MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia pierde un aliat în Venezuela, dar speră să câştige din politica „Vestului sălbatic” promovată de Trump
Naţionaliştii ruşi compară Venezuela şi Ucraina
Capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite l-a privat pe Vladimir Putin de un aliat şi ar putea creşte „influenţa petrolieră” a SUA, dar Moscova urmăreşte potenţialele avantaje ale divizării lumii în sfere de influenţă pe care pare să o promoveze preşedintele Donald Trump, comentează Reuters.
Forţele speciale l-au capturat pe Maduro la doar opt luni după ce liderul rus a convenit un parteneriat strategic cu „dragul său prieten” de la Caracas, iar Trump a declarat că SUA preiau controlul temporar asupra Venezuelei, care deţine cele mai mari rezerve de petrol din lume.
Unii naţionalişti ruşi au criticat pierderea unui aliat şi au comparat operaţiunea rapidă a SUA cu eşecul Rusiei de a prelua controlul asupra Ucrainei în aproape patru ani de război. Dar, la un alt nivel, ceea ce Rusia consideră a fi „pirateria” şi „schimbarea de regim” practicate de Trump în „curtea din spate” a Statelor Unite este mai tolerabil pentru Moscova, mai ales dacă Washingtonul se împotmoleşte în Venezuela.
„Rusia a pierdut un aliat în America Latină”, a declarat o sursă rusă de rang înalt, care a vorbit cu Reuters sub condiţia anonimatului din cauza sensibilităţii situaţiei. „Dar dacă acesta este un exemplu al Doctrinei Monroe a lui Trump în acţiune, aşa cum pare să fie, atunci Rusia are şi ea propria sa sferă de influenţă”, a subliniat sursa rusă. Sursa se referea la dorinţa administraţiei Trump de a reafirma dominaţia SUA în emisfera vestică şi de a reînvia Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara zona ca fiind zona de influenţă a Washingtonului.
O a doua sursă rusă a declarat că Moscova a văzut operaţiunea SUA ca o încercare clară de a obţine controlul asupra bogăţiilor petroliere ale Venezuelei şi a observat că majoritatea puterilor occidentale nu au criticat-o în mod deschis.
Pericolele „Vestului sălbatic”
Putin a încercat să delimiteze o sferă de influenţă rusă în fostele republici sovietice din Asia Centrală, Caucaz şi Ucraina, într-o iniţiativă la care Washingtonul se opune de la sfârşitul Războiului Rece. Putin nu a comentat public operaţiunea SUA în Venezuela, deşi Ministerul rus de Externe l-a îndemnat pe Trump să-l elibereze pe Maduro şi a făcut apel la dialog. Ministerul a calificat anterior acţiunile lui Trump drept „piraterie modernă” în Caraibe.
Mass-media de stat rusă a descris operaţiunea ca o „răpire” a SUA, a relatat remarci ale lui Trump cu privire la faptul că SUA are vecini „bolnavi” şi a făcut referire la capturarea de către SUA a liderului militar Manuel Noriega în Panama, la 3 ianuarie 1990. „Faptul că Trump a „răpit” pur şi simplu preşedintele unei alte ţări arată că, practic, nu există drept internaţional – există doar legea forţei –, dar Rusia ştie asta de mult timp”, a declarat pentru Reuters Serghei Markov, fost consilier al Kremlinului.
El a afirmat că doctrina Monroe modernă – pe care Trump a sugerat că ar putea fi actualizată sub denumirea de „doctrina Donroe” – poate fi interpretată în diferite moduri. „Sunt Statele Unite cu adevărat pregătite să recunoască dominaţia Rusiei asupra fostei Uniuni Sovietice sau este pur şi simplu faptul că Statele Unite sunt atât de puternice, încât nu vor tolera niciun alt mare putere în apropierea lor?”
Aleksei Puşkov, care prezidează comisia pentru politica informaţională din Consiliul Federaţiei Ruse - sau senatul - a considerat operaţiunea SUA în Venezuela ca o punere în aplicare directă a Strategiei de Securitate Naţională a SUA, descriind-o ca o încercare de a revigora supremaţia SUA şi de a câştiga controlul asupra mai multor rezerve de petrol. Dar el a spus că aceasta riscă să ducă la o revenire la „imperialismul sălbatic al secolului al XIX-lea şi, de fapt, la reînvierea conceptului de Vest Sălbatic – Vestul Sălbatic în sensul că Statele Unite şi-au recâştigat dreptul de a face ce vor în emisfera vestică”, a explicat Puşkov. „Triumful se va transforma într-un dezastru?”, s-a întrebat el.
