MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Românii, „motorul invizibil” care susţine economia şi serviciile publice din Marea Britanie
Un nou raport de specialitate demontează miturile legate de imigraţia românească în Regatul Unit, dezvăluind o comunitate tânără, înalt calificată şi esenţială pentru sectoare critice precum sănătatea, construcţiile şi tehnologia.
În ciuda unei retorici politice adesea ostile, diaspora română din Marea Britanie a devenit una dintre cele mai active şi mai integrate forţe de muncă din regat. Potrivit unui raport coordonat de dr. Alina Dolea, profesor şi cercetător în comunicare strategică şi diplomaţie publică la Bournemouth University din Marea Britanie şi Consiliul Consultativ al Diasporei Române (ACORD UK), românii nu doar că "muncesc", ci finanţează şi susţin infrastructura Marii Britanii prin contribuţii fiscale de miliarde de lire sterline.
În peisajul post-Brexit, prezenţa românească în Marea Britanie a încetat să mai fie o simplă poveste de migraţie a forţei de muncă. Este, în schimb, o transformare structurală. Cu peste 1,3 milioane de români care deţin un statut de rezident, aceştia formează a patra cea mai mare comunitate născută în străinătate, după India, Pakistan şi Polonia. Totuşi, această masă critică de oameni trăieşte într-o dualitate constantă.
Paradoxul vizibilităţii: Discurs politic versus realitate cotidiană
Dr. Alina Dolea subliniază, într-un interviu pentru News.ro, că există o fractură profundă între modul în care românii sunt percepuţi în media şi rolul lor real în societate: "Există o discrepanţă între discursul politic şi mediatic şi interacţiunile curente din viaţa de zi cu zi. Discursul politic şi mediatic la care mă refer survine pe fondul declaraţiilor anti-imigraţie făcute de unii politicieni (precum Farage) care reiterează stereotipuri negative la adresa românilor... De la cele mai vechi (de acum 10 ani - când se vorbea de o invazie a românilor săraci şi de teama de a avea un vecin român) la cele de anul trecut cand Farage a declarat că românii mănâncă lebedele dintr-un parc central din Londra".
În antiteză cu aceste "mituri urbane", datele oficiale arată o comunitate extrem de activă. Românii şi bulgarii au cea mai mare rată de ocupare din Regatul Unit (80,4%), mult peste media populaţiei britanice. Această hărnicie este recunoscută chiar şi de primarul Londrei, care îi descrie pe români ca fiind esenţiali pentru infrastructura critică a capitalei.
Motorul fiscal: 2,4 miliarde de lire pentru bugetul britanic
Analiza financiară a raportului demolează definitiv mitul "turismului pentru beneficii". În anul fiscal 2019/20, contribuţiile directe ale românilor prin impozit pe venit şi asigurări naţionale au fost de 2,399 miliarde de lire sterline. Această sumă este de peste şase ori mai mare decât totalul ajutoarelor sociale (tax credits şi child benefit) accesate de cetăţenii români în aceeaşi perioadă.
Mai mult, veniturile românilor au crescut spectaculos. Salariul lunar mediu al unui angajat român a crescut cu 45% din 2019 până în 2025, ajungând la 2.427 lire, foarte aproape de media naţională britanică. Această ascensiune financiară reflectă o tranziţie de la munca necalificată către roluri de management şi antreprenoriat.
„Lumea invizibilă” a antreprenoriatului şi supracalificarea
Unul dintre cele mai fascinante capitole ale raportului este cel dedicat "stratului invizibil" al economiei: liber-profesioniştii şi microîntreprinderile. Deoarece românii au avut restricţii pe piaţa muncii până în 2014, mulţi au fost forţaţi să devină antreprenori prin necesitate. Astăzi, acest sistem a evoluat într-un ecosistem complex. "Antreprenoriatul s-a diversificat de la construcţii, logistică, depozite, fabrici de carne (100% româneşti în UK), la robotică, AI, inginerie, energie", explică Alina Dolea. Exemple precum Dexory (robotică industrială) sau UiPath demonstrează că talentele româneşti sunt în centrul inovaţiei britanice.
Totuşi, această energie vine cu un cost personal: fenomenul supracalificării. Datele recensământului arată că 39% dintre lucrătorii români ocupă joburi sub nivelul lor de pregătire, deşi unul din trei adulţi români are studii superioare. "E un element de specific cultural legat de faptul că românii vor încerca să obţină certificări şi diplome tocmai pentru că sunt importante în mentalitatea românească, dar şi pentru că sunt importante în UK pentru avansarea în carieră. Românii din UK sunt, în proportie de 39% calificaţi la nivel universitar şi postuniversitar şi lucrează, de fapt, sub pregătirea lor".
