MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia adoptă prin referendum prelungirea erei Putin
Aproape 23% dintre ruși nu au fost de acord cu propunerile președintelui n participarea la referendum a fost premiată cu o loterie a cadourilor și bonuri de cumpărături
Rusia a adoptat o reformă constituțională care-i permite lui Vladimir Putin să rămână la Kremlin până în 2036, un referendum catalogat drept o “enormă minciună” de opoziție, care îl consideră o manvră în vederea perpeturăii acaparării țării de către liderul de le Kremlin.Rușii au validat cu 77.02% acest bloc de amendamente care, în afară de problema mandatelor președintelui în funcție, introduc totodată principiile conservatoare ale acestuia în Constituție. Prezența la urne era de aproximativ 65%. Nu au existat niciodată îndoieli cu privire la rezultatul scrutinului - reforma a fost aprobată de Legiuitor la începutul anului, iar noul text al Constituției este deja pus în vânzare în librării. Vladimir Putin le-a cerut marți rușilor să garanteze “stabilitatea, securitatea și prosperitatea” Rusiei, pe care se laudă că a scos-o din haosul postsovietic. Principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a vorbit, comentând rezultatele, despre “falsificare” și despre o “enormă minciună”, îndemnându-și susținătorii să se mobilizeze în viitoarele alegeri regionale din septembrie. “Putin a umilit pe toată lumea. Chiar și în majoritatea țărilor din lumea a treia nu există o asemnea rușine”, a tunat el, acuzându-l pe președinte că “vrea să conducă Rusia pe viață”. Navalnîi consideră că “nu se va rezolva nimic fără să se iasă în stradă”. Însă s-a abținut să îndemne la manifestații imediat.nCel mai controversat amendament este cel care îi acordă lui Putin opțiunea a încă două mandate, după terminarea celui actual, în 2024. Aceasta este o necesitate, consideră el, pentru că clasa politică nu trebuie să se piardă într-o “căutare a unor potențiali succesori”.
Dumnezeu, căsătorie, pensii
Acest lucru îi va oferi posibilitatea să rămână la Kremlin până în 2036, când împlinește 84 de ani. Alte amendamente consolidează anumite prerogative prezidențiale. Revizuirea introduce în Constituție principii conservatoare dragi președintelui - credința în Dumnezeu, căsătoria rezervată heterosexualilor, învățământul patriotic -, dar și garanții sociale, precum indexarea pensiilor. Iulia Zabolotova, o pensionară în vârstă de 83 de ani, era entuziasmată de votul moscovit de miercuri. “Trebuie să-l susținem pe Putin, n-am trăit niciodată mai bine decât cu el. El a scos țara din haos!”. Serghei Lepnuhov, un jurist moscovit în vârstă de 47 de ani, nu este de acord. “Nu trebuie să fie atinsă Constituția. Ea trebuie să fie inalienabilă, dar (Putin) vrea să acapareze puterea și atunci a găsit o intrare prin dos. Este rușinos și nefericit”.Votul a avut loc pe fondul scăderii popularității lui Putin, din cauza unei reforme a pensionării denunțată și crizei covid-19. Din mai 2018 în iunie 2020, nivelul aprobării politicii sale măsurat de către Institutul independent Levada a coborât de la 79 la 60%,Potrivit unor critici ai Kremlinului, puterea și-a multiplicat trucurile pentru a asigura un succes răsunător și o participare electorală puternică la scrutin - de exemplu printr-o loterie de cadouri pentru participanți și bonuri de cumpărături pentru cei care au votat online. Aspectul cel mai insolit ar fi fost instalarea unor locuri de vot improvizate în exterior, în curți sau pe terenuri de joacă, fără prea mare respct al secretului votului și fără o supraveghere adecvată a urnelor. Armata rusă s-a lăudat cu o prezență la urne de “99,991%” în rândul personalului militar. Comisia Electorală nu a constatat, în ceea ce o privește, “nicio infracțiune serioasă” în timpul scrutinului.