Pentru Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping, faptul că preşedintele SUA se concentrează asupra emisferei vestice – şi riscă să se împotmolească în această zonă – pare a fi mai mult decât acceptabil, având în vedere că Rusia se concentrează asupra Ucrainei, iar China asupra Taiwanului.
Însă unii naţionalişti ruşi au criticat pierderea unui aliat atât de curând după căderea lui Bashar al-Assad în Siria şi au comparat viteza operaţiunii americane cu ritmul mult mai lent al avansului Rusiei în Ucraina. Cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, şi-a încetat operaţiunile în Venezuela în 2020 şi şi-a vândut activele legate de operaţiunile de acolo unei companii deţinute de guvernul rus.
Naţionalistul rus încarcerat Igor Ghirkin a declarat că SUA au arătat în Venezuela cum ar trebui să acţioneze o mare putere atunci când se confruntă cu o potenţială ameninţare şi a prezentat operaţiunea SUA ca parte a unei încercări de a reduce fluxurile de petrol către China. „Am suferit o altă lovitură la imaginea noastră – o altă ţară care conta pe ajutorul Rusiei nu l-a primit”, a spus Ghirkin. „Fiind împotmoliţi până peste cap în mlaştina sângeroasă a Ucrainei, suntem practic incapabili de orice altceva, mai ales că nu putem ajuta Venezuela într-o altă emisferă, care se află chiar lângă Statele Unite”, a punctat liderul naţionaist.
Sondaj: Doar 33% dintre americani aprobă atacul SUA asupra Venezuelei
Unul din trei americani aprobă atacul militar al SUA asupra Venezuelei, care a dus la răsturnarea președintelui țării, iar 72% se tem că SUA se vor implica prea mult în această țară sud-americană, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos finalizat luni.
Sondajul desfășurat timp de două zile a arătat că 65% dintre republicani susțin operațiunea militară ordonată de președintele republican Donald Trump, comparativ cu 11% dintre democrați și 23% dintre independenți.
Sondajul Reuters/Ipsos, realizat duminică și luni, a arătat un sprijin semnificativ în rândul republicanilor pentru o politică externă care include exercitarea influenței asupra țărilor vecine. Aproximativ 43% dintre republicani au declarat că sunt de acord cu afirmația: „Statele Unite ar trebui să aibă o politică de dominare a afacerilor din emisfera vestică”, comparativ cu 19% care nu au fost de acord. Restul au declarat că nu sunt siguri sau nu au răspuns la întrebare.
Sondajul, care a chestionat 1.248 de adulți americani la nivel național, a arătat că rata de aprobare a lui Trump este de 42%, cea mai mare rată din octombrie și în creștere față de 39% în sondajul din decembrie. Sondajul, care a fost realizat online, a avut o marjă de eroare de aproximativ 3 puncte procentuale.
Premierul danez: NATO va înceta să existe dacă Trump invadează Groenlanda
Dacă preşedintele SUA, Donald Trump, invadează Groenlanda, acest lucru va însemna sfârşitul NATO, a avertizat într-un interviu liderul danez Mette Frederiksen, relatează POLITICO.
Trump, care săptămâna trecută şi-a intensificat ameninţările de a prelua controlul asupra teritoriului danez autonom din Arctica, ar trebui luat „în serios când spune că vrea Groenlanda”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen într-un interviu acordat postului de televiziune TV2. „Dar voi clarifica şi faptul că, dacă SUA vor decide să atace militar o altă ţară NATO, atunci totul se va opri, inclusiv NATO şi, prin urmare, securitatea care a fost stabilită de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat Frederiksen.
Trump insistă de mult timp ca insula bogată în minerale, care este în mare parte autonomă, dar face parte din Danemarca şi, prin urmare, aparţine alianţei militare NATO, să se alăture SUA, numind-o o necesitate strategică. În plus, el a refuzat să excludă utilizarea forţei sau a coerciţiei economice. „Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securităţii naţionale”, a declarat el reporterilor duminică, la bordul avionului Air Force One. „Vom discuta despre Groenlanda în aproximativ două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”, a adăugat el, fără a da mai multe informaţii despre ce se va întâmpla atunci.
Ultimele declaraţii ale lui Trump au venit după ce SUA au lansat atacuri asupra Venezuelei şi l-au arestat pe liderul acesteia, Nicolás Maduro. Raidul dramatic a stârnit temeri în Europa că Washingtonul s-ar putea simţi încurajat să anexeze Groenlanda, liderii ţărilor nordice şi ai Regatului Unit promitând să susţină Copenhaga şi dreptul Groenlandei la autodeterminare.
Obama, ascultat timp de ani de zile la bordul Air Force One de spionajul german
Serviciul federal german de informaţii (Bundesnachrichtendienst, BND) a ascultat conversaţiile telefonice ale preşedintelui american Barack Obama timp de ani de zile - fără vreo autorizaţie a Cancelariei -, dezvăluie săptămânalul german Die Zeit.