Mitul „fraudei” student loans: O problemă de reglementare, nu de naţionalitate
Recent, comunitatea românească a fost vizată de acuzaţii privind accesarea împrumuturilor pentru studenţi. Analiza dr. Dolea oferă o clarificare necesară asupra acestui subiect sensibil: Accesarea de student loans e perfect legală; problema e de fapt sistemică şi e legată de cum sunt reglementaţi furnizorii de servicii / cursuri / diplome care nu au o evaluare a prezenţei studenţilor... modul în care guvernul şi presa au vorbit despre asta a încadrat statistica în termeni de 'românii fraudează', ceea ce e incorect statistic". Realitatea cifrelor arată că 75% dintre studenţii români din UK sunt, în acelaşi timp, angajaţi, contribuind astfel la economie în timp ce studiază.
Sănătatea şi infrastructura: Cine îngrijeşte Marea Britanie?
Fără forţa de muncă românească, sistemul public de sănătate (NHS) şi sectorul construcţiilor s-ar confrunta cu blocaje majore.
NHS: Numărul românilor din sistemul de sănătate s-a dublat în ultimul deceniu, depăşind 6.500 de angajaţi în 2025. Aceştia ocupă posturi critice, de la asistenţi medicali la medici specialişti.
Construcţii: România este sursa numărul unu de forţă de muncă străină în construcţii, furnizând 19% din lucrătorii din Londra.
Agricultură: În timpul pandemiei, românii au fost cei care au "hrănit naţiunea", constituind, alături de bulgari, două treimi din forţa de muncă sezonieră care a salvat recoltele britanice.
Integrarea digitală şi barierele de încredere
În ciuda succesului economic, integrarea civică rămâne o provocare. Raportul indică faptul că mulţi români trăiesc în "bule digitale" pe Facebook sau WhatsApp, fiind vulnerabili la dezinformare. Dr. Dolea asociază această reticenţă faţă de instituţiile oficiale britanice cu o moştenire istorică: o neîncredere în sistem moştenită din perioada comunistă. "Schimbările de percepţie au loc treptat pe măsură ce devin mai vizibile în spaţiul public contribuţiile românilor la societatea britanică", concluzionează Alina Dolea. Ea subliniază că recunoaşterea românilor ca "lucrători esenţiali" în timpul pandemiei a fost un punct de cotitură pentru imaginea comunităţii.
Raportul ACORD UK nu este doar o colecţie de statistici, ci un argument pentru un parteneriat strategic mai strâns între Marea Britanie şi România. Recomandările includ înfiinţarea unui grup de lucru guvernamental şi o mai bună recunoaştere a calificărilor.
Zelenski: Sunt necesare 300 de rachete Patriot, pentru a apăra Ucraina iarna
Una dintre principalele modalităţi de consolidare a poziţiei comune a Ucrainei ar trebui să fie un pachet de rachete pentru apărarea aeriană de iarnă, care să conţină 100 de rachete pentru sistemele Patriot pe lună - 300 de rachete pentru iarnă, a declarat preşedintele Ukrainei, Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri a Coaliţiei Voluntarilor, relatează Ukrinform. "Aici, în Franţa, am început astăzi cu întâlnirea fondatoare a Coaliţiei noastre Anti-Balistice. Sper ca proiectul FREJYA să reuşească şi să întărească apărarea noastră antibalistică. Invit pe toţi cei interesaţi şi capabili să contribuie la munca noastră comună să se alăture. Trebuie să mergem mai departe cât mai repede posibil şi să ducem această sarcină la bun sfârşit. Suntem capabili de asta", a spus el.
Şeful statului a spus că acest proiect este conceput pentru următoarele 12 luni
"Trebuie să protejăm şi viaţa din prezent. Avem sisteme europene de încredere – SAMP/T, IRIS-T şi NASAMS. Şi, desigur, cele mai importante sisteme de astăzi pentru protejarea vieţii de balistica rusă rămân Patriots. Avem nevoie de rachete pentru apărarea aeriană – aceasta este o nevoie zilnică şi vă rog să vă concentraţi pe acest sprijin," a subliniat Zelenski. Preşedintele a subliniat că este necesar să se pregătească acum pentru următoarea iarnă. El a asigurat că se depun toate eforturile pentru a împinge Rusia spre diplomaţie.
Potrivit lui, una dintre principalele modalităţi de a consolida poziţia generală a Ucrainei ar trebui să fie un pachet de rachete pentru apărarea aeriană de iarnă, deoarece "dacă avem suficientă protecţie pentru iarnă, Rusia va avea mult mai puţine motive să prelungească războiul până iarna." "Am calculat că acest pachet ar trebui să conţină 100 de rachete pentru Patriot pe lună - 300 de rachete pentru iarnă," a spus Zelenski.
