MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia a pierdut teren în Ucraina în luna aprilie, o premieră din vara anului 2023
Suprafața controlată de Rusia în Ucraina s-a micșorat cu aproximativ 120 de kilometri pătrați în luna aprilie, o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara anului 2023, potrivit unei analize realizate de AFP pe baza datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
După mai bine de patru ani de război, luptele intense continuă pe linia frontului, în timp ce negocierile diplomatice dificile au fost blocate de la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu. Moscova a propus recent un armistițiu scurt pentru comemorările din 9 mai din Rusia ale victoriei sovietice asupra Germaniei naziste, în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a facilita discuțiile, o cerere pe care Kremlinul o refuză.
Retragerea forțelor Moscovei raportată de ISW nu este, însă, totală. Militari ruși continuă să fie infiltrați în trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren.
Armata rusă trimite constant grupuri mici de soldați să ocupe poziții în secțiuni ale frontului care constau în zone mobile late de câțiva kilometri și expuse constant atacurilor cu drone, unde să se ascundă pentru a facilita avansul forței principale.
Aceste operațiuni de infiltrare în zone pe care Rusia nu le controlează pe deplin nu sunt incluse în estimările teritoriului deținut de fiecare parte. Câștigul obținut de Kiev este în concordanță cu încetinirea avansurilor rusești din decembrie 2025, până în punctul în care forțele Moscovei au făcut un progres limitat pe teritoriul ucrainean în luna martie (23 de kilometri pătrați).
'Contraatacurile terestre și atacurile de la distanță medie ale Ucrainei, blocarea utilizării rusești a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Kremlinului asupra Telegram au exacerbat problemele existente în cadrul armatei ruse', afirmă institutul. De asemenea, acesta indică un posibil efect al 'tendințelor sezoniere' legate de topirea porțiunile de sol înghețate și ploile de primăvară care 'înrăutățesc condițiile' pentru deplasarea trupelor.
Fără a face un progres major în aprilie, armata ucraineană a reușit să avanseze în diverse locuri de-a lungul liniei frontului: câte aproximativ 40 de kilometri pătrați în regiunile Zaporojie, Harkov și Donețk. Rusia, însă, a cucerit câțiva kilometri pătrați la est de Kramatorsk (Donețk).
Aceste estimări exclud, de asemenea, câștigurile revendicate de partea rusă, dar nici confirmate, nici infirmate de ISW, care colaborează cu Critical Threats Project (ca ține de American Enterprise Institute), un alt think tank american specializat în studii ale conflictelor.
Deși câștigurile Ucrainei din aprilie au fost primele înregistrate în ultimii doi ani și jumătate, ele rămân marginale, 120 de kilometri pătrați reprezentând doar 0,02% din teritoriul Ucrainei incluzând Crimeea și Donbas. La mai bine de patru ani de la începerea invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din suprafața Ucrainei, inclusiv 7% în Crimeea și în zonele bazinului industrial Donbas, deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de invazia din februarie 2022.
Cea mai mare parte a progreselor trupelor ruse a fost realizată în primele săptămâni ale conflictului.
„Să eliminăm toţi miliardarii”: suspectul în cazul unui incendiu fatal din 2025 din Los Angeles îi ura pe bogaţi
Bărbatul suspectat că a provocat intenţionat unul dintre incendiile mortale din Los Angeles din ianuarie 2025 avea ceva cu bogaţii şi îl admira pe un american acuzat că l-a ucis pe şeful unei mari companii de asigurări de sănătate, potrivit procuraturii federale. Jonathan Rinderknecht va fi judecat începând cu 8 iunie pentru rolul său în „Palisades Fire”, care a ucis 12 dintre cele 31 de victime ce au pierit în total în incendiile din metropola californiană de la începutul anului trecut, relatează AFP.
În documentele judiciare depuse săptămâna trecută, procurorii îl descriu ca pe un şofer Uber scandalizat de societatea capitalistă, care ar fi incendiat din răzbunare cartierul Pacific Palisades, un „cuib” al celebrităţilor unde vilele cu vedere la ocean valorează milioane.
Cu două săptămâni înainte de a trece la fapte, istoricul său de căutări pe internet conţinea cereri precum „să-i eliminăm pe toţi miliardarii”, potrivit acuzării. Se pare că ar fi căutat şi sloganul „eliberaţi-l pe Luigi Mangione”, americanul acuzat că l-a ucis pe şeful United Healthcare – un caz care a stârnit o polemică intensă în Statele Unite, deoarece acesta a fost uneori ridicat la rangul de Robin Hood modern pe reţelele sociale. Mulţi pasageri pe care Jonathan Rinderknecht i-a transportat „l-au descris pe acuzat ca fiind furios, agitat, conducând haotic şi rostind tirade în care se declara furios pe lume, menţionând numele lui Luigi Mangione, capitalismul şi ideea de a face dreptate singur”, potrivit documentelor.
