Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia deține „controlul complet” în regiunea Lugansk

Ziarul de Vrancea
3 iul 2022 824 vizualizări

După ce a cucerit orașul Lisiceansk, ultima redută ucraineană din regiunea separatistă, rușii vor încerca să preia controlul deplin asupra Donețkului

Rusia a declarat că deține controlul asupra regiunii Lugansk din estul Ucrainei după ce a preluat Lisiceansk, ultimul oraș ucrainean controlat din regiune.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a spus duminică lui Vladimir Putin că forțele militare au stabilit „controlul deplin” asupra Lisiceansk și a mai multor așezări din apropiere, a informat agenția rusă de știri RIA Novosti.

Comandamentul militar al Ucrainei a confirmat duminică seara că trupele sale au fost forțate să se retragă din oraș, spunând că altfel ar exista “consecințe fatale”.

Principalul obiectiv al Rusiei în războiul din Ucraina va consta în eforturile de a cuceri toată regiunea Donețk după ce a obținut controlul deplin al Luganskului, a declarat șeful administrației militare regionale a Luganskului Serghii Gaidai.

Serghii Gaidai a declarat pentru Reuters într-un interviu că se așteaptă ca orașul Sloviansk și, în special, orașul Bahmut să fie atacate în timp ce forțele ruse încearcă să preia controlul deplin asupra a regiunii estice Donbas. Oficialul ucrainean a precizat că retragerea trupelor ucrainene din Lisiceank a fost “centralizată”, indicând că a fost planificată și ordonată, dar că forțele ucrainene au riscat să fie înconjurate. “Totuși, pentru ei (forțele ruse) obiectivul principal este regiunea Donețk. Sloviansk și Bahmut vor fi atacate – Bahmut a început deja să fie bombardat foarte puternic”, a conchis el.

Zelenski promite că ucraineni se vor întoarce în Lugansk

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat după căderea orașului, că țara sa “nu renunță la nimic” și că va reveni în zonele aflate acum sub controlul rușilor. “Ucraina nu renunță la nimic. Și când cineva acolo la Moscova dă informații despre regiunea Lugansk, să-și amintească relatările și promisiunile făcute înainte de 24 februarie, în primele zile ale acestei invazii, în primăvară și acum”, a declarat Zelenski, referindu-se la timpul de care au avut nevoie rușii pentru a reuși să controleze această regiune, aproape patru luni. “Să evalueze în mod real ceea ce au obținut în tot acest timp și cât au plătit pentru aceasta. Pentru că rapoartele lor actuale se vor transforma în fum, la fel ca cele de dinainte”, a adăugat președintele Zelenski.

Armata ucraineană “avansează gradual în regiunea Harkov, în regiunea Herson (aflată parțial sub controlul rușilor) și pe mare: (insula) Șerpilor este un bun exemplu în acest sens. Va veni ziua când vom spune același lucru despre Donbas”, a subliniat Zelenski. Iar “armata noastră își retrage oamenii din anumite puncte de pe front unde dușmanul are o mai mare putere de foc, exact asta s-a întâmplat în Lisiciansk, iar aceasta înseamnă un singur lucru: vom reveni grație tacticii noastre, grație livrărilor crescute de arme moderne”, a avertizat el.

Prima țară care ar putea trimite avioane de luptă și tancuri Ucrainei

Slovacia ar putea deveni prima țară care trimite avioane de luptă Ucrainei de la declanșarea invaziei rusești, potrivit premierului slovac Eduard Heger. El a afirmat acest lucru într-o emisiune a televiziunii CT24 la care a participat alături de omologul său ceh, Petr Fiala, menționând de asemenea posibilitatea transferării de tancuri Ucrainei. „Dar nu vreau să intru în detalii fiindcă Ucraina ne-a cerut să nu detaliem informațiile despre aceste șlivrăriț de echipamente”, a declarat Eduard Heger.

Agenția Reuters notează că liderii celor două țări au anunțat de asemenea că, începând din luna septembrie, Cehia va ajuta Slovacia să își protejeze spațiul aerian. Bratislava ceruse asistența Cehiei în acest sens în luna iunie, cerând ajutor cu protejarea spațiului aerian până la primirea avioanelor de luptă F-16 pe care le-a comandat.

Aceste avioane ar urma să înlocuiască aeronavele MiG-29 aflate în prezent în dotarea forțelor sale aeriene și pe care Slovacia ar urma să le doneze Ucrainei.