"Preşedintele Trump şi cu mine am ajuns la un acord important privind licenţele pentru producţia sistemelor Patriot. Echipele noastre lucrează acum la implementarea acestui acord politic cu adevărat istoric. Lucrăm la acest lucru de foarte mult timp," a mai spus preşedintele Ucrainei.
În acelaşi timp, el a subliniat că, cu cât apărarea este mai diversă, cu atât va fi mai dificil pentru inamic să submineze securitatea în Europa: "De aceea trebuie să acţionăm mai rapid în problemele patrioţilor, precum şi în cazul SAMP/T, IRIS-T, NASAMS şi, desigur, proiectul nostru FREJYA.", a explicat Zelenski.
"Sunt convins că Europa este capabilă să-şi asigure o protecţie suficientă împotriva oricărei ameninţări balistice. Şi Europa este, de asemenea, capabilă să aducă o contribuţie puternică la securitatea globală," a rezumat Zelenski. După cum a raportat Ukrinform, potrivit preşedintelui Ukrainei, Volodimir Zelenski, nevoia de protecţie împotriva rachetelor balistice depăşeşte deja capacităţile disponibile, astfel că Ucraina, împreună cu partenerii europeni, lucrează la crearea unui sistem comun Freyja antibalistic, care să poată deveni operaţional în decurs de un an.
SUA: Un agent al ICE a împușcat mortal un șofer în Maine, la șase zile după un incident similar în Texas
Un agent al Serviciului de imigrare și control vamal al SUA (ICE) a împușcat mortal luni, în statul Maine (nord-est), un bărbat identificat ulterior de grupuri pentru drepturile omului ca fiind un columbian în vârstă de 26 de ani, informează AFP și Reuters.
Incidentul din orășelul Biddeford a avut loc la mai puțin de o săptămână după ce un alt agent ICE a împușcat mortal un mexican în Texas și a dat un nou impuls indignării publice față de agenția responsabilă de implementarea măsurilor de imigrare impuse de Donald Trump. Senatorul de Maine Angus King a declarat inițial reporterilor că a aflat de la Departamentul securității interne că victima era căutată în baza unui mandat de arestare legat de statutul său de imigrare, însă a revenit ulterior.
'Persoana care a fost ucisă nu era cea pe care o căuta (ICE)', a declarat King pentru CNN, după ce a primit noi informații de la autorități. Senatorul a cerut o 'anchetă completă, transparentă și deschisă'. Potrivit acestuia, ofițerii implicați nu purtau camere video.
Biroul procurorului general din Maine a afirmat inițial că 'ținta vizată a încercat să fugă cu un vehicul spre ofițerul' care a deschis focul și a adăugat că ofițerul respectiv va fi plasat în concediu administrativ, în conformitate cu protocolul. FBI a indicat că a deschis o anchetă.
Un martor, prezentat ca Daniel Boucher, a declarat pentru agențiile de presă că se afla acasă când a auzit mai multe împușcături și a văzut pe fereastră un sedan lovit de un SUV alb, după care un ofițer ICE l-a scos pe șoferul primului vehicul din mașină și l-a întins la pământ.
'Capul și fața persoanei erau acoperite de sânge. A fost realmente groaznic. În acel moment, am auzit clar victima spunând: «Am încercat să opresc» sau ceva de genul acesta', înainte de a-și pierde aparent cunoștința, a relatat martorul.
Un purtător de cuvânt al ICE a explicat luni că agenții săi au încercat să oprească un vehicul în jurul orei 7:00 (11:00 GMT) după ce au monitorizat ultima adresă cunoscută a unei persoane care face obiectul unui ordin de deportare.
'Vehiculul a încercat să fugă și, temându-se pentru siguranța publică, un ofițer și-a descărcat arma', lovindu-l pe șofer, care a murit din cauza rănilor suferite, a explicat purtătorul de cuvânt.
Două organizații, Maine Immigrants' Rights Coalition și Presente Maine, care au identificat împreună victima, au indicat că bărbatul avea permis pentru a lucra în Statele Unite.
'Nu vom permite ca această moarte să fie redusă la o simplă notă de subsol în statisticile acestei administrații', a declarat Crystal Cron, directoare executivă a Presente Maine.
Departamentul de Securitate Internă al SUA (DHS), care supervizează ICE, nu a comentat imediat. Protestatari au mărșăluit prin zonă cu pancarte care proclamau 'ICE afară!'.
Agenții ICE s-au confruntat cu critici în întreaga țară pentru tacticile lor percepute ca fiind agresive, mai ales după împușcarea mortală a doi cetățeni americani la Minneapolis, mai devreme în acest an. Arestările operate de ICE s-au intensificat la nivel național în ultimele săptămâni. De la începutul lunii iunie, arestările din Maine au crescut de peste patru ori, ajungând la circa 70 pe zi la începutul lunii iulie, conform datelor interne ICE furnizate de o sursă agenției Reuters.
