MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: România, printre statele cu cel mai mare regres al democrației
Țara noastră apare alături de „oile negre”: Ungaria, Polonia și Turcia
România figurează printre cele cinci state ale lumii unde, în ultimii ani s-au înregistrat cele mai mari regrese ale democrației, relevă studiul „Starea globală a democrației 2019”, realizat de International Institute for Democracy and Electoral Assistance, o organizație interguvernamentală cu sediul la Stockholm. Studiul a fost dat publicității marți, 19 noiembrie, și acoperă perioada de timp până la finele anului 2018. Studiul definește conceptul de „regres democratic” ca fiind o formă particulară de erodare a democrației, formă care „implică slăbirea graduală și intenționată a sistemului de control și echilibru și îngrădirea libertăților civile”. Acest fenomen, notează autorii, a devenit mai frecvent, pe plan global, în ultima decadă.
Potrivit documentului, în 2018, zece țări din lume se confruntau cu un regres al democrației, iar cele mai grave cazuri sunt Ungaria, Polonia, România, Serbia și Turcia. În dreptul țării noastre sunt menționați ca ani ai regresului democratic 2017 și 2018, din acest punct de vedere România fiind cea mai nou venită în grup. Comparativ, în Ungaria, studiul consideră că democrația este în regres din 2006, în Polonia din 2013, iar în Turcia din 2008. „Mai mult de jumătate din democrațiile din Europa au suferit erodări ale democrației în ultimii ani, din cele zece state din lume care în acest moment trec printr-un regres al democrației, șase – Ungaria, Polonia, România, Serbia, Turcia și, într-o mai mică măsură, Ucraina – se află în Europa”, se precizează în raport.
„Declinuri semnificative privind libertățile civile”
Deși contextul național diferă, caracteristicile comune ale acestor state includ slăbirea instituțiilor, întărirea puterii executive a oficialilor în funcții de conducere, îngrădirea nemulțumirilor și eforturi de a asigura un regim pe termen lung, prin înăbușirea opoziției și a societății civile, se arată în documente.
Studiul face și o trecere în revistă a performanțelor democrațiilor, din cinci puncte de vedere – guvernare reprezentativă, drepturi fundamentale, control asupra acțiunilor guvernului, administrație imparțială și implicare participativă. România are scoruri medii la patru din cele cinci capitole, doar primul, guvernarea participativă, fiind cotat la nivel maxim. La fel este și cazul Poloniei, iar Ungaria a primit punctaj maxim doar la ultimul capitol, celelalte fiind cotate la nivel mediu. „Regresul democratic sever în România a început mult mai recent (în 2017) dar este de asemenea foarte îngrijorător, cu declinuri semnificative privind libertățile civile, eficiența parlamentară, independența justiției, dar și participarea societății civile și accesul la justiție”, menționează documentul.
Printre concluziile raportului, privitoare la Europa, se arată că acest continent se confruntă cu provocări legate de erodarea democrației și forma sa mai gravă, regresul democratic, precum și tendințe autoritare manifestate de un număr de regimuri din regiune, incluzând Turcia, în Europa de Sud, Ungaria, Polonia și România, în Europa Centrală și de Est. „Aceste țări înregistrează cele mai mari scăderi în regiune și relevă o slăbire semnificativă, graduală și intenționată a controlului asupra guvernului, a răspunderii instituțiilor în fața cetățenilor și în privința libertăților civile”, menționează „Starea globală a democrației 2019”.
Donald Tusk, ales președinte al Partidului Popular European
Fostul premier polonez Donald Tusk a fost ales miercuri în funcția de președinte al Partidului Popular European (PPE) de delegații reuniți la Zagreb în congresul formațiunii paneuropene.