Jonathan Rinderknecht, în vârstă de 29 de ani, a pledat până acum nevinovat
În timpul unui interogatoriu de la sfârşitul lunii ianuarie 2025, anchetatorii l-au întrebat de ce ar putea cineva să provoace un incendiu criminal în cartierul Pacific Palisades. Suspectul ar fi răspuns atunci că un eventual piroman ar putea fi motivat de resentimente faţă de bogaţi, din moment ce „suntem practic reduşi la sclavie de către ei”, ar fi spus el, potrivit parchetului. El ar fi comparat, de asemenea, gestul cu un act de „disperare” similar cu crima pentru care Luigi Mangione a fost acuzat.
Conform acestor noi documente judiciare, Jonathan Rinderknecht era, de asemenea, furios după ce fusese recent respins de o fostă colegă de serviciu, cu care avusese o scurtă relaţie. Arestat în Florida la începutul lunii octombrie, suspectul este un fost locuitor al cartierului Pacific Palisades, care a crescut în Franţa. El este acuzat că a provocat un incendiu în noaptea Revelionului din 2025 în această zonă selectă din Los Angeles dominată de peisajul montan. Acest incendiu iniţial, pe care pompierii credeau că l-au stins, s-a reaprins apoi pe 7 ianuarie, devastând cartierul şi o parte din oraşul Malibu, potrivit procurorilor federali.
UE a testat clauza de apărare reciprocă printr-un exercițiu pe un scenariu de atac hibrid
Reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene au exersat luni activarea clauzei de apărare reciprocă, în cadrul unui exercițiu de criză, în vederea pregătirii pentru un atac hibrid la scară mare, transmite Agerpres.
Mai mulți diplomați au declarat agenției citate că exercițiul a implicat ambasadorii răspunzători de politica de securitate și experți din mai multe instituții europene.
Rezultatele vor fi utilizate pentru pregătirea unui plan de consolidare a clauzei de apărare reciprocă a UE.
Din motive de confidențialitate, nu s-au făcut publice informații detaliate despre exercițiu; s-a confirmat doar că oficialii au lucrat cu un scenariu fictiv, dar realist pentru a testa dacă reacția la criză și coordonarea ar funcționa în cazul unor atacuri hibride, care ar putea include zboruri ilegale ale unor drone, sabotaje și atacuri informatice asupra rețelelor electrice.
În cadrul UE se fac de mai multă vreme planuri pentru întărirea clauzei menționate. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut eforturile în acest sens la Conferința de securitate de la Munchen, în februarie. Obiectivul este reducerea dependenței Europei de Statele Unite și pregătirea pentru situații în care NATO nu ar putea acționa, de exemplu din cauza unui veto american.
Diplomații au declarat pentru dpa că se pot imagina și scenarii în care UE ar acționa în paralel cu NATO, prin presiuni asupra unui adversar cu ajutorul politicilor comerciale sau al măsurilor diplomatice.
Articolul 42.7 al Tratatului Uniunii Europene - clauza de apărare reciprocă - prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat pe teritoriul național, celelalte state membre sunt obligate să asigure ajutoare și asistență prin orice mijloace disponibile. Formularea este mai puternică decât a Articolului 5 din tratatul NATO, care lasă la latitudinea membrilor alianței modalitatea de a ajuta un alt stat semnatar, în cazul unui atac.
Clauza europeană a fost activată până acum o singură dată, după atacurile teroriste din 2015 de la Paris.
O explozie la o fabrică de artificii din China a provocat moartea a 21 de persoane
O explozie la o fabrică de artificii din provincia Hunan, China, a provocat moartea a 21 de persoane şi a rănit 61, potrivit presei de stat. Explozia de la fabrica de artificii Changsha Liuyang Huasheng a avut loc luni, în jurul orei 16:40, ora locală (08:40 GMT), în oraşul Liuyang, determinând echipele de salvare să evacueze toate persoanele aflate într-un perimetru de 3 km (1,9 mile) în jurul fabricii.
Autorităţile au mobilizat aproape 500 de persoane pentru a desfăşura operaţiuni de căutare şi salvare şi pentru a acorda îngrijiri medicale răniţilor, în timp ce roboţi au fost folosiţi pentru a ajuta la găsirea persoanelor blocate în interiorul clădirii.