Declarațiile premierului Eduard Heger vin după ce săptămâna trecută ministrul său al Apărării a anunțat că Bratislava va cumpăra 152 de vehicule blindate în valoare de 1,6 miliarde de euro pentru Ucraina. La jumătatea lunii iunie Slovacia a anunțat de asemenea că va dona Kievului mai multe elicoptere Mi-17 și mii de rachete Grad. Bratislava a donat anterior și alte echipamente militare și tipuri de muniție, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană S-300.

Armata rusă a afirmat în mod repetat că forțele sale au distrus acest sistem antiaerian, unicul deținut de Slovacia, informație respinsă de Bratislava.

Trei morți în atacul armat din Copenhaga

Atacul armat care a avut loc duminică într-un centrul comercial din Copenhaga a provocat moartea a trei persoane și rănirea mai multora, potrivit Poliției care a arestat un suspect, un danez în vârstă de 22 de ani.

Tânărul, înarmat potrivit martorilor cu o pușcă impunătoare, a fost arestat la puțin timp de la sosirea Poliției în centrul comercial Fields, situat între centrul orașului și aeroportul capitalei daneze. “Sunt trei morți și mai mulți răniți, între care trei în stare critică”, a declarat inspectorul-șef al Poliției din Copenhaga, Soeren Thomassen, într-o conferință de presă.

Motivația suspectului, descris de Poliție drept “un etnic danez” în vârstă de 22 de ani, rămâne neclară. El este cunoscut de poliție, dar “numai periferic”, a explicat Thomassen. “Nu este o persoană pe care o cunoaștem în mod special”.

Cei trei decedați sunt un bărbat de peste patruzeci de ani și doi tineri ale căror vârste nu au fost precizate. “Pe rețelele de socializare, vedem că ar fi vorba despre un motiv rasist, sau o altă formă de motiv, dar nu pot spune că avem ceva care să susțină asta în acest moment”, a mai spus șeful anchetei.

Cu toate acestea, poliția a confirmat că investighează videoclipuri publicate online care îl arată pe suspect cu arme, a căror țeavă este îndreptată spre tâmplă, ceea ce pune sub semnul întrebării și starea lui psihiatrică.

Atacul a avut loc în jurul orei 17:30, ora locală (3:30 GMT), provocând panică. Mulți vizitatori se aflau acolo înainte de un concert al starului britanic Harry Styles într-o sală mare din apropiere, care a fost anulat. Potrivit martorilor intervievați de presa daneză, suspectul a încercat să prindă victimele, spunând că arma lui era falsă pentru a le face să se apropie.

O fetiță de 10 ani, violată, obligată să plece din Ohio până în Indiana pentru avort

procedura este interzisă în statul în care locuiește, dar va fi, cel mai probabil, internzisă în curând și în Indiană

O fetiță în vârstă de 10 ani, victimă a violului în statul Ohio, Statele Unite, care era însărcinată în șase săptămâni, și neeligibilă pentru avort în propriul stat, a fost nevoită să călătorească în Indiana pentru a fi supusă procedurii de întrerupere a sarcinii. Cazul fetei a evidențiat impactul șocant al hotărârii Curții Supreme a SUA cu privire la avort.

Povestea fetei a ieșit la iveală la trei zile după ce instanța a anulat dreptul la nivel național de a întrerupe sarcina și după ce a intrat în vigoare interdicția avortului în statul Ohio după șase săptămâni de sarcină.

Dr. Caitlin Bernard, medic obstetrician-ginecolog din Indianapolis, a declarat că a primit un apel de la un coleg medic din Ohio care tratează victimele abuzului asupra copiilor, cerându-i ajutorul. Legislatorii din Indiana nu au interzis sau restricționat încă avortul, dar probabil că vor face acest lucru în contextul unei sesiuni speciale a Adunării de Stat, la sfârșitul lunii curente.

Persoanele care efectuează proceduri de întrerupere a sarcinii susțin că există o creștere bruscă a numărului de pacienți care vin la clinicile lor pentru avort din statele vecine, unde astfel de proceduri sunt în prezent restricționate sau interzise. “Este greu de imaginat că în doar câteva săptămâni nu vom avea capacitatea de a oferi această operațiune de îngrijire”, a declarat Bernard pentru Columbus Dispatch.

