-au exprimat scepticismul profund cu privire la capacitatea platformei video deținută de China de a proteja informațiile utilizatorilor din SUA de un guvern advers. TikTok a susținut că nu stochează datele utilizatorilor din SUA în China, unde legea permite guvernului să forțeze companiile să predea informații interne.
TikTok nu a răspuns imediat la cererea CNBC de a comenta comentariile lui Wray.
Dar articole publicate de Forbes au pus la îndoială securitatea informațiilor utilizatorilor din SUA ai TikTok. Forbes a relatat, de exemplu, că grupul-părinte al TikTok, ByteDance, plănuia să folosească aplicația pentru a monitoriza detaliile specifice ale locației anumitor cetățeni americani, citând materiale pe care le-a analizat.
Donald Trump anunță o nouă candidatură la Casa Albă
Fostul președinte Donald Trump anunță o nouă candidatură la Casa Albă și intră în cursa din 2024, cu scopul de a deveni al doilea președinte american ales vreodată pentru două mandate neconsecutive, transmite CNN. “Pentru a face America măreață și glorioasă din nou, îmi anunț în această seară candidatura pentru funcția de președinte al Statelor Unite”, a declarat Trump.
Mult așteptata campanie a lui Trump vine în contextul în care fostul președinte încearcă să recupereze lumina reflectoarelor, după performanța sub așteptări a Partidului Republican în alegerile de la mijlocul mandatului.
Republicanii nu au reușit să obțină o majoritate în Senat, au eșuat în eforturile lor de a ocupa mai multe locuri la nivel statal și nu au reușit încă să obțină o majoritate în Camera Reprezentanților, evoluții care i-au forțat pe Trump și pe alți lideri de partid să adopte o poziție defensivă.
Marți seară, el a recunoscut pierderile suferite de partidul său, dar nu a contestat rezultatele - o schimbare marcantă față de modul în care a tratat de mult timp propria sa înfrângere în alegerile prezidențiale din 2020.
El a deviat însă vina pentru rezultatele din 2022, spunând că alegătorii “nu au realizat încă întreaga amploare și gravitate a durerii prin care trece națiunea noastră”, iar apoi a prezis că până în 2024 “votul va fi mult diferit”.
Cea de-a treia candidatură prezidențială a lui Trump coincide cu o perioadă de pericol juridic sporit, în condițiile în care oficialii Departamentului de Justiție care îl investighează pe el și pe asociații săi revin asupra perspectivei de punere sub acuzare.
Un tablou de Chagall furat de naziști, vândut pentru 7,4 milioane de dolari
Un tablou de Marc Chagall, care figurează printre 15 opere furate de naziști și restituite de Franța moștenitorilor familiilor jefuite, a fost vândut marți seară pentru 7,4 milioane de dolari în cadrul unei licitații organizate de casa Phillips, la New York. Vânzarea a avut loc în cadrul sesiunii de toamnă, la care principalele companii din sector vând sute de opere de artă pentru câteva miliarde de dolari în câteva zile, în cartierele de lux din Manhattan.
Marți, 46 de opere au fost vândute pentru aproape 139 de milioane de dolari de către Phillips. Cea mai scumpă, un tablou monumental de Cy Twombly, „Untitled” (2005), care i-a aparținut pentru un timp omului de afaceri francez François Pinault, a fost achiziționat contra sumei de 41,6 milioane de dolari. Tabloul de Chagall, un ulei pe pânză din 1911, „Le Père”, a fost cumpărat în 1928 de un tutier polonez evreu, David Cender, care și-a pierdut bunurile atunci când a fost obligat să meargă în ghetoul de la Lodz. Deportat la Auschwitz, unde soția și fiica sa au fost ucise, acest muzician a supraviețuit și s-a stabilit în Franța în 1958, unde a murit în 1966 fără a-și recupera tabloul. Între timp, opera a reapărut în expoziții și Marc Chagall a cumpărat-o, probabil între 1947 și 1953 neglijând originea, potrivit Phillips și Ministerului francez al Culturii. După moartea în Franța în 1985 a artistului de origine rusă, „Le Père” a intrat în colecțiile naționale în 1988, apoi a ajuns la Centrul Pompidou și depozitată la Muzeul de artă și de istorie a iudaismului din Paris.
Franța adoptase o lege la începutul anului, în unanimitate în Parlament, pentru a restitui cincisprezece lucrări familiilor evreiești jefuite de naziști. Un text „istoric” și „un prim pas”, pentru că „operele de artă și cărțile furate sunt încă păstrate în colecții publice”, spunea atunci ministrul Culturii, Roselyne Bachelot.
Casa Phillips nu a furnizat informații despre cumpărător, așa cum se obișnuiește.