Serviciile germane de ”informaţii externe interceptau conversaţiile telefonice ale preşedintelui (american Barack Obama) la bordul Air Force One”, dezvăluie în ediţia de duminică săptămânalul. ”Nu-ţi spionezi prietenii. Este complet inacceptabil”, denunţa cancelarul Angela Merkel în 2013, în urma unor dezvăluiri cu privire la interceptarea telefonului său mobil de către Agenţia de Securitate Naţională americană (NSA).
Într-o carte lansată luni, jurnalistul german Holger Stark scrie că spionajul era facilitat de breşe în sistemul de criptare a comunicaţiilor de la bordul aeronavei prezidenţiale americane. Statele Unite nu se aflau între ţările pe care BND avea misiunea să le spioneze, iar ”transcrierile comunicărilor erau înregistrate într-un dosar special, într-un singur exemplar. Acest dosar era rezervat unui cerc restâns de persoane, triate din fruntea BND, şi anume directorul, adjuncţii acestuia şi şeful serviciului respectiv”.
După citirea documentelor, ”transcrierile trebuiau să fie distruse”, dezvăluie Tagesspiegel. Chiar dacă documentele erau distruse ”de cele mai multe ori”, elementele respective erau integrate în evaluări ale atitudinii americane, transmise Cancelariei. ”Rapoarte orale ale supravegherii la bordul avionului prezidenţial (american) erau prezentate uneori Cancelariei”, declară cotidianului american The Washington post (WP) un fost oficial de rang înalt al administraţiei germane.
Însă, potrivit acestuia, ”aceste informaţii clasificate erau prezentate drept simple informaţii accesorii, obţinute întâmplător, şi nu ca rodul unei operaţiuni de supraveghere ţintite”.
Fostul cancelar german Angela Merkel nu era la curent cu aceste interceptări, scrie Die Zeit. ”Ea n-at fi aprobat niciodată asemenea metode”, apreciază ziarul.
Potrivit lui Holger Stark, această operaţiune de supraveghere ar fi încetat în 2014, după ce cotidianul Süddeutsche Zeitung a dezvăluit faptul că BND a ascultat cel puţin o convorbire a lui Hillary Clinton, pe vremea când era secretară de Stat (2009-2013). ”Nu ştim exact când a început (operaţiunea de supraveghere a preşedintelui american Barack Obama) şi nici dacă George W. Bush, predecesorul lui Obama, a fost de asemenea ţintit”, potrivit jurnalistului.
Atât cabinetul Angelei Merkel, cât şi BND, au refuzat să reacţioneze în urma acestor acuzaţii.
Hărţuitorii cibernetici ai lui Brigitte Macron, condamnaţi la până la şase luni de închisoare
Hărţuitorii cibernetici ai lui Brigitte Macron, acuzaţi de faptul că au difuzat sau răspândit insulte şi zvonuri legate de sexul acesteia şi de diferenţa de vârstă faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron, au fost condamnaţi luni, la Paris, la pedepse de până la şase luni de închisoare - cu executarea -, însă majoritatea hărţuitorilor au fost condamnaţi la pedepse cu suspendarea, relatează AFP. Opt inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între patru şi opt luni de închisoare - cu suspendare -, din cauza unei ”voinţe de a face rău reclamentei” în ”termeni răuvoitori, degradanţi şi insultători” cu privire la ”presupusa pedofilie” a acesteia, a precizat preşedintele instanţei, Thierry Donnard.
Unul dintre inculpaţi a fost condamnat la şase luni de închisoare, din cauză că a lipsit de la judecată. Pedepse cuprinse între trei şi 12 luni de închisoare - cu suspendare - şi amenzi de până la 8.000 de euro au fost cerute împotriva celor zece hărţuitori cibernetici.
Cele mai grave acuzaţii au fost formulate împotriva a trei acuzaţi, şi anume mediumul Amandine Roy, proprietarul de galerie de artă Bertrand Scholler şi Aurélien Poirson-Atlan, alias Zoé Sagan, desemnaţi drept ”instigatori” au informnaţiilor false, potrivit procurorului Hervé Tétier. La proces, fiica lui Brigitte Macron, Tiphaine Auzière, a denunţat ”ura” faţă de mama sa. Tiphaine Auzière şi-a exprimat regretul faţă de ”punerea sistematică sub semnul întrebării” a ”identităţii sale, sexului său” şi ”probităţii sale”. Ea a deplâns o ”degradare a condiţiilor de sănătate” ale mamei sale, ţinta acestor informaţii false mondiale, care au făcut înconjurul planetei.