Însă cazul fetiței de 10 ani a determinat personalități politice proeminente anti-avort să apere drepturile femeilor și fetelor – inclusiv victimele abuzului – în timp ce apără restricțiile referitoare la avort. Guvernatorul republican Kristi Noem din Dakota de Sud, menționată ca potențial candidat al lui Donald Trump în 2024, a declarat duminică pentru CNN State of Union că este “incredibil” că “nimeni nu vorbește despre individul pervers, oribil și bolnav care a violat un copil de 10 ani”.

Avorturile sunt acum acte criminale în Dakota de Sud “cu excepția cazului în care există o judecată medicală adecvată și rezonabilă că efectuarea unui avort este necesară pentru a păstra în viață femeia însărcinată”. Cazurile de incest și viol nu reprezintă o excepție în conformitate cu legislația Dakotei de Sud, a adăugat Noem. Vineri, statul a interzis și avortul medical prin telemedicină și a majorat pedeapsa pentru practicarea fără licență a medicinei în cazul procedurilor de întrerupere a sarcinii.

Republicanii se eschivează

Dana Bash, gazda CNN State of the Union, a întrebat-o pe Noem dacă este corect ca o victimă a violului în vârstă de 10 ani care era însărcinată să treacă granițele statului pentru un avort legal. Deși a încercat să se eschiveze, Noem a spus că violul în rândul copiilor este “o problemă pe care instanța supremă a cântărit-o…”, adăugând că cetățenii ar trebui să “se adreseze acelor persoane bolnave care fac asta copiilor noștri”.

Întrebată dacă ar încerca să schimbe legea dacă ar avea loc un caz similar în statul ei, Noem a răspuns: “Nu cred că o situație tragică ar trebui să fie perpetuată de o altă tragedie. Trebuie să facem mai multe pentru a ne asigura că trăim cu adevărat o viață care atestă că fiecare viață este prețioasă, în special vieți nevinovate care au fost spulberate, precum cea a fetiței de 10 ani.”

Întrebată dacă fata ar trebui să păstreze copilul, Noem a răspuns că “fiecare viață este importantă. Această tragedie este îngrozitoare. Dar, în Dakota de Sud, legea din prezent stipulează că avorturile sunt ilegale, cu excepția cazului în care este salvată viața mamei.” Mai mult decât atât, întrebată dacă avortul în cazul fetei ar însemna protejarea vieții mamei, Noem a subliniat că medicul, familia și cele mai apropiate” pot lua o decizie în acest caz.

Bărbat de culoare, împușcat cu 60 de gloanțe de polițiști

Sute de persoane au manifestat duminică la Akron, Ohio (nordul Statelor Unite), după ce pe rețelele sociale a apărut un videoclip în care organele de poliție împușcă un bărbat de culoare care, potrivit avocatului său, a fost împușcat cu 60 de gloanțe. În timp ce autoritățile au făcut apel la calm, o mulțime de protestatari s-au îndreptat spre primăria orașului cu pancarte pe care era scris “Dreptate pentru Jayland”.

Jayland Walker, în vârstă de 25 de ani, a fost ucis pe 27 iunie în timp ce fugea de poliție pe jos. Anterior, a avut loc o urmărire cu mașina în urma unei tentative de arestare pentru o infracțiune rutieră.

Un filmuleț cu imagini foarte violente publicat de polițiști, duminică, îl arată pe tânăr în timp ce este răpus de gloanțe. Demonstrațiile au fost pașnice, cu excepția unui moment tensionat când protestatarii s-au apropiat de un cordon de poliție și au strigat la ei.

Pentru președintele organizației americane pentru apărarea drepturilor civile NAACP, Derrick Johnson, acest incident reprezintă o “crimă”. “Acest bărbat de culoare a fost ucis (...) din cauza unei posibile infracțiuni rutiere. Acest lucru nu se întâmplă în rândul populației albe din Statele Unite”, a spus el.

Potrivit imaginilor, după câteva minute de urmărire, Walker a coborât din mașină și a fugit. Poliția a încercat apoi în zadar să îl calmeze cu pistoale cu electroșocuri.

Câțiva dintre polițiști l-au urmat până la o parcare. Imaginile sunt prea neclare pentru a înțelege ce s-a întâmplat în continuare, dar poliția a precizat într-o declarație că tânărul de 25 de ani s-a comportat într-un mod care a stârnit temeri de o “amenințare mortală”. Toți polițiștii prezenți au deschis focul, trăgând numeroase gloanțe. Walker a fost declarat mort la fața locului.