Coronavirus: Record de cazuri raportate în SUA într-o zi
n la nivel mondial, 60% din totalul infectărilor au fost recenzate în luna iunie
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că pandemia continuă să se agraveze în lume, în special în Statele Unite unde un nivel record de cazuri a fost atins miercuri, peste 50.000 de persoane contaminate confirmate într-o zi. Aceste noi infecții ridică numărul total de cazuri depistate pe teritoriul american la 2,7 milioane, dintr-un total de 10,6 milioane la nivel mondial până în prezent. De la apariția sa acum șase luni în China, Covid-19 a provocat moartea a 514.803 de morți pe planetă, potrivit unui bilanț al AFP. De o săptămână, numărul contaminărilor depășește 160.000 pe zi, potrivit OMS. Și “60% dintre toate cazurile de Covid-19 recenzate până în prezent au fost semnalate în cursul lunii trecute”, a subliniat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.“Cea mai bună manieră de a ieși din această pandemie este de a acționa la nivel global”, a declarat el, recomandând încă o dată regulile de distanțare, testare și izolarea cazurilor, plasarea în carantină persoanelor bolnave și purtarea măștii.Un studiu publicat miercuri arată că pandemia a provocat cu cel puțin 18% mai multe decese decât într-un an normal în SUA și până la de trei ori mai mult în New York, grav afectat. Cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale, Donald Trump, foarte criticat pentru gestionarea crizei, s-a declarat miercuri convins că virusul “va dispărea pur și simplu” la “un anumit moment”.Consiliul de securitate al ONU a adoptat miercuri, cu unanimitate, prima rezoluție direct legată de pandemie: a solicitat “încetarea imediată și generală” a conflictelor din întreaga lume, cu excepția conflictelor cu grupările jihadiste, pentru a facilita lupta contra coronavirusului.
O “afacere” de spionaj între Turcia și Franța
Turcia a confirmat prin vocea ambasadorului său în Franța existența unei “afaceri” de spionaj între cele două țări, la câteva zile după ce un ziar proguvernamental turc a dezvăluit informații, în toiul unei grave crize diplomatice. Cotidianul Sabah dezvăluia la 22 iunie că un fost angajat al serviciului de securitate de la Consulatul Franței la Istanbul, Metin Ozdemir, s-a dus la poliție și a declarat că a colectat informații în contul serviciilor franceze de informații externe (DGSE). Patru cetățeni suspectați de spionaj în mediul asociativ și religios în contul Franței au fost arestați, dezvăluia ziarul. Ambasadorul Turciei în Franța Ismail Hakki Musa a răspuns unei întrebări cu privire la acest subiect, în cadrul unor audieri în Comisia Afacerilor externe și Apărării din cadrul Senatului francez - devenind astfel primul oficial turc care a vorbit oficial despre acest dosar. “Această afacere este tratată îndeaproape de către DGSE și MIT turc. (Sunt) doi ani de când această afacere face obiectul unor discuții între cele două servicii”, a dezvăluit el. “Faptul că asta a găsit un ecou în presă acum câteva zile nu are nicio legătură cu actualitatea”, a susținut el, în contextul unei amplificări a tensiunilor între Paris și Ankara. Parisul nu a reacționat niciodată în mod public cu privire la acest dosar.
Ministerul francez de externe a refuzat pur și simplu “să comenteze zvonuri de presă”.
Potrivit Sabah, Metin Ozdemir a declarat că le-a transmis francezilor informații despre 120 de persoane, inclusiv imami, în schimbul unei remunerații lunare și promisiunii de a intra în Legiunea Străină, un corp de elită al armatei franceze alcătuit din militari străini. Tot potrivit ziarului, Metin Ozdemir, care se dădea drept membru al serviciilor turce care anchetează cu privire la gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), a recrutat trei bărbați - un angajat al întreprinderii de gestionarea apei de la Istanbul, o persoană care muncea în telecomunicații și proprietarul unui hotel din oraș. “Celula de spionaj”, scria Sabah, era însărcinată să adune informații despre “asociații conservatoare”, confrerii religioase și Autoritatea însărcinată cu Afaceri Religioase (Diyanet), un organism public de reglementare a cultelor. Potrivit ziarului, cei patru bărbați au strâns informații despre Asociația Femeilor și Democrației (KADEM), coprezidată de către fiica mai mică a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Sabah scria că Metin Ozdemir s-a predat autorităților turce în urma unui dezacord cu agenți francezi.
Ungaria respinge lista UE de 14 țări “sigure”, cu excepția Serbiei
Premierul ungar Viktor Orban a refuzat ieri să deschidă frontierele țării sale cetățenilor statelor pe care Uniunea Europeană (UE) le-a prezentat drept “sigure” în privința covid-19 săptămâna aceasta, cu excepția cetățenilor Serbiei. UE - ale cărei frontiere externe au fost închise în cadrul luptei împotriva pandemiei covid-19 - a autorizat începând de miercuri călătorii de agrement și de afaceri din 14 țări.Este vorba despre Alegria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia și Uruguay. “Pentru moment, noi nu putem accede la cererea UE pentru că ar fi împotriva intereselor sanitare ale poporului ungar”, a declarat Viktor Orban într-o înregistrare video difuzată pe Facebook. Însă, în privința călătorilor care tranzitează Ungaria, “culoarul umanitar” creat în toiul epidemiei noului coronavirus urmează să fie redeschis, anunță Orban.