Tusk, singurul candidat înscris pentru președinția PPE, a fost validat cu 491 de voturi pentru și 37 de voturi împotrivă. Președinția sa va începe la 1 decembrie 2019, se precizează pe site-ul PPE. El îi succede lui Joseph Daul, care s-a aflat timp de două mandate în fruntea formațiunii, și devine primul est-european la președinția Partidului Popular European de la fondarea acesteia, în anul 1976. Cei doi politicieni - președintele la sfârșit de mandat și președintele ales al PPE - vor susține o conferință de presă comună joi dimineață în capitala croată. Până acum funcția a fost deținută de doi belgieni (Leo Tindemans și Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) și un luxemburghez (Jacques Santer).
“Nu mai avem nevoie de dușmani când avem prieteni ca Trump”
Născut la Gdansk, orașul șantierelor navale și leagăn al sindicatului Solidaritatea, acest liberal convins i-a răpit în 2007 puterea conservatorului Jaroslaw Kaczynski, actualul președinte al Partidului Lege și Justiție (PiS), care are față de el de atunci o ură persistentă, scrie France Presse într-un comentariu dedicat carierei politice a lui Tusk. În cei șapte ani ai săi ca prim-ministru, el a lăsat amintirea unui om care nu a încercat să transforme radical țara, dar s-a pus bine în slujba dezvoltării ei, într-o relativă stabilitate, “garantând că apa caldă curge tot timpul la robinet”. Mandatul său a fost marcat și de catastrofa aeriană de la Smolensk, în care a murit pe 10 octombrie 2010 președintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw. Acesta a încercat în van să împiedice alegerea sa la președinția Consiliului European, unul dintre posturile cheie ale UE. Donald Tusk a beneficiat de retragerea prim-ministrului danez Helle Thorning-Schmidt din cursa pentru președinția Consiliului European, aflându-se din decembrie 2014 în fruntea acestui for.
Șef de orchestră al summit-urilor europene, unde a depus eforturi să mențină unitatea celor 27 în raport cu Regatul Unit în timpul negocierilor spinoase privind Brexitul, el a fost timp de cinci ani unul dintre cele două chipuri ale Europei, alături de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, președinte al Comisiei Europene. Or, pentru acesta din urmă, postul “prietenului” său Donald a fost “un job part time”, propunând chiar ca funcția lui să fuzioneze cu a sa. Ocupând o “funcție aproape total lipsită de putere”, cum a descris-o chiar el într-un recent interviu pentru cotidianul belgian Le Soir, Donald Tusk a încercat să-și utilizeze în primul rând “puterea de convingere și de comunicare”. Unele dintre afirmațiile sale au făcut vâlvă, ca și cele ale unui alt Donald, american de această dată. “Nu mai avem nevoie de dușmani când avem prieteni ca Donald Trump”, a declarat Tusk.
Sau o alta referitoare la ieșirea Regatului Unit din UE, potrivit căreia ar trebui să existe “un loc special în infern pentru cei care au promovat Brexit-ul fără să aibă nici cea mai mică idee privind modul de a-l realiza”. Succesor al belgianului Herman Van Rompuy, Donald Tusk a curățat praful de pe comunicarea Consiliului European, utilizând cu umor rețelele sociale.
În cinci ani, numărul urmăritorilor contului de Twitter al președintelui Consiliului a crescut de la 200.000 la peste 1,1 milioane. În paralel, rata acțiunilor precum redistribuiri sau like-uri a crescut de patru ori. Twiplomacy l-a făcut din acest motiv pe @eucopresident unul dintre liderii mondiali cei mai influenți pe Twitter în 2018.
O poziție “fermă” față de Rusia
Numindu-l pe Tusk în fruntea familiei lor politice, PPE, în mare parte dominat de creștin-democrații Angelei Merkel, chiar dacă ea însăși este în pierdere de viteză, încearcă să-și arate mușchii în special în relația cu Emmanuel Macron, foarte prezent în prim-planul scenei europene. Ca și lidera germană, a cărei limbă o vorbește, Tusk și-a trăit prima parte a existenței într-o țară comunistă aflată sub jugul sovietic, de unde o mare suspiciune față de Rusia. Într-un discurs remarcat pe 13 noiembrie la Bruges, el a luat deschis poziție împotriva lui Emmanuel Macron, un “prieten foarte drag”. Într-o replică adresată președintelui francez care a afirmat că dorește o apropiere a UE de Moscova, Donald Tusk a pledat cu claritate pentru o poziție “fermă” față de Rusia. El a avertizat Franța și în legătură cu extinderea UE. “Nu putem avea o Europă suverană fără Balcani stabili, integrați cu restul continentului”.