Jimmy Kimmel îl critică pe Trump pentru că a prezentat „cel mai slab cotat program televizat Kennedy Center Honors din toate timpurile”
Jimmy Kimmel a revenit luni seara la emisiunea sa de noapte, după pauza de iarnă, şi a folosit primul său monolog din 2026 pentru a-l tachina pe Donald Trump în legătură cu audienţele scăzute ale ceremoniei Kennedy Center Honors, scrie Variety.
„Ştiţi că a prezentat o gală de premii în timpul vacanţei”, a spus Kimmel la începutul emisiunii „Jimmy Kimmel Live!” de luni. „După ce s-a lăudat cu cât de bun prezentator este, cu cât este mai bun decât mine şi cu cât de mari vor fi audienţele sale, Trump a prezentat cea mai slabă audienţă din istorie pentru transmisiunea Kennedy Center Honors”.
Ceremonia Kennedy Center Honors, care a avut loc în 7 decembrie şi a fost prezentată de Trump, a avut o medie de 3,01 milioane de telespectatori, potrivit unui raport al Nielsen Live  Same Day Panel  Big Data. Aceasta reprezintă o scădere de 25% faţă de cifrele din 2024, care au stabilit un record negativ cu 4,1 milioane de telespectatori. „Nu mi-ar plăcea să fiu stagiarul de la Casa Albă care a trebuit să rupă titlul acela din toate ziarele şi să-l mănânce”, a adăugat Kimmel. „Ştii, din câte îmi amintesc, el a spus că va demisiona dacă se va întâmpla asta. A spus: „Dacă nu-l pot învinge pe Jimmy Kimmel, atunci nu cred că ar trebui să fiu preşedinte. Hei, o înţelegere e o înţelegere. Înapoi la Mar-a-Lago!”.
Trump a fost primul preşedinte în funcţie din istorie care a găzduit Kennedy Center Honors, care celebrează „persoanele ale căror contribuţii unice au modelat lumea noastră”, potrivit organizaţiei. Laureaţii din 2025 au fost George Strait, Sylvester Stallone, KISS, Michael Crawford şi Gloria Gaynor.
Preşedintele a dezvoltat o obsesie pentru Centrul Kennedy în timpul celui de-al doilea mandat. În decembrie, el a redenumit forumul istoric „Centrul Memorial Donald J. Trump şi John F. Kennedy pentru Arte Performative”. Schimbarea numelui a stârnit un val de proteste, iar mai multe spectacole programate au fost anulate în urma acestui incident.
Toate cele 116 persoane rănite în incendiul de Anul Nou din Crans-Montana au fost identificate
Poliţia elveţiană a anunţat luni că a identificat toate cele 116 persoane rănite în incendiul devastator din barul din Crans-Montana, trei sferturi dintre acestea fiind încă internate în spital, relatează France24. La patru zile de la incendiul care a cuprins barul Le Constellation din staţiunea de schi alpin, toate victimele şi răniţii au fost identificaţi. 40 de persoane au murit în tragedie, toate fiind identificate până duminică. Vârsta medie a victimelor era de 19 ani. „Toate cele 116 persoane rănite au fost identificate. Optzeci şi trei dintre ei sunt încă internaţi în spital”, a declarat poliţia cantonală Wallis din sud-vestul Elveţiei într-un comunicat.
Numărul total al persoanelor rănite în urma dezastrului a fost revizuit în jos, poliţia avertizând în zilele următoare tragediei că bilanţul ar putea suferi modificări. „Iniţial, am raportat 119 răniţi. În realitate, trei persoane rănite admise la camera de urgenţă în acea noapte au fost atribuite în mod eronat evenimentului”, se arată în comunicat. Printre răniţi se aflau 68 de elveţieni, 21 de francezi, 10 italieni, patru sârbi şi doi polonezi, a precizat poliţia. Cetăţeni din Belgia, Portugalia, Republica Cehă, Australia, Bosnia-Herţegovina, Republica Congo şi Luxemburg se aflau, de asemenea, printre cei răniţi în tragedie. Au fost patru răniţi cu dublă cetăţenie, respectiv franceză-finlandeză, elveţiană-belgiană, franceză-italiană şi filipineză-italiană.
Poliţia din Wallis a declarat că nu va furniza informaţii suplimentare cu privire la identitatea răniţilor, „din respect pentru familiile acestora”. Cei mai grav arşi au fost transportaţi cu elicopterul la centre specializate în tratarea arsurilor din Elveţia şi din străinătate. Guvernul elveţian a declarat duminică că 35 de pacienţi au fost transferaţi la clinici specializate din Germania, Franţa şi Italia, precum şi din Belgia.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Congresmenii americani planifică o vizită în Danemarca, în timp ce Trump ameninţă cu preluarea Groenlandei
De același autor