“Sunt avocat de 22 de ani și nu am văzut niciodată ce se vede în videoclip”, a declarat Bobby DiCello, avocatul familiei victimei, pentru The New York Times.

Potrivit șefului poliției, Steve Mylett, raportul unui medic legist enumeră 60 de răni pe corpul lui Jayland Walker. DiCello dă asigurări că bărbatul a fost lovit de 60 de gloanțe.

Cei opt polițiști implicați în decesul tânărului au fost suspendați administrativ cu plată până la încheierea anchetei judecătorești.

Omul de știință rus arestat sub acuzația de trădare a murit

Omul de știință rus care a fost arestat în Siberia săptămâna trecută, sub suspiciunea de trădare și transportat cu avionul la Moscova, deși suferea de cancer pancreatic avansat, a murit.

Fizicianul Dmitri Kolker, în vârstă de 54 de ani, fusese luat de pe patul de spital, unde era hrănit printr-un tub, și transportat cu avionul într-un zbor care a durat mai mult de patru ore către Moscova, unde avocații au spus că a fost dus la închisoarea Lefortovo și a murit mai târziu într-un spital din apropiere.

Vărul său Anton Dianov a declarat din Statele Unite că acuzația împotriva specialistului în laser – că ar fi furnizat secrete de stat Chinei – a fost absurdă.

“Era om de știință, își iubea țara, lucra în țara lui, în pofida multor invitații din partea unor universități și laboratoare importante să plece să lucreze în străinătate. El a vrut să lucreze în Rusia, a vrut să predea studenților acolo”, a afirmat vărul bărbatului. “Aceste acuzații sunt absolut ridicole și extrem de crude și neobișnuite pentru a fi aplicate unui om bolnav. Ei știau că se afla pe patul de moarte și au ales să-l aresteze”, a adăugat el.

Familia și avocații au spus că Kolker a fost reținut și casa lui percheziționată de către serviciul de securitate FSB. Ei au spus că acuzațiile de trădare – care implică o pedeapsă de până la 20 de ani – s-au bazat pe prelegerile pe care Kolker le-a susținut în China, chiar dacă conținutul fusese aprobat de FSB.

Mai mulți oameni de știință ruși au fost arestați și acuzați de trădare în ultimii ani pentru că ar fi transmis străinilor materiale confidențiale. Opozanții Kremlinului susțin că arestările au loc adesea pe baza paranoiei nefondate.

Peste 10.000 de locuitori din Mariupol se află în închisori rusești

Peste 10.000 de locuitori ai orașului-port ucrainean Mariupol, aflat sub ocupație rusă, se află în prezent în închisori sub controlul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), ale cărei autorități proruse le-au înlocuit pe cele ucrainene.

Aceste informații au fost date publicității duminică noapte pe Telegram de către primăria din Mariupol, ai cărei edili se află în exil, și au fost preluate luni de agențiile de presă ucrainene. “Rezidenți civili pașnici au fost reținuți de ocupanții (ruși) și trimiși în locuri unde sunt privați de libertate. Sunt cunoscute câteva închisori de acest tip: două în Olenivka, un centru de detenție preventivă din Donețk și unul în Makiivka”, au declarat sursele citate. “Persoanele sunt deținute în condiții teribile și inumane, ca într-un lagăr de concentrare. Sunt închise în celule minuscule, de 2 metri pătrați pe 3, câte 10 persoane”, a menționat primăria în exil a Mariupol.

Actualii “locuitori din Mariupol abia dacă primesc apă și hrană. Nu-i lasă să iasă (din oraș). Nu au acces la servicii medicale normale și sunt supuși diverselor forme de tortură, deopotrivă fizică și psihologică”, a mai avertizat primăria orașului pe Telegram, care a adresat un apel Comitetului Internațional al Crucii Roșii și ONU pentru ca cele două organizații să analizeze detențiile ilegale de civili din oraș.

Mariupol, oraș-port la Marea Azov, s-a aflat sub asediu rus timp de aproape trei luni de zile, încă de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, iar în tot acest timp orașul a suferit o criză umanitară de proporții, fără acces la apă potabilă, curent electric și produse de bază.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.