Muntenegru: Uniunea civilă a cuplurilor de același sex, autorizată
Parlamentul muntenegrean a adoptat o lege care autorizează uniunea civilă a cuplurilor de același sex, însă fără să le acorde dreptul la adopție, relatează AFP. Legea - adoptată de 42 din cei 81 de deputați - a fost respinsă prima oară în august 2019, ceea ce a condus la manifestații ale activiștilor drepturilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor și transsexualilor (LGBT) la Podgorița. Muntenegrul a deveit astfel prima țară din afara Europei Occidentale și UE care legalizează uniunea civilă a cuplurilor de același sex. Comunitatea LGBT din Muntenegru a salutat, în urma votului, “o nouă pagină a istoriei mișcării LGBT” în mica republică. Legea le acordă cuplurilor de același sex o uniune civilă cu drepturi similare celor ale cuplurilor heterosexuale căsătorite - cu excepția adopției. Guvernul conta pe această excludere pentru a obține o susținere mai mare a legii într-o societate civilă muntenegreană conservatoare cu privire la acest subiect. Muntengru, o țară mică, cu 620.000 de locuitori, negociază din 2012 o aderarea la Uniunea Europeană (UE).
Sute de elefanți, morți în condiții misterioase în Botswana
Peste 350 de elefanți din Botswana au fost găsiți morți în ultimele două luni, autoritățile declarând că este vorba despre un “mister nemaiîntâlnit” întrucât cauza nu a fost descoperită încă, scrie BBC. Dr. Niall McCann, de la National Park Rescue, a declarat pentru BBC că specialiștii din țara africană au localizat peste 350 de carcase de elefant în Okavango Delta de la începutul lunii mai. Nimeni nu știe de ce au murit animalele, rezultatele de laborator fiind așteptate, potrivit guvernului. Botswana deține o treime din populația, în scădere, de elefanți a Africii. “Este fără precedent în ceea ce privește numărul de elefanți care mor într-un singur eveniment fără legătură cu seceta”, a mai spus McCann. Potrivit acestuia, doar elefanți au murit, nu și alte animale. “Dacă era cianură folosită de braconieri, ar fi murit și alte animale”, a precizat dr. McCann. De asemenea, el a exclus o intoxicație naturală cu antrax, care a ucis cel puțin 100 de elefanți în Botswana anul trecut. Dar autoritățile nu au putut stabili dacă a fost otrăvire sau boală. Felul în care elefanții au murit - mulți cu fața în jos - și faptul că unii se plimbau în cercuri poate indica probleme ale sistemului lor neurologic, a spus dr. McCann. Fără a cunoaște sursa, este imposibil să fie exclusă o boală de la om - în special dacă această cauză se află în sursele de apă sau sol. Dr McCann indică pandemia de Covid-19, care se crede că ar fi apărut la animale.
Myanmar: Cel puțin 113 morți într-un accident survenit la o mină
Cel puțin 113 persoane și-au pierdut viața ieri într-un accident produs într-o mină abandonată de jad situată în nordul Myanmar, după ce prăbușirea unui versant a îngropat de vii un grup de mineri care lucrau în mod ilegal. Accidentul s-a produs pe când minerii săpau pentru a extrage jadul din versanții excavați ai unei mine din Hpakant, o localitate izolată din statul Kachin, a informat Departamentul Pompierilor. Potrivit Departamentului, accidentul s-a produs la ora locală 8:00 și a cuprins cele cinci parcele abandonate unde căutătorii ocazionali lucrează în condiții precare. Într-un bilanț actualizat, pompierii au ridicat numărul deceselor la 113 victime, deși nu au fost recuperate decât 26 de trupuri neînsuflețite. Accidente similare se produc în mod frecvent în această țară.ONG Global Witness a denunțat în 2015 situația precară în care lucrează căutătorii de jad în aceste zăcăminte dezafectate. Ei sunt de multe ori exploatați de grupări de gherilă, lorzi ai drogurilor, traficanți de droguri sau de paramilitari. Myanmar este ce mai mare producător mondial de jadeit, o varietate foarte apreciată de jad care se extrage în principal din munții Kachin.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