Poliţia, care investighează cauza exploziei, a luat „măsuri de control” împotriva persoanei responsabile de compania de artificii, au raportat mass-media de stat chineze. Autorităţile au declarat că două depozite de praf de puşcă din zona fabricii prezentau un risc ridicat în timpul eforturilor de salvare, a raportat presa de stat.
Echipele de salvare au fost nevoite să evacueze toate persoanele aflate într-o rază de 3 km (1,9 mile) de fabrica de artificii. De asemenea, au implementat măsuri precum umidificarea zonei pentru a „preveni accidentele secundare în timpul operaţiunii de salvare”.
Impactul exploziei a fost atât de distrugător încât ferestrele unei clădiri rezidenţiale din apropierea fabricii au fost, de asemenea, sparte, a remarcat un reporter CCTV într-o transmisiune televizată de la faţa locului. Preşedintele Xi Jinping a solicitat eforturi susţinute pentru a căuta persoanele care sunt încă date dispărute şi pentru a salva răniţii. Xi a solicitat, de asemenea, o anchetă privind accidentul pentru a trage la răspundere persoanele responsabile, relatează mass-media de stat.
Cererea explozivă de medicamente pentru slăbit creează riscuri de „bulă” în industria farmaceutică
Creşterea explozivă a cererii pentru medicamentele de slăbit şi diabet riscă să creeze un efect de ”bulă” în industria farmaceutică, potrivit unui raport realizat de Deloitte, citat de CNBC.
Medicamentele din clasa GLP-1, precum Wegovy şi Zepbound, au impulsionat randamentele cercetării şi dezvoltării pentru marile companii farmaceutice, care au ajuns la 7% pentru al treilea an consecutiv de creştere. Pentru prima dată în ultimii 16 ani, tratamentele pentru obezitate au depăşit oncologia ca principală sursă de valoare în portofoliile de medicamente aflate în stadiu avansat de dezvoltare. Aceste terapii generează aproximativ 38% din veniturile estimate ale industriei din pipeline-ul actual.
Totuşi, această performanţă ascunde slăbiciuni în restul sectorului. Dacă medicamentele GLP-1 sunt excluse, randamentul industriei scade la doar 2,9%, sub nivelul de 3,8% din anul anterior. Expunerea ridicată pe un număr restrâns de produse creşte riscurile. Aproximativ 9% dintre proiectele aflate în fază avansată – considerate ”mega-blockbuster” – sunt estimate să genereze circa 70% din vânzările viitoare ale industriei. Companii precum Novo Nordisk şi Eli Lilly domină acest segment, beneficiind de cererea puternică pentru tratamentele destinate obezităţii şi diabetului.
Statele Unite şi-ar putea schimba abordarea în privinţa inteligenţei artificiale
Administraţia Trump, care, până acum, a lăsat libere companiile americane să dezvolte cum vor tehnologiile de inteligenţă artificială, şi-ar putea schimba abordarea, susţin surse de la Casa Albă, citate de New York Times.
În cărţi este un ordin executiv prin care să se înfiinţeze un grup de lucru special pentru inteligenţa artificială, din care să facă parte oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai companiilor de tehnologie.
Membrii grupului de lucru ar urma să pună la punct un set de proceduri de supraveghere, printre care şi un proces de revizuire a modelelor noi de inteligenţă artificială. Conform aceloraşi surse, ar fi existat deja o întâlnire la Casa Albă, în care reprezentanţii unor companii precum Google, OpenAI şi Anthropic au fost înştiinţaţi cu privire la aceste planuri.
Procesul de revizuire a modelelor noi ar putea fi similar cu cel din Marea Britanie, unde un grup de lucru mixt a stabilit o serie de standarde de siguranţă obligatorii.
Crearea unui sistem de supraveghere a modelelor de AI reprezintă o schimbare drastică de abordare pentru administraţia Trump, care a susţinut până acum că libertatea companiilor de tehnologie este vitală pentru dezvoltarea acestei tehnologii şi păstrarea poziţiei de lider în acest domeniu pentru SUA.
Pentru a susţine această libertate de mişcare, administraţia actuală a anulat o procedură de verificare a siguranţei soluţiilor de inteligenţă artificială impusă de administraţia Biden. Va fi interesant de văzut în ce măsură verificarea modelelor de AI va fi folosită doar pentru siguranţa oamenilor şi în ce măsură ar putea fi impuse restricţii favorabile actualei administraţii.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: În ce lideri internaționali au încredere românii?
De același autor