Mandatul de președinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit.
Kissinger: Războiul comercial dintre China și SUA s-ar putea transforma într-un război pur și simplu
Războiul comercial dintre China și SUA s-ar putea transforma într-un război pur și simplu între cele două puteri, a atras atenția ieri la Beijing fostul secretar de stat american Henry Kissinger. În vârstă de 96 de ani, fostul șef al diplomației americane în timpul președinției lui Richard Nixon este considerat un artizan al apropierii istorice între cele două puteri la începutul anilor 1970. Într-o conferință organizată de grupul media Bloomberg, el și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu războiul comercial dintre cele două țări de anul trecut, purtat prin decizii reciproce de majorare a tarifelor vamale. “Dacă permitem ca acest conflict să se deterioreze, rezultatul s-ar putea dovedi mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în Europa” în secolul al XX-lea, a tras el un semnal de alarmă. “Primul Război Mondial a izbucnit în urma unei crize relativ minore, în timp ce acum armele sunt mult mai puternice”, a avertizat el.
În afară de diferendul lor comercial, cele două țări sunt pe poziții opuse și pe plan strategic, în special în legătură cu Taiwanul și cu Marea Chinei de Sud, ambele revendicate de Beijing. “China este o mare putere economică, și noi la fel. Prin urmare, este inevitabil să fim dominanți cam peste tot pe suprafața globului”, a declarat Kissinger. La aproape 50 de ani de la prima sa misiune secretă în China, fostul diplomat american este în continuare primit cu toate onorurile în vizitele sale frecvente în această țară. Anul trecut, el a fost primit de președintele Xi Jinping.
Guvernul ungar, condamnat pentru defăimarea Comitetului Helsinki
Guvernul lui Viktor Orban a fost condamnat de justiție “să ceară scuze” în mod public după ce a difuzat milioane de exemplare de afirmații “false și înșelătoare” cu privire la organizația nonguvernamentală (ONG) Comitetul Helsinki ungar care ajută migranți. Curtea Supremă ungară (Kuria), cea mai înaltă jurisdicție a țării, a apreciat că Guvernul premierului naționalist conservator a adus atingere reputației uneia dintre principalele ONG-uri din țară, Comitetul Helsinki ungar (HHC) prin difuzarea unor afirmații despre “fapte false și înșelătoare”, a anunțat într-un comunicat HHC.
Un purtător de cuvânt al Curții a confirmat pentru AFP hotărârea în favoarea HHC, fără să ofere detalii despre conținutul acesteia.
Curtea ordonă Guvernului să prezinte scuze HHC, pe pagina de primire a site-ului său și prin agenția ungară publică de presă MTI.
Cabinetul lui Viktor Orban a atacat ONG-ul în cadrul unei consultări populare, în 2017, și îndreptate împotriva miliardarului american de origine ungară George Soros, oaia neagră a premierului suveranist Viktor Orban. Fundația lui George Soros este principalul donator al Comitetului Helsinki ungar, care apără drepturile migranților și refugiaților. Unul dintre cele șapte puncte ale consultării afirma că HHC militează pentru ca pedepsele aplicate migranților în Ungaria să fie mai puțin dure ca cele aplicate altor justițiabili.
Comitetul a dezmințit această acuzație și a depus plângere cu privire la defăinare. Guvernul ungar a fost condamnat totodată să plătească despăgubiri morale în valoare de 6.000 de euro ONG-ului.
Guvernul a reacționat declarând că “a luat act” de această hotărâre și a precizat că, “în pofida dezmințirilor, schimbărilor și revenirilor HHC, nu este mai puțin o organizație pro-migrație finanțată de Soros”.
Studiu: Inducerea travaliului în cea de-a 41-a săptămână de sarcină, mai sigură
Inducerea travaliului în cea de-a 41-a săptămână de sarcină, în cazul gravidelor cu risc scăzut, este mai sigură decât să se aștepte încă o săptămână, sugerează un studiu clinic publicat în jurnalul BMJ. Există un risc mai scăzut de deces, dacă este indus travaliul în cea de-a 41-a săptămână de sarcină, decât dacă se intră în 42 de săptămâni, a concluzionat cercetarea.
O sarcină este considerată la termen când intră în a 37-a săptămână, potrivit Serviciului Național de Sănătate (NHS) al Marii Britanii. Practica actuală în Marea Britanie și Scandinavia este să se inducă nașterea în cazul femeilor care nu au intrat în travaliu până la 42 de săptămâni de sarcină. O echipă de cercetători din Suedia a comparat abordarea de mai sus în “managementul nașterii” cu inducerea travaliului în a 41-a săptămână de sarcină. Oamenii de știință au analizat 2.760 de gravide cu un singur copil, cu sarcini fără complicații, internate la paisprezece spitale din Suedia între anii 2016 și 2018. Cercetătorii au estimat că, la fiecare 230 de femei în cazul cărora travaliul este indus la 41 de săptămâni de sarcină, poate fi prevenit un caz de deces perinatal. Totodată, s-a observat o rată mai scăzută a internărilor la unitățile de terapie intensivă neonatală în cazul grupului în care a fost indus travaliul în a 41-a săptămână de sarcină.
Mexic: 2.866 asasinate în octombrie
Mexicul a înregistrat 2.866 asasinate în octombrie, cu 38 mai multe față de luna anterioară, și acumulează 28.741 cazuri de omor în primele zece luni ale lui 2019, a informat Secretariatul Executiv al Sistemului Național de Securitate Publică. Bilanțul crimelor pe octombrie este cu 1,34% mai mare față de septembrie, când numărul acestora a fost de 2.828, a indicat Secretariatul, în raportul său lunar care a fost difuzat pe 20 noiembrie. În iunie s-a consemnat cifra lunară cea mai ridicată de asasinate, cu 2.993 de cazuri, după care a urmat o tendință de scădere. Bilanțul pe primele zece luni mai indică o medie de 95,8 asasinate pe zi la nivelul țării, conform cifrelor Secretariatului la 31 octombrie.
Guvernul mexican a constituit în iulie Garda Națională, un corp de securitate format din militari, ofițeri de marină și polițiști pentru a combate nesiguranța din țară.
Studiu: Călătoriile în interes de serviciu ajută relațiile de cuplu
Persoanele care călătoresc în interes de serviciu sunt mai fericite în relațiile personale decât cele care nu pleacă niciodată în călătorii de afaceri, potrivit unui nou studiu, relatează Press Association miercuri.
Cercetările efectuate de grupul hotelier Travelodge au indicat că mulți angajați consideră că este bine să facă o pauză de la sarcinile gospodărești sau de la îngrijirea copiilor. Un sondaj realizat în rândul a 1.500 de adulți a arătat că cei mai mulți au fost de părere că timpul petrecut departe de partenerii lor i-au făcut să-și dea seama cât de mult îi apreciază. Totodată, numărul femeilor care călătoresc în interes de serviciu este mai mare ca oricând, a declarat Travelodge.
“Potrivit cercetărilor noastre, călătoriile au devenit o parte importantă a afacerilor moderne. În prezent, putem lucra oriunde datorită tehnologiei, motiv pentru care călătoriile de afaceri devin esențiale în viețile noastră legate de serviciu”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Travelodge, Shakila Ahmed.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